fbpx
 
Cum a dat Stenio din Capul Verde peste „bogatul” Iaşi

Cum a dat Stenio din Capul Verde peste „bogatul” Iaşi


După Varela, Kay şi Nuno Rocha, un alt jucător dintr-o ţară îndepărtată a ajuns în Copou. Cea mai recentă achiziţie a formaţiei CSM Poli Iaşi, Sténio Nivaldo Matos dos Santos, este din fosta colonie portugheză Capul Verde. Primul său meci pentru Iaşi a  fost cu stângu-n dreptul: a fost eliminat în partida pierdută de Poli la Timişoara.

 

După Filipine, prin fundaşul Sato, o altă ţară exotică este reprezentată în lotul echipei de primă ligă a Iaşului.

 

S-a informat de la conaţionali

Sténio s-a născut 1988 la Mindelo, în insula Sao Vicente, şi are două surori mai mari, Carmen şi Doris. „Am ales să vin în România, la Iaşi, deoarece, după jumătate de sezon la Botev Plovdiv, lucrurile n-au mers foarte bine în campionat. S-au făcut unele schimbări, iar eu am considerat că e mai bine să plec şi să încep un alt proiect aici, în România. Am văzut echipa, am văzut oraşul. E o echipă bună, într-un oraş foarte frumos. Mă ştiam cu Kay şi cu Nuno Rocha, de la Craiova (conaţionali n.r.) şi mi-au spus câte ceva despre oraş şi despre România. Mi-am zis: «De ce nu?! Ar putea fi bine pentru mine!» Cred că totul va fi OK“, îşi începe Sténio povestea.

 

Sténio este încrezător în şansele lui la Iaşi

 

Junioratul în Capul Verde

Pasionat de fotbal de mic, Sténio a evoluat la o echipă de juniori după care a făcut pasul la echipa locală Academica do Mindelo şI pe urmă la CS Mindelense. „Am început să joc de la şapte ani. Prima echipă la care am evoluat se numeşte Batuque Football Club. Iniţial am jucat la juniori, dar, odată ce am crescut, am ajuns la prima echipă. Apoi am ajuns la Academica do Mindelo, unde am stat doi ani, iar, după aceea, am mers la Mindilense, pentru o jumătate de sezon. Mereu mi-am dorit să ajung să evoluez la nivel profesionist. Acasă nu prea aveam posibilităţi, deoarece ţara este destul de mică şi nu existau foarte multe oportunităţi acolo. Dar am crezut mereu că, într-o bună zi, îmi voi atinge ţelul, acela de a juca la nivel profesionist. Cred că, dacă lupţi pentru un scop şi faci sacrificii, vei reuşi să obţii ceea ce îţi doreşti“, susţine fotbalistul.

 

Salariu de câteva sute de euro

Nivelul campionatului din Capul Verde este unul modest, marea majoritate a jucătorilor fiind amatori. Foarte puţini au contracte, primind câteva sute de euro pe lună. „Din salariul unui fotbalist nu poţi trăi decent în Capul Verde. Marele meu noroc a fost să ajung în Portugalia, la Feirense. Am discutat mai întâi cu un amic, care îl cunoştea pe antrenorul de acolo, aşa că am mers şi am dat teste, ajungând să fiu acceptat în cadrul lotului. Antrenorul a fost mulţumit şi m-a întrebat dacă vreau să joc pentru ei. Am fost imediat de acord, pentru că asta îmi doream. A fost primul meu contract de fotbalist profesionist. Am dat tot ce am avut mai bun acolo, pentru jumătate de sezon, cât am stat la ei, într-un campionat puternic. Am avut ocazia să joc în prima ligă, dar echipa a retrogradat până la urmă“, îşi aminteşte Sténio.

 

Peisajele din insulele aflate în largul vestului Africii sunt minunate

 

Experienţa din Bulgaria

În 2014, prin intermediul unui impresar, Sténio a fost ofertat de Cerno More Varna. „Am vrut să văd cum e să joci în alt campionat. Am jucat aproape toate meciurile, am fost acceptat de echipă, de suporteri, a fost bine. Într-adevăr, a fost diferit un pic, cu obiceiurile, cultura... Dar nu a fost foarte dificil pentru mine. Antrenorul vorbea engleza şi a fost uşor să mă înţeleg cu el. Unii coechipieri vorbeau spaniola, alţii engleza… A urmat experienţa de la Botev Plovidiv, unde lucrurile nu au mers chiar aşa cum îmi doream“, zice jucătorul.

 

Sărăcie mare acasă

Condiţiile economice din Capul Verde nu sunt nici pe departe bune, rata şomajului fiind de aproape 30%, salariile foarte mici, iar condiţiile de trai foarte grele. Nevoit să strângă bani şi pentru familie, Sténio merge acasă doar de două ori pe an. „Dacă mergi acolo ca turist, e foarte bine, pentru că este tot timpul cald, iar peisajele extraordinare. Nu am fost acasă de ceva vreme şi, când ajung acolo, merg pentru a-mi vedea prietenii şi familia. Cei de acolo nu o duc foarte bine. Apa de băut e mai bună acum, pentru că s-au făcut eforturi în ultima perioadă în acest sens. Multe persoane pleacă pentru a munci în alte ţări, în aşa fel încât să poată trimite mai mulţi bani acasă. Salariul mediu pe economie e acum de aproximativ 150 de euro. Banii îţi ajung pentru mâncare, dar problemele apar când stai singur şi plăteşti o chirie. Acestea sunt problemele din societatea noastră: lipsa locurilor de muncă, calitatea apei, în unele locuri e foarte dificil să faci agricultură, de exemplu, din cauza pământului, care nu e foarte bun. Cei mai în vârstă cred că era mai bine înainte, când ţara era colonie portugheză, ceilalţi consideră că e mai bine acum, când suntem un stat independent“, susţine fotbalistul din Capul Verde.

 

Insolitului jucător din Capul Verde îi plac lucrurile simple

 

Inspirat de 2Pac

Jucătorul nu se consideră un petrecăreţ: „Nu prea îmi place să ies în oraş, în cluburi. Sunt un om simplu, căruia îi plac lucrurile simple. Îmi place să ascult muzică din ţara mea natală sau rap. Ascult foarte mult 2Pac. Cred în Dumnezeu, dar în stilul meu, nu merg foarte des la biserică. Familia mea este de religie catolică, aşa că s-ar putea spune că şi eu sunt catolic, dar am felul meu de a crede în Dumnezeu.“


Citeste si...
Nota
(0 voturi)
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: