Primarului parcă i se spune că va coborî mâna lui Dumnezeu din cer și îi va da înapoi patrimoniul pierdut al CET Primarului parcă i se spune că va coborî mâna lui Dumnezeu din cer și îi va da înapoi patrimoniul pierdut al CET

Moment istoric: Chirica anulează 4 Hotărâri CL din 2002 folosind mașina timpului. Miza: un faliment de 60 milioane de euro

De câte ori nu v-ați spus „ce-ar fi să mă trezesc dimineață și să nu se fi întâmplat niciodată nenorocirea asta?” Este exact ce își dorește primarul. Însă așa ceva e imposibil în viața reală. Primăria a pierdut patrimoniul CET și caută soluții fanteziste. Mihai Chirica încearcă revocarea propriilor decizii ale administrației, după 17 ani, acestea având efecte juridice, economice, sociale. E ca și cum ai încerca să rescrii istoria lumii.

Cu disperare, șefii Primăriei Iași se agață în instanță pentru a nu pierde centralele CET I și CET II.

Pasul 1: printr-o procedură extraordinară, revizuirea, Primăria încearcă desființarea unei hotărâri judecătorești a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ). Printr-o altă acțiune, cei din Palatul Roznovanu au cerut constatarea nulității absolute a patru hotărâri de Consiliu Local.

E ca și cum s-ar fi dat singuri în judecată. Miza e uriașă, de ordinul sutelor de milioane de euro și cu impact social pe măsură: alimentarea a 25.000 de apartamente cu apă caldă și încălzire.
Revizuirea, șanse mici
În martie, judecătorii ICCJ au decis că falimentara CET SA, care a furnizat apă caldă și încălzire în oraș între 2002 și 2012, este proprietara celor două centrale. Fiind în faliment și cu datorii de peste 600 de milioane de lei, sentința ICCJ deschidea posibilitatea vânzării celor două centrale pentru a se acoperi datoriile. Acest lucru ar echivala cu desființarea propriu-zisă a sistemului centralizat de termoficare din Iași.

Aflați în fața acestui dezastru de proporții, șefii Primăriei au decis să contraatace cu ultimele forțe. Pe de o parte, au uzat de o cale extraordinară de atac, revizuirea, prin intermediul căreia s-ar putea obține desființarea hotărârii judecătorești prin care au pierdut centralele și reluarea judecății.
Următorul termen pentru judecarea revizuirii la ICCJ este programat pe 5 decembrie 2019. Juriștii consultați de REPORTER DE IAȘI au afirmat că, în acest caz, șansele Primăriei sunt destul de reduse.

Primăria își desființează propriile Hotărâri
În schimb, la Tribunalul Iași, în octombrie 2019, au mers pe o altă cale. Municipiul Iași (Primăria) ca reclamant a dat în judecată CET prin lichidator judiciar Management Reorganizare Lichidare Iași SPRL, obiectul dosarului fiind constatare nulitate act hotărâri ale Consiliului Local Iași.

Pe scurt spus, conducerea Primăriei vrea ca judecătorii ieșeni să constate nulitatea absolută a hotărârilor de Consiliu Local prin care s-a înființat CET SA, dar și a celor prin care cele două centrale au fost aduse aport la capitalul social al companiei înființată acum 17 ani.

„Vă solicităm să dispuneți constatarea nulității absolute a actelor juridice civile reprezentând: HCL 133/2002, HCL 136/2002, act constitutiv SC CET SA 211/2002, HCL 211/2002 și HCL 272/2002”, se arată în întâmpinarea de 10 pagini depusă de Primărie la Tribunal.

Instalațiile CET1 și CET2 ar putea fi vândute de executorul judecătoresc, conform deciziei definitive a ICCJ

Juriștii se contrazic pe ei înșiși

Cele două centrale au ajuns la Municipiul Iași ca urmare a unei hotărâri de Guvern privind transferul acestora din domeniul privat al statului și din patrimoniul Termoelectrica în domeniul public al unităților administrativ – teritoriale și în administrarea consiliilor locale. Deci, prin reorganizarea Termoelectrica, centralele au ajuns la primării. Ca să le poată folosi, Primăria a înființat o societate care să opereze sistemul.
În acțiunea deschisă recent la Tribunal, argumentele Primăriei sunt detaliate în 36 de puncte, dar se sprijină pe o singură idee: că la momentul aportării la capitalul social al CET SA, cele două centrale făceau parte din domeniul public al Municipiului și deci nu putea fi înstrăinate.

17 ani de la cele patru Hotărâri CL
Iată ce prevede fiecare hotărâre de CL în parte:

- HCL 133 – s-a aprobat înființarea Termoelectrica SA, cu unic acționar Consiliul Local Iași. Scopul: producere, distribuție și furnizare de energie electrică și termică
- HCL 136 – s-a schimbat denumirea societății din Termoelectrica în CET SA, aprobându-se și actul constitutiv al noii societăți. Prin actul constitutiv al CET din iunie 2002 se menționează aportul în natură al imobilelor de către Municipiul Iași, în calitate de unic acționar. Practic, juriștii Primăriei spun că înmatricularea CET la Registrul Comerțului s-a făcut „cu aprobarea actului constitutiv ce prevedea aportul la capitalul social al bunurilor din domeniul public”
- HCL 211 – a fost aprobat protocolul de preluare a centralelor electrice CET I și CET II
- HCL 272 – s-a stabilit trecerea imobilelor din domeniul public al Municipiului Iași în domeniul privat al Municipiului Iași, cu excepția rețelelor de termoficare, și constituirea ca aport la capitalul social al CET SA a bunurilor ce constituie patrimoniul privat al Municipiului Iași. „Trebuie observat că HCL 272 (...) a fost emisă ulterior actului constitutiv al CET Iași”, au scris juriștii Primăriei.

Procesul, un mod de-a trage de timp
În rezumat, reprezentanții Primăriei susțin că imobilele erau incluse în domeniul public al Municipiului Iași la momentul aportării acestora la capitalul social al CET SA. Iar bunurile incluse în domeniul public au un caracter inalienabil, adică nu pot fi înstrăinate. Astfel, spre final, șefii Primăriei au cerut constatarea nulității absolute a „titlului de proprietate” deținut de CET Iași.
Aflat la secția II civilă – contencios administrativ, acest proces nu are, deocamdată, nici măcar primul termen fixat. „Strategia primarului cu cele două acțiuni – revizuirea și nulitatea HCL-urilor – este să tragă cât mai mult de timp. Dacă va fi să câștige, cu atât mai bine, dacă nu, măcar să le prelungească pe cât de mult posibil, poate chiar până la momentul când nu va mai fi în funcție”, a explicat o sursă din interiorul Palatului Roznovanu.

Consecințele sunt dezastruoase

Context: prin sentința de la ICCJ din martie, Primăria pierduse proprietatea celor două centrale, CET I și CET II, unde se produce acum energie electrică și termică în cogenerare. Proprietar a fost statuat CET SA, societate declarată falimentară, cu datorii de peste 100 de milioane de euro către rezervele de stat, Fisc, Primărie, bănci, diverși furnizori.

Astfel că, dacă Primăria nu ar fi inițiat aceste două acțiuni, lichidatorul ar fi putut scoate la vânzare CET I și CET II, fie ca un întreg, fie pe bucăți, ceea ce ar fi periclitat însăși existența sistemului centralizat de termoficare la care sunt racordate aproximativ 25.000 de apartamente, dar și sute de instituții publice (școli, grădinițe, spitale).

În plus, ar fi existat riscul ca Primăria să returneze banii europeni folosiți în ultimii ani pentru modernizarea centralelor, proiecte de ordinul zecilor de milioane de euro. Primarul Mihai Chirica a refuzat să discute public despre procesul pierdut la ICCJ.

Article image
Veolia are de recuperat creanțe de la Termoservice, dar a cerut executarea silită direct din contul în Trezorerie al Primăriei. Mihai Chirica a încuviințat formulări dure ale juriștilor împotriva Veoliei, în cadrul procesului. Veolia România e condusă de membri marcanți PNL, primarul fiind iritat de negocierile nefinalizate pentru accederea sa în acest partid. Primăria Iași a deschis cinci procese la Judecătorie contra Veo...
Autor Iulian Mofteescu Anchete 31 Octombrie 2019


Citeste si...
Nota
(0 voturi)

Antibiotice

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Decembrie 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          
Go to top