Frații Micula au pus sechestru definitiv asupra a 67 de milioane de acțiuni deținute de statul român la Nuclearelectrica, cu o valoare nominală de 10 lei/acțiune. În total, sechestrul a fost pus pe 27% din acțiunile deținute de Ministerul Economiei la Nuclearelectrica, în contul unei datorii de 395 milioane de euro pe care statul român o are către frații Micula. O altă companie pe acțiunile căreia au pus sechestru este Conpet. Executarea sechestrului este suspendată provizoriu până la soluţionarea cererii de suspendare a executării formulată de Ministerul Finanţelor Publice (MFP), potrivit unor rapoarte ale celor două companii remise Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
Fondatoarea Grupului Conex este încarcerată la Penitenciarul pentru femei de la Bacău, executând o pedeapsă de 5 ani. Firma a plătit integral prejudiciul stabilit de instanță – 13,49 milioane de lei. Totul pentru a obține clemența Justiției în vederea eliberării condiționate la termenul minim prevăzut de lege. Avocații calculează că, îndeplinindu-se mai mulți factori, Tereza Prisecaru ar putea executa doar jumătate din pedeapsă. Avocatul Ionel Nechita consideră însă nedreaptă condamnarea: „S-a grăbit cu plata”. Tereza Prisecaru intră în Topul celor mai mari cinci prejudicii recuperate de statul român în urma unor dosare DNA.
Tereza Prisecaru, co-fondatoare, alături de soțul ei, al grupului industrial Conex, a plătit cei 13.493.080,3 lei, stabiliți drept despăgubiri de către instanță pentru acoperirea prejudiciului în cazul Dosarului „Nuclearelectrica“. Aceasta a socilitat instanței ridicarea sechestrului asigurator pus pe avere. Primul termen de judecată este stabilit pentru data de 12 aprilie.
Fondatoarea Grupului Conex este încarcerată la Penitenciarul pentru femei de la Bacău, executând o pedeapsă de 5 ani. Firma a plătit integral prejudiciul stabilit de instanță – 13,49 milioane de lei. Totul pentru a obține clemența Justiției în vederea eliberării condiționate la termenul minim prevăzut de lege. Avocații calculează că, îndeplinindu-se mai mulți factori, Tereza Prisecaru ar putea executa doar jumătate din pedeapsă. Avocatul Ionel Nechita consideră însă nedreaptă condamnarea: „S-a grăbit cu plata”. Tereza Prisecaru intră în Topul celor mai mari cinci prejudicii recuperate de statul român în urma unor dosare DNA.
Tereza Prisecaru, co-fondatoare, alături de soțul ei, al grupului industrial Conex, a plătit cei 13.493.080,3 lei, stabiliți drept despăgubiri de către instanță pentru acoperirea prejudiciului în cazul Dosarului „Nuclearelectrica“. Aceasta a socilitat instanței ridicarea sechestrului asigurator pus pe avere. Primul termen de judecată este stabilit pentru data de 12 aprilie.
Directorul de investitii, Gheorghe Ispas, a avizat un contract de achiziţii în cursul anului 2003 încheiat în mod ilegal cu aceeasi firma, TESS CONEX S.R.L. Directorul Ispas a emis mai multe note justificative privind achiziţionarea din sursă unică de ţevi din inox cu încălcarea procedurilor privind achiziţiile publice, societatea favorizată fiind TESS CONEX S.R.L.
Potrivit DNA, directorii Nuclearelectrica au fost ajutati de reprezentanţii firmei beneficiare a contractelor, Tereza Prisecaru, Răducu Nemţanu şi Andrei Tudor Anghelescu.
Răducu Nemţanu a făcut parte din comisiile de negociere din partea TESS CONEX S.R.L şi nu a prezentat contractele încheiate de această firmă cu producătorii bunurilor ce urmau a fi achiziţionate pentru a nu se observa că preţurile producătorilor erau cu mult mai mici, toate acestea în condiţiile în care reprezentanţii producătorilor aveau şi calitatea de acţionari la TESS CONEX S.R.L.
Cu ocazia derulării procedurilor de atribuie a unuia dintre contracte, Andrei Tudor Anghelescu a participat atât în calitate de reprezentant al Nuclearelectrica - făcând parte din comisia de evaluare - cât şi în calitate de reprezentant al firmei TESS CONEX S.R.L. - făcând parte din comisia de negociere.
Astfel, sustin procurorii DNA, firma TESS CONEX S.R.L. a obţinut avantaje patrimoniale în cuantum de 2.433.400,22 RON, adica peste 540 de mii de euro.
Societatea Naţională „Nuclearelectrica” S.A. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 13.493.080,3 RON, adica aproape 3 milioane de euro.
Pentru recuperea pagubei, procurorii au dispus sechestrul asigurător asupra bunurilor aparţinând lui Tereza Prisecaru şi TESS CONEX S.R.L.
Angajaţii Romatsa, regia autonomă de stat care controlează şi dirijează traficul aerian, au cele mai mari salarii medii din economie: 17.600 de lei net pe lună.
Romatsa (controlul şi dirijarea traficului aerian), Nuclearelectrica (producţia de energie electrică), ING Bank (bancar), IBM (IT) şi Oracle (IT) sunt companiile care îşi răsplătesc cel mai bine angajaţii, arată o analiză a ZF pe baza datelor din bilanţurile financiare ale companiilor cu cea mai mare masă salarială din 2015.
Patru bănci (ING Bank, BCR, Banca Transilvania şi UniCredit Bank) şi trei companii cu activităţi în IT (IBM, Oracle şi Ericsson Telecommunications) se află în top 10 angajatori care oferă cele mai mari salarii medii.
Primii zece angajatori cu cele mai mari salarii medii oferă angajaţilor salarii cu valori cuprinse între 3 şi aproape 10 salarii medii nete la nivelul întregii economii.
Dacă în cazul Romatsa salariul mediu de 17.661 de lei este de 9,6 ori mai mare decât salariul mediu pe economie din 2015 (de circa 1.850 de lei net), în cadrul Nuclearelectrica este de 3,9 ori mai mare (ajungând la 7.211 lei net lunar), iar în cadrul ING Bank este de 3,8 ori mai mare (7.137 lei net) faţă de media naţională.
La IBM se plătesc salarii medii de 6.400 lei, la Oracle 6.200 lei, la OMV Petrom 6.100 lei potrivit topului prezentat de zf.ro
(Sursa: realitatea.net)
