Pasul 1: au solicitat efectuarea unei expertize tehnice de specialitate pentru a lămuri pe deplin circumstanțele în care a survenit moartea femeii de 37 de ani. „În timpul colecistectomiei laparoscopice s-a produs o leziune accidentală a căii biliare principale”, e fraza cheie din raportul de necropsie în jurul căreia se va dezvolta tot acest dosar.
Acum, e rândul procurorilor să mute.
Lezarea căii biliare principale
După ce a lecturat cele 13 pagini ale raportului medico-legal de necropsie, avocatul familiei a formulat, punctual, mai multe observații și solicitări către Parchetul de pe lângă Judecătorie.
În primul rând, s-a axat pe punctul 5 din expertiza realizată de Institutul de Medicină Legală (IML) Iași. „Acesta atestă că decesul s-a produs ca urmare a unei leziuni accidentale a căii biliare principale”, a precizat avocatul.
Drept urmare, reprezentantul familiei Patraș-Donose a redactat prima sa solicitare: „Apreciem că se impune efectuarea unei expertize tehnice de specialitate, menită să lămurească persoana sau persoanele care se fac vinovate de producerea leziunii cauzatoare de deces și implicit impune organelor de cercetarea penală extinderea urmăririi penale cu privire la prima echipă operatorie care a intervenit asupra pacientei”.
Tăierea canalului cistic a dus la icter mecanic încă din momentul externării, la 24 de ore de la operație. Tânăra s-a plâns toată săptămâna că are dureri, dar medicul de la Arcadia a susținut că starea era bună. Eroarea chirugicală a dus la septicemie și hemoragie masivă
Investigațiile medicale au fost superficiale
În același document, avocatul a argumentat: „Acest accident al primei echipe operatorii ne arată că acesta nu a disecat corect și cu atenție vezicula biliară, pediculul cistic și joncțiunea ductului cistic cu calea biliară principală. Dacă ar fi făcut corect acest lucru, ar fi identificat particularitățile anatomice ale cazului și ar fi evitat leziunea CBP (căii biliare principale)”.
Reprezentantul familiei Patraș-Donose a mai menționat o altă metodă de investigație medicală care nu ar fi fost folosită la prima operație. „Pentru că nu s-a făcut colangiografie intraoperatorie, nu s-a putut lămuri anatomia zonei și s-a produs leziunea regretabilă a căii biliare principale care prin complicațiile generate ulterior, inclusiv prin necesitatea altor intervenții chirurgicale cu tentative reparatorii, au condus la șirul de evenimente și complicații care în final au determinat decesul pacientei”.
Și încă o precizare, încă un amănunt care nu s-a întâmplat la prima operație. „Dacă anatomia zonei nu putea fi deplin lămurită pe cale laparoscopică, chirurgul avea obligația să convertească intervenția chirurgicală laparoscopică într-o intervenție chirurgicală clasică și să disece cu atenție zona pentru a nu leza calea biliara principală”, a mai precizat avocatul.
13 întrebări pentru Arcadia
Acestea au fost argumentele prin care avocatul încearcă să-i convingă pe anchetatori să dispună efectuarea expertizei. Care să răspundă la un set de 13 întrebări legate de echipa medicală de la prima intervenție, de competențe, atestate, proceduri, protocoale și de dotările de la Arcadia.
A plătit și pentru greșeala spitalului
Cazul cutremurător, așa cum reiese din documentele medicale de la Arcadia și de la spitalul Sf. Spiridon.
Tinerei de 37 de ani, cu doi copii, Smaranda Patraș-Donose i s-a recomandat operația laparoscopică de colecist pentru că ar fi suferit de „pietre la bilă”, cum popular i se spune afecțiunii. Pentru colecistectomia laparoscopică, femeia a încheiat cu Arcadia un contract de prestări servicii medicale în valoare de 5.010 lei. Intervenția a avut loc pe 9 iulie 2018 la Arcadia. Procedura a fost efectuată de medicul Dragoș Chichirău Viforeanu.
Deși se simțea rău, Smaranda a fost externată a doua zi. Cu icter mecanic, semn că se greșise ceva. Pacienta a revenit la Arcadia și a fost internată din nou pe 19 iulie. Anterior, pe 17, încheiase un alt contract cu spitalul privat, de această dată în valoare de 10.650 lei (echivalentul a peste 2.200 de euro). Anastomoză biliodigestivă a fost serviciul medical pe care Arcadia s-a angajat să i-l facă pacientei. Și această a doua operație a avut loc, Smaranda Patraș-Donose fiind externată pe 26 iulie.
Medicul Chichirău-Viforeanu a este expertul Arcadiei în litiază biliară, dar operația sa a fost un dezastru
Externată la Arcadia, internată la Spiridon
A doua zi, pe 27 iulie, tânăra a ajuns în stare gravă la Spitalul „Spiridon”. „Se prezintă în urgență (...) pentru dureri și distensie abdominală, însoțită de greață și vărsături, sindrom peritonitic, stare generală alterată”, a notat medicul Oana Mădălina Bulat de la Sf. Spiridon. Pacienta a fost operată din nou, monitorizată, iar pe 12 august externată. Era mai bine.
Pe 18 august a revenit din nou la Spiridon. Se simțea rău, avea dureri mari. „Se instituie tratament conservator, cu evoluție favorabilă, dispariția durerii, toleranță digestivă prezentă”, așa cum reiese din raportul de la IML.
Însă, pe 20 august seara, când încă era în spital, starea i s-a înrăutățit iarăși. „În jurul orei 18:30 devine instabilă hemodinamic (...). Este transferată în urgență pe terapie intensivă și pe clinica chirurgicală de gardă”, se mai arată în document.
Îngrozitor: sângerări în jet
Se instalase deja hemoragia digestivă superioară, medicii au băgat-o în operație. În raport se vorbește despre „sângerări în jet”, doctorii au aproximat că pacienta a pierdut 3.600 ml de sânge. N-a putut fi stabilizată, a continuat „exteriorizarea de sânge pe sonda nazogastrică”. Iar la ora 1:50 din noapte, adică pe 21 august, Smaranda Patraș-Donose a murit. Cuvintele din raport sintetizează sec momentul: „stop cardio-respirator iresuscitabil”.
Ulterior, pe baza tuturor documentelor medicale, specialistul de la IML a notat că moartea a fost cauzată de „insuficiență cardio-respiratorie acută consecutivă coagulării intravasculare diseminate, complicată cu peritonita acută secundară unei necroze intestinale și hemoragie digestivă superioară”.
Soțul văduv cere adevărul
În urma ei, au rămas sfâșiați de durere cei doi părinți, Valeria și Constantin Donose, bibliotecari pensionari din Huși. Dar și soțul Smarandei, Dragoș, care lucrează în Irlanda. Și-a luat cu el și cei doi copii rămași orfani de mamă, un băiat de 11 ani și-o fetiță de 7 ani. Din Irlanda, prin intermediul avocaților, Dragoș Patraș-Donose luptă de la distanță pentru a afla adevărul la întrebarea: de ce s-a prăpădit Smaranda?
Smaranda avea doar 37 de ani, lăsând în urma sa doi copii, de 7 și 11 ani
Explicațiile unui expert în chirurgie: doctorul nu și-a dat seama de greșeala făcută
Lipsă de experiență la dr. Chichirău, de la cel mai mare spital privat din Moldova: nu a reparat imediat ceea ce a tăiat, a cusut pacienta și a trimis-o acasă cu infecția în organism. Expertul spune că un chirurg verifică tot timpul întregul traseu, în sens invers, când încheie o operație. Dr. Chichirău nu a avut însă vizibilitate la tot câmpul operator.
Un important medic chirurg căruia jurnaliștii REPORTER DE IAȘI i-au arătat toate actele medicale ale Smarandei Patraș-Donose (bilete de externare, raportul medico-legal de necropsie, solicitarea de expertize tehnice de specialitate etc) și-a prezentat propria versiune legată de acest caz. Sub rezerva anonimatului, doctorul a oferit jurnaliștilor REPORTER DE IAȘI un răspuns detaliat pe care îl reproducem integral:
Ce este colecistul
„Bila se produce în ficat. Din ficat, prin canalul coledoc, se varsă în partea de început a intestinului subțire care se numeşte duoden. Colecistul (vezicula biliară sau fierea - popular) este un rezervor în care bila se acumulează între mese. Colecistul este legat de canalul coledoc prin canalul cistic. Operația de colecistectomie constă în scoaterea colecistului și a unei părți importante din canalul cistic situată deasupra vărsării acestuia în canalul coledoc.
Leziunea nu a fost recunoscută
Colecistectomia se poate efectua pe cale deschisă (chirurgia clasică) sau laparscopică. În cazul respectiv, în cursul colecistectomiei laparoscopice, din greșeală, s-a produs o leziune a canalului coledoc în porțiunea situată deasupra vărsării cisticului (intervenția trebuia efecutată doar asupra canalului cistic, cu menajarea canalului coledoc). Leziunea nu a fost recunoscută și reparată în timpul operației inițiale de colecistectomie laparoscopică. Abia la câteva zile postoperator, după externarea pacientei, când complicațiile accidentului intraoperator au devenit evidente, s-a recunoscut eroarea comisă și s-au făcut o serie de reintervenții cu scop reparator, care nu doar că nu au reușit să corecteze greșeala inițială, ci au dus la o înlănțuire de complicații care în final au determinat decesul pacientei.
Lichidul biliar s-a scurs în burta femeii
Principalele efecte al leziunii canalului coledoc au fost:
- scurgerea lichidului biliar în cavitatea peritoneală generând o peritonită biliară;
- îngreunarea evacuării bilei din ficat, situație care a dus la instalarea icterului mecanic.
Celelalte complicații care în final au dus la decesul pacientei au fost generate pe de o parte de aceste două efecte, pe de altă parte de intervențiile chirurgicale repetate, care au încercat repararea leziunilor.
Bomba din dosar: femeia nu era de operat, nu avea nimic acut
O problemă care se pune în discuție este oportunitatea sau necesitatea colecistectomiei la acestă pacientă. Din dosarul medical nu reiese că ar fi fost fenomene inflamatorii la nivelul colecistului care să genereze o colecistită acută, afecțiune care ar fi impus colecistectomia de urgență, chiar și în absența litiazei veziculare.
De asemenea, din documentele medicale nu este foarte clar nici dacă pacienta a avut litiază veziculară (pietre la fiere - popular). În absența litiazei, bolile colecistului care pot impune colecistectomia intră în categoria așa numitelor colecistopatii alitiazice, afecțiuni care ar fi impus investigații suplimentare, preoperatorii (endoscopie digestivă superioară, colonoscopie etc), care, de asemenea, nu s-au făcut.
Intervențiile ulterioare nu mai puteau salva nimic
Toate apectele de mai sus, ne fac să credem că pacienta a fost operată în grabă, insuficient investigată, foarte probabil fără a i se prezenta toate riscurile asociate intervenției, iar operația s-a făcut de către o echipă chirurgicală insuficient de experimentată pentru a recunoaște măcar un accident intraoperator serios, astfel că intervențiile reparatorii ulterioare au fost tardive, ineficiente, generatoare de alte complicații și care în final au costat-o pe pacientă viața”.
