Primele demersuri pentru accesarea fondurilor europene disponibile trebuiau făcute pe 1 ianuarie 2018, proiectul existând deja. Surse din Aeroport spun însă că actuala conducere s-a dezmeticit abia în octombrie 2018; abia în decembrie a ajuns studiul de fezabilitate la CJ, fiind cuprinsă și această extindere. Pe lista de la Ministerul Transporturilor pe axa POIM, proiectul vital de dezvoltare figurează încă în stadiul de „pregătire la beneficiar”.
Cătălin Bulgariu a crezut că poate conduce Aeroportul Iași din inerție. Cifrele se năpustesc asupra lui, iar pierderea finanțărilor pentru investiții pot provoca un dezastru
Întârzierea: timpul trece, leafa merge
Aeroportul Iași putea obține încă de anul trecut aprobarea unui proiect prin POIM (Programul Operațional Infrastructură Mare) 2014-2020, dacă ar fi fost scos de la sertar dosarul cu proiectele pentru extinderea platformei, a căilor de rulare, a unui nou terminal mare și a parcării. În total, finanțarea necesară ar fi de aproximativ 45 de milioane de euro fără TVA. Jumătate din bani puteau fi luați din fonduri UE, cealaltă jumătate din fonduri proprii. Bacăul, spre exemplu, a semnat contracte de finanțare anul trecut, prin POIM. În septembrie a fost ultimul parafat.
„Aeroportul avea inclusiv posibilitatea să acceseze un credit bancar care să acopere cealaltă jumătate din suma necesară. Orice bancă i-ar fi dat banii, în baza bilanțurilor favorabile din anii trecuți”, spun angajați ai Aeroportului, care insistă să rămână anonimi.
Bulgariu nu stă de vorbă
Concret, fostul director Alexandru Anghel avea pregătite proiectele pentru accesat fondurile europene. Și confirmă asta. „La momentul plecării, în decembrie 2017, dosarele erau finalizate”, explică actualul director al Aeroportului Brașov.
A urmat o perioadă tulbure, cu lupte pentru putere, cu concursuri pentru CA și pentru postul de director general. Noul director, Cătălin Bulgariu, a făcut primele demersuri necesare dezvoltării abia în octombrie 2018. Abia în luna decembrie a fost la CJ să aprobe studiul de fezabilitate, în care vorbea despre același POIM. Cătălin Bulgariu a fost căutat la telefon, prin SMS și a primit o adresă oficială cu listă de întrebări. Nu a răspuns.
Craiova, Tulcea, Timișoara a contractat deja banii europeni. Iașul nici n-a depus proiectul, deși miza este uriașă
Proiectul nu e gata
„Platforma este prinsă în planul de administrare aprobat de CJ. Trebuia făcută până în 1 septembrie. Este importantă din două puncte de vedere. Trebuie pentru Aerostar face stația de mentenanță. Doi, avem noi nevoie, pentru dezvoltare. Am aprobat această extindere în decembrie, este nevoie de 63 de milioane de lei, banii pot fi luați prin POIM. Dar, ca să îi iei, trebuie să te duci cu proiectul. Pe care ei nu-l au gata”, a explicat consilierul judeețan Romeo Vatră.
Efectele întârzierii: călătorii ne fug printre degete
Specialiștii în aviație spun că efectele întârzierii cu peste un an a proiectului de dezvoltare se văd deja, doar că puțini își dau seama: scăderea numărului de curse, disiparea traficului către alte aeroporturi din Moldova, tergiversarea realizării hangaruluide reparații al Aerostar Bacău.
„Conform contractului cu Aerostar, platforma și căile de rulare extinse trebuiau să fie gata la 1 septembrie 2019. Când se apucau să facă hangarul. Compania are un calendar de respectat, are clienți cărora le repară avioanele. Prezența Aerostar aici era atractivă pentru companiile Wizz și Blue Air, să zboare de pe Iași, unde ar fi fost și echipele de întreținere. Obiectiv privind lucrurile, platforma ar fi gata în aproximativ un an de acum înainte, cu toți pașii ce mai trebuie făcuți”, ne-au spus anagajați ai Aeroportului.
Alte orașe care au proiectele în evaluare, Clujul are trei finanțări. Iașul nu există în România, iar Bulgariu se poartă ca un activist comunist de pe vremuri
La alții se deschid curse. La noi doar se închid
Un exemplu concret este faptul că Wizz Air trebuia să aducă o a doua aeronavă la Iași, dar pentru că nu a fost realizată platforma nu a fost loc și a fost trimisă la Timișoara, unde au apărut zboruri noi. Timișoara are două aeronave Wizz Air în permanență, se discută deja de a treia. Implicit, sunt zboruri noi.
„Compania aeriană Wizz Air va aloca, din septembrie 2019, a treia aeronavă bazei de la Timișoara și va deschide 4 destinații noi, cu zbor direct din Timișoara: Billund (Danemarca), Doncaster/Sheffield (Marea Britanie), Nurenberg și Baden Baden (Germania)”, a explicat Nicoleta Trifan, purtătorul de cuvânt al Aeroportului Timișoara. Așa arătau, până anul trecut, comunicatele Aeroportului Iași. Acum, comunicatele sunt despre închiderea unor rute.
Bani aruncați pe geam la T1
În condițiile în care unul dintre segmentele proiectului de dezvoltare viza tocmai realizarea unui terminal mare, unindu-le pe cele trei existente, conducerea actuală a Aeroportului Iași a alocat fonduri proprii pentru redeschiderea Terminalului T1. „Din păcate, este un terminal foarte mic, nepotrivit pentru avioanele cu aproape 200 de pasageri”, spune consilierul județean Romeo Vatră.
Informația este mai tare și vine din interiorul Aeroportului: „Companiile l-au folosit la trei zboruri. Când au văzut ce se întâmplă acolo, au spus că refuză să-l mai folosească. Banii investiți au fost aruncați pe geam. Inclusiv SRI, Poliția de Frontieră, Vama au cerut un terminal mare și nou, spunând că nu au cum să-și împartă echipele între 3 clădiri și nici nu pot angaja oameni”.
Proiectul de unire a celor trei terminale în unul singur putea fi încheiat în 2019, dacă era început în 2017. Scăderea profitului ar putea compromite eligibilitatea bancară a Aeroportului
Incompetență: se blochează la proiecte complexe
Proiectul unui nou terminal, mare, este, de asemenea, la sertar. Fostul director Anghel l-a lăsat așezat lângă cel al platformei când a plecat, în decembrie 2017. De altfel, cele două proiecte sunt strâns legate: dacă ai platformă nouă, pentru 14 avioane în loc de 9, trebuie să ai și capacitate mare a aerogării.
„Nimeni de la conducerea Aeroportului nu poate spune ceva clar acum. Nici la adresele noastre, de la CJ, nu răspund. Ei nu au stabilit până acum dacă se dezvoltă la est sau la vest, ca să știe dacă este nevoie de terminal nou, pe partea cealaltă, cu cale de acces, sau se unesc cele trei terminale existente acum. Cel mai simplu este să faci terminal mare din astea 3 care există, dar nu cred că vor reuși nici măcar să termine anul ăsta extinderea platformei. Este o incapacitate managerială de a dezvolta un proiect atât de complex”, a mai spus Romeo Vatră.
Momentul adevărului: profitul pe 2018
Surse din Aeroportul Iași vorbesc despre o scădere a profitului la jumătate pe 2018 față de 2017: „Nu există date oficiale în acest sens, le așteptăm să apară”, spune surse din Aeroport.
Și tot angajații spun că una dintre marile probleme este imaginea directorului Cătălin Bulgariu în fața companiilor aeriene. „Nu știe limba engleză, acum face cursuri. Engleza este limba oficială a aviației, nu te bagă nimeni în seamă dacă n-o știi. Dar trebuia să știe engleza la numirea pe post, nu să aștepte atât de mult timp ca să învețe. Nu este un domeniu la care să înveți la locul de muncă, din mers”, explică Romeo Vatră.
Anghel a fost demis pentru datoriile Blue Air către Aeroport de 8 milioane de lei, din care 4 milioane erau compensări. Acum, Blue Air a ajuns la o datorie de 15 milioane lei, dar Bulgariu spune că nu e nicio problemă
Curse pierdute, trend îngrijorător
Cu excepția zborurilor interne și a celor internaționale la Tel Aviv și Londra, Tarom a renunțat la tot ce avea de la Iași, la sfârșitul anului 2016: Istanbul, Torino, Munchen, Madrid.
Blue Air va renunța, în câteva zile, la cursele directe de Bergamo și Torino. În trecut, a renunțat să zboare către Cluj Napoca și Timișoara.
Wizz Air și-a închis ruta Iași – Malmo (Suedia), considerată neprofitabilă. Lovitura cea mai grea a fost în 2017, cu abandonarea rutelor de către Tarom, când compania a pensionat două aeronave Airbus A310. Vechea conducere a Aeroportului a negociat cu celelalte două companii rămase în joc – Blue Air și Wizz Air – preluarea destinațiilor, care s-au dovedit un succes.
