Reporter Online

Numărul localităţilor care au semnat o Declaraţie simbolică de Unire cu România a ajuns la 34 odată cu semnarea, vineri, a documentului de către satul Chetrosu din raionul Drochia.

Documentul semnat de către Consiliul sătesc din Chetrosu se constituie într-un demers adresat Preşedinţiei şi Parlamentul României, dar şi Legislativului de la Chişinau. În Declaraţia de Unire, aleşii locali din satul Chetrosu evocă invaliditatea pactului Ribbentrop – Molotov şi amintesc de dreptul la autodeterminare al cetăţenilor, care, în acest caz, îl reprezintă ‘Unirea necondiţionată cu Ţara-Mamă, România’, a relatat portalul Deschide.md.

Proiectul semnării unui astfel de document a fost iniţiat de Platforma Civică ‘Acţiunea 2012’, care se aşteaptă ca, în acest an, al Centenarului Marii Unirii, în jur de 100 de localităţi din Republica Moldova să adopte o astfel de decizie, fie ea şi simbolică, apropiind astfel Unirea celor două state româneşti.

În continuare, portalul Deschide.md prezintă lista completă a localităţilor din Republica Moldova care au semnat 0 Declaraţie de Unire cu România: 1) Parcova (Edineţ); 2) Ulmu (Ialoveni); 3) Bardar (Ialoveni); 4) Ruseştii Noi (Ialoveni); 5) Puhoi (Ialoveni); 6) Vasieni (Ialoveni); 7) Feşteliţa (Ştefan Voda); 8) Opaci (Căuşeni); 9) Goteşti (Cantemir); 10) Săseni (Calaraşi); Nişcani (Călăraşi); 11) Sărăţenii Vechi (Teleneşti); 13) Grăţieşti (Municipiul Chişinău); 14) Boghiceni (Hânceşti); 15) Codreanca (Străşeni); 16) Floreni (Anenii Noi); 17) Târşitei (Telenesti); 18) Măgurele (Ungheni); 19) Răzeni (Ialoveni); 20) Cucoara (Cahul); 21 Băcioi (Municipiul Chişinău); 22) Meleşeni (Călăraşi); 23) Ordăşei (Teleneşti); 24) Visoca (Soroca); 25) Bădiceni (Soroca); 26) Ghiduleni (Rezina); 27) Drăsliceni (Criuleni); 28) Capaclia (Cantemir); 29) Ursoaia (Căuşeni); 30) Oraşul Cimişlia; 31) Vatici (Orhei); 32) Cioreşti (Nisporeni); 33) Horeşti (Nisporeni); 34) Chetrosu (Drochia)

Recent, liderul Partidului Mişcarea Populară (PMP) din România, Traian Băsescu, a spus în cadrul unei emisiuni televizate că va denunţa, în calitate de parlamentar, pactul Ribbentrop – Molotov din 1939, după cum consemnează portalul Agora.md.

‘Suntem în anul Centenarului. Eu ca Preşedinte am denunţat pactul Ribbentrop – Molotov, dar voi depune săptămâna viitoare, cu semnătura mea şi a celorlalţi parlamentari PMP, un proiect de declaraţie în care să denunţăm pactul Ribbentrop-Molotov şi efectele lui’, a spus Traian Băsescu la 5 februarie.

Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut şi ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică şi Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939, de către ministrul de externe a URSS Viaceslav Molotov şi ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezenţa lui Stalin, aminteşte Agora.md.

În urma semnării pactului, România a primit un ultimatum din partea Uniunii Sovietice, prin care se cerea evacuarea administraţiei civile şi a armatei române de pe teritoriul dintre Prut şi Nistru, cunoscut ca Basarabia, conform aceluiaşi portal. (Agerpres/ FOTO puterea.ro)


Un proces de la Tribunal scoate la iveală o plată umflată în cadrul unui proiect european administrat de Luminița Munteanu, directoarea Direcției de Asistență Comunitară n 36.000 de lei, bani europeni, au fost achitați unui cabinet psihologic. OIR Brăila a respins plata și cere banii înapoi. Judecătorii au dat prima sentință: banii au fost achitați ilegal.

Direcţia de Asistenţă Comunitară (DAC) Iaşi, instituţie condusă de Luminiţa Munteanu, a pierdut în primă instanţă procesul cu Administraţia pentru Fonduri Europene - Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane - Regiunea Sud Est şi dacă la apel se va păstra decizia are de returnat suma de 36.350 lei pentru două plăţi făcute ilegal în cadrul unui proiect european. Banii au fost plătiţi în cadrul unui proiect european către un cabinetul individual de psihologie şi unul de avocatură.

 

Ce s-a întâmplat

DAC a solicitat Tribunalului Iaşi anularea în totalitate a procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului aferent proiectului POSDRU şi suspendarea executării măsurii reţinute până la soluţionarea definitivă a cauzei.

Reprezentanţii POSDRU Sud Est susţin că DAC Iaşi a fost beneficiara unei finanţări nerambursabile, conform contractului de finanţare de pe 8 octombrie 2014, în calitate de autoritate contractantă. Procesul verbal contestat a fost primit la 21 martie 2017, iar, prin acesta, DAC ar fi fost obligată să restituie suma de 36.350 de lei, reprezentând neeligibilitatea sumelor pentru plata a două facturi din 2015.

Instituţia condusă de Luminiţa Munteanu trebuie să dea înapoi nişte bani europeni deoarece a făcut nişte plăţi după încheierea contractului. „Plăţile către cabinetul psihologic şi către cabinetul de avocatură au fost făcute după terminarea contractului“, susţine directorul OIR POSDRU Sud Est, Emilia Voicu.

 

Suveică de conturi

Banii europeni au intrat în contul de trezorerie al DAC pe data de 24 decembrie 2015. Instituţia condusă de Luminiţa Munteanu a transferat sumele în conturile Municipiului Iaşi (ordonator principal) pe 28 decembrie 2015. Pe 31 decembrie 2015, sumele au ajuns în contul instituţiei, care a transferat banii către SES 2 – Copy Center Dac SRL. Firma a fost înfiinţată de DAC în cadrul acestui proiect, având activitatea de început finanţată din fondurile asigurate de proiectul european. Pe data de 5 ianuarie 2016 s-au făcut plăţile către cabinetul individual psihologic şi către cabinetul de avocatură, fiind depăşit termenul legal şi încălcându-se astfel prevederile legale.

 

Cum se explică suma

La SES 2 – Copy Center Dac SRL erau patru angajaţi şi un administrator, iar DAC Iaşi a plătit cei 36.000 lei pentru atestarea psihologică a acestora.

Tarifele pentru avizele psihologice nu sunt limitate de vreun cadru legal, dar preşedintele filialei ieşene a Colegiului Psihologilor din România, Mihail Gaşpar, susţine că suma primită de cabinetul psihologic de la DAC Iaşi este mult prea mare comparativ cu sumele practicate. „Consiliul Concurenţei a interzis stabilirea unor tarife pentru serviciile prestate. Totuşi, este imposibil să iei 36.000 lei pentru testarea a cinci persoane. O evaluare psihologică pentru angajare se taxează cu cel mult 40 lei. În cazul unui consult complex nu se poate lua mai mult de 150-200 lei. Indiferent de ce serviciu s-ar fi prestat nu se putea lua pentru cinci persoane 36.000 de lei. E o greşeală!“, spune Mihail Gaşpar.

Bani veniţi de la UE

Prin Proiectul „Vast -Vulnerabil, dar Activ Social ca Tine“, Direcţia de Asistenţă Comunitară (DAC) Iaşi, Asociaţia Surâsul Albastru din Iaşi, Serviciul Public Local de Asistenţă Socială Botoşani şi firmele LaConseil SRL Iaşi şi HRS SRL Bucureşti s-au angajat să organizeze cursuri şi să angajeze 61 de persoane în 11 firme (Structuri de Economie Socială - SES) a căror activitate să fie finanţată în primele nouă luni de funcţionare prin proiect.

Din suma totală de 6,3 milioane de lei, DAC Iaşi şi Asociaţia Surâsul Albastru au primit suma de 3,2 milioane de lei.

Toate cheltuielile cu închirierea unui sediu, achiziţionarea de produse şi servicii necesare, salarii şi alte cheltuieli făcute pe parcursul unui an ajung undeva aproape de 28.000 de euro. Pentru o singură societate, DAC Iaşi a primit 466.666 de lei, adică peste 105.000 de euro la vremea respectivă.

Şefa DAC, Luminiţa Munteanu, a ascuns cheltuielile din bani publici

 

Cheltuielile, ţinute sub cheie

Pentru prezentarea exactă a modului în care s-au făcut achiziţiile de către SES-urile înfiinţate de DAC, echipa REPORTER DE IAŞI a solicitat în mod repetat Direcţiei aceste informaţii, însă am fost trimişi la administratorii SES-urilor. Răspunsul acestora a fost unul lapidar, spunându-ni-se că aceste informaţii nu pot fi făcute publice deoarece s-ar încălca confidenţialitatea.


Un proces de la Tribunal scoate la iveală o plată umflată în cadrul unui proiect european administrat de Luminița Munteanu, directoarea Direcției de Asistență Comunitară n 36.000 de lei, bani europeni, au fost achitați unui cabinet psihologic. OIR Brăila a respins plata și cere banii înapoi. Judecătorii au dat prima sentință: banii au fost achitați ilegal.

Direcţia de Asistenţă Comunitară (DAC) Iaşi, instituţie condusă de Luminiţa Munteanu, a pierdut în primă instanţă procesul cu Administraţia pentru Fonduri Europene - Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane - Regiunea Sud Est şi dacă la apel se va păstra decizia are de returnat suma de 36.350 lei pentru două plăţi făcute ilegal în cadrul unui proiect european. Banii au fost plătiţi în cadrul unui proiect european către un cabinetul individual de psihologie şi unul de avocatură.

 

Ce s-a întâmplat

DAC a solicitat Tribunalului Iaşi anularea în totalitate a procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului aferent proiectului POSDRU şi suspendarea executării măsurii reţinute până la soluţionarea definitivă a cauzei.

Reprezentanţii POSDRU Sud Est susţin că DAC Iaşi a fost beneficiara unei finanţări nerambursabile, conform contractului de finanţare de pe 8 octombrie 2014, în calitate de autoritate contractantă. Procesul verbal contestat a fost primit la 21 martie 2017, iar, prin acesta, DAC ar fi fost obligată să restituie suma de 36.350 de lei, reprezentând neeligibilitatea sumelor pentru plata a două facturi din 2015.

Instituţia condusă de Luminiţa Munteanu trebuie să dea înapoi nişte bani europeni deoarece a făcut nişte plăţi după încheierea contractului. „Plăţile către cabinetul psihologic şi către cabinetul de avocatură au fost făcute după terminarea contractului“, susţine directorul OIR POSDRU Sud Est, Emilia Voicu.

 

Suveică de conturi

Banii europeni au intrat în contul de trezorerie al DAC pe data de 24 decembrie 2015. Instituţia condusă de Luminiţa Munteanu a transferat sumele în conturile Municipiului Iaşi (ordonator principal) pe 28 decembrie 2015. Pe 31 decembrie 2015, sumele au ajuns în contul instituţiei, care a transferat banii către SES 2 – Copy Center Dac SRL. Firma a fost înfiinţată de DAC în cadrul acestui proiect, având activitatea de început finanţată din fondurile asigurate de proiectul european. Pe data de 5 ianuarie 2016 s-au făcut plăţile către cabinetul individual psihologic şi către cabinetul de avocatură, fiind depăşit termenul legal şi încălcându-se astfel prevederile legale.

 

Cum se explică suma

La SES 2 – Copy Center Dac SRL erau patru angajaţi şi un administrator, iar DAC Iaşi a plătit cei 36.000 lei pentru atestarea psihologică a acestora.

Tarifele pentru avizele psihologice nu sunt limitate de vreun cadru legal, dar preşedintele filialei ieşene a Colegiului Psihologilor din România, Mihail Gaşpar, susţine că suma primită de cabinetul psihologic de la DAC Iaşi este mult prea mare comparativ cu sumele practicate. „Consiliul Concurenţei a interzis stabilirea unor tarife pentru serviciile prestate. Totuşi, este imposibil să iei 36.000 lei pentru testarea a cinci persoane. O evaluare psihologică pentru angajare se taxează cu cel mult 40 lei. În cazul unui consult complex nu se poate lua mai mult de 150-200 lei. Indiferent de ce serviciu s-ar fi prestat nu se putea lua pentru cinci persoane 36.000 de lei. E o greşeală!“, spune Mihail Gaşpar.

Bani veniţi de la UE

Prin Proiectul „Vast -Vulnerabil, dar Activ Social ca Tine“, Direcţia de Asistenţă Comunitară (DAC) Iaşi, Asociaţia Surâsul Albastru din Iaşi, Serviciul Public Local de Asistenţă Socială Botoşani şi firmele LaConseil SRL Iaşi şi HRS SRL Bucureşti s-au angajat să organizeze cursuri şi să angajeze 61 de persoane în 11 firme (Structuri de Economie Socială - SES) a căror activitate să fie finanţată în primele nouă luni de funcţionare prin proiect.

Din suma totală de 6,3 milioane de lei, DAC Iaşi şi Asociaţia Surâsul Albastru au primit suma de 3,2 milioane de lei.

Toate cheltuielile cu închirierea unui sediu, achiziţionarea de produse şi servicii necesare, salarii şi alte cheltuieli făcute pe parcursul unui an ajung undeva aproape de 28.000 de euro. Pentru o singură societate, DAC Iaşi a primit 466.666 de lei, adică peste 105.000 de euro la vremea respectivă.

Şefa DAC, Luminiţa Munteanu, a ascuns cheltuielile din bani publici

 

Cheltuielile, ţinute sub cheie

Pentru prezentarea exactă a modului în care s-au făcut achiziţiile de către SES-urile înfiinţate de DAC, echipa REPORTER DE IAŞI a solicitat în mod repetat Direcţiei aceste informaţii, însă am fost trimişi la administratorii SES-urilor. Răspunsul acestora a fost unul lapidar, spunându-ni-se că aceste informaţii nu pot fi făcute publice deoarece s-ar încălca confidenţialitatea.


Licitaţie pentru servicii de pază la Ecopiaţa contestată de un participant din cauza preţului prea mic al ofertei câştigătorului. Ceilalţi jucători din piaţă spun că este imposibil de atins legal un asemenea preţ. „Calculele noastre de rentabilitate arată un preţ minim de 12 lei cu TVA ora, ca să fim într-o marjă de profit de 2%. De unde obţine profit Pantera la 9 lei, nu ştiu”, spune un concurent.

Ecopiaţa SA, firma Primăriei care administrează pieţe din Iaşi şi Hotel Municipal, a scos la licitaţie un contract de pază pe un an pentru cele 9 obiective ale sale. A fost fixată o sumă maximă de 560.000 de lei fără TVA pentru toate punctele dar, după aflarea câştigătorului şi a preţului acestuia, unul dintre participanţi s-a dus în instanţă. Cere să i se explice cum poate o firmă de pază să îşi plătească oamenii, să-i îmbrace, să-i transporte şi să facă şi profit din 9 lei/oră.

 

Cel mai mic preţ

Directorul Ecopiaţa SA, Cristinel Stărică, spune că a mers din start pe varianta celui mai mic preţ. „Am ales să-mi protejez bugetul, este treaba firmelor care vor să lucreze cu mine să se încadreze în cât pot eu oferi”, ne-a spus Stărică. Directorul spune că licitaţia a ţinut cont de un singur detaliu: preţul cel mai mic. Şi acesta a fost oferit de Compania de Pază Pantera SRL din Iaşi, care a oferit 8,91 lei fără TVA/oră pentru un post mobil de 24 de ore şi 9,35 lei fără TVA/oră pentru post mobil orele 19-7. „Pentru ce să dau altor firme 18 lei/oră pentru fiecare agent când pot da mult mai puţin?”, mai spune Stărică. Directorul Ecopiaţa a mai explicat că, deşi o firmă a solicitat majorarea bugetului acordat, a fost refuzată. „Înainte de a fixa preţul ne-am uitat pe SEAP să vedem ce tarife sunt acolo, după asta ne-am ghidat”, mai spune Stărică.

 

Suspect de mic

Cum a ajuns Compania de Pază Pantera la doar 9 lei preţ/oră pe fiecare agent, în condiţiile în care concurenţii direcţi spun că este imposibil? „Calculul se face în felul următor: avem un salariu minim de plătit care ne costă pe noi 1.947 de lei. Această sumă se împarte la câte ore munceşte agentul –168 de ore lunar – şi rezultă un preţ minim de 11,6 lei/oră doar pentru a asigura salariul. Dar aici nu mai calculăm dotarea, uniforma, maşinile, intervenţia, pregătirea, eventual şi profitul firmei?”, ne-au explicat juriştii de la MTS Securitate. Cu alte cuvinte, pentru ca un om să acopere 8 ore dintr-o zi şi să-şi scoată doar salariul, calculul firmei care-l trimite în teren porneşte de la 12 lei/ora. Dar, suma trebuie să fie mai mare pentru a acoperi celelalte cheltuieli ale sale. „Noi avem informaţii despre cum se ajunge la acel preţ, doar că noi am ales să procedăm corect şi să participăm la licitaţie cu preţ real”, ne-au mai spus juriştii MTS Securitate. Aceştia afirmă că Pantera ar fi participat la licitaţie spunând că îşi asigură rentabilitatea angajând şomeri peste 45 de ani sau persoane cu handicap, pentru care ar primi o subvenţie de la stat.

 

Contestaţie de la MTS

Exact pe acest detaliu, MTS Securitate a contestat licitaţia. Mai ales că, din 3 participanţi, a avut preţul cel mai mare: 14,18 lei fără TVA/oră pentru posturi mobile de 24 de ore sau de 12 ore. „Pe 4 ianuarie 2018, am primit o notificare de la MTS Securitate SRL Iaşi prin care această firmă a solicitat anularea deciziei prin care s-a stabilit clasamentul financiar în cadrul acestei proceduri, precizând că în modul de calcul al preţului este considerat că nu ar trebui luate în calcul subvenţiile primite pentru angajarea persoanelor defavorizate, aceste subvenţii fiind legale”, se specifică în documentaţia de la Ecopiaţa. Firma Primăriei a ales să nu bage în seamă contestaţia, iar MTS s-a dus la judecată. „Avem două contestaţii pe acelaşi subiect. Una din acest an, una de anul trecut”, au afirmat cei de la MTS Securitate.

Surse din piaţă: „Imposibil de atins legal acest preţ”

Reprezentanţii altor companii din piaţă spun că au ales să nu participe la licitaţia de la Ecopiaţa tocmai din cauza preţului foarte mic oferit. „Am ştiut de licitaţie, am văzut preţul oferit, noi avem toate calculele făcute pe hârtie, ştim din start dacă putem merge sau nu. În cazul acesta, era imposibil, calculele noastre de rentabilitate arată că avem nevoie de minimum 12 lei fără TVA pentru a plăti legal oamenii, a acoperi cheltuielile şi a avea o marjă de profit de 2%”, ne-au explicat reprezentanţii unei alte companii importante din Iaşi. Aceştia mai spun că există o practică a mai multor firme de a anunţa la licitaţiile la care merg că lucrează cu şomeri sau persoane cu handicap. „Suntem în aceeaşi piaţă, ştim cum merg lucrurile. Nu există aşa ceva. Angajaţii de peste 45 de ani luaţi direct din şomaj - cei care primesc subvenţia de 900 de lei, sau persoanele cu handicap, sunt greu, dacă nu aproape imposibil de găsit. În realitate, în cazul acelei companii avem oameni slab pregătiţi, cu salarii mai mici decât cele enunţate, cu dotare proastă. Sunt practici întâlnite pe piaţa firmelor de securitate”, au susţinut reprezentanţii altei firme de securitate.

 

Administratorul Eugen Apetrei admite că ia subvenţie de la stat

 

Cine este Pantera

Compania de Pază Pantera SRL o are ca unic acţionar pe Maria Paparuz. Administrator este Eugen Apetrei. Firma a fost înfiinţată în 2008 şi, pe 2016, a avut o cifră de afaceri de 2,15 milioane de lei, cu un profit de 489.448 de lei. Aceeaşi firmă a mai câştigat un contract cu Ecopiaţa la finalul lui 2016, pentru 2017, la preţul de 8,44 lei/ora cu program non-stop. Şi acea achiziţie a fost contestată de MTS, tot din cauza preţului suspect de mic. Ca şi la licitaţia de la finalul anului, Compania de Securitate Pantera a motivat că angajează şomeri peste 45 de ani sau persoane defavorizate pentru paza din obiectivele Ecopiaţa. „Nu angajăm numai şomeri la firmă, dar pentru acest contract cu Ecopiaţa mergem pe această variantă pentru a fi competitivi. În acest fel luăm subvenţia de la stat şi putem acoperi diferenţa de cost între ceea ce spuneau alţii că este pragul de rentabilitate şi oferta noastră. Cred că Ecopiaţa a studiat înainte ofertele, atunci când au făcut calcule pentru o sumă maximă de acoperit”, ne-a explicat Eugen Apetrei, administratorul Companiei de Pază Pantera.

În trecut, contractele de la Ecopiaţa ajungea în mod invariabil la firme deţinute sau controlate de pesedistul Constantin Adăscăliţei.

 


Licitaţie pentru servicii de pază la Ecopiaţa contestată de un participant din cauza preţului prea mic al ofertei câştigătorului. Ceilalţi jucători din piaţă spun că este imposibil de atins legal un asemenea preţ. „Calculele noastre de rentabilitate arată un preţ minim de 12 lei cu TVA ora, ca să fim într-o marjă de profit de 2%. De unde obţine profit Pantera la 9 lei, nu ştiu”, spune un concurent.

Ecopiaţa SA, firma Primăriei care administrează pieţe din Iaşi şi Hotel Municipal, a scos la licitaţie un contract de pază pe un an pentru cele 9 obiective ale sale. A fost fixată o sumă maximă de 560.000 de lei fără TVA pentru toate punctele dar, după aflarea câştigătorului şi a preţului acestuia, unul dintre participanţi s-a dus în instanţă. Cere să i se explice cum poate o firmă de pază să îşi plătească oamenii, să-i îmbrace, să-i transporte şi să facă şi profit din 9 lei/oră.

 

Cel mai mic preţ

Directorul Ecopiaţa SA, Cristinel Stărică, spune că a mers din start pe varianta celui mai mic preţ. „Am ales să-mi protejez bugetul, este treaba firmelor care vor să lucreze cu mine să se încadreze în cât pot eu oferi”, ne-a spus Stărică. Directorul spune că licitaţia a ţinut cont de un singur detaliu: preţul cel mai mic. Şi acesta a fost oferit de Compania de Pază Pantera SRL din Iaşi, care a oferit 8,91 lei fără TVA/oră pentru un post mobil de 24 de ore şi 9,35 lei fără TVA/oră pentru post mobil orele 19-7. „Pentru ce să dau altor firme 18 lei/oră pentru fiecare agent când pot da mult mai puţin?”, mai spune Stărică. Directorul Ecopiaţa a mai explicat că, deşi o firmă a solicitat majorarea bugetului acordat, a fost refuzată. „Înainte de a fixa preţul ne-am uitat pe SEAP să vedem ce tarife sunt acolo, după asta ne-am ghidat”, mai spune Stărică.

 

Suspect de mic

Cum a ajuns Compania de Pază Pantera la doar 9 lei preţ/oră pe fiecare agent, în condiţiile în care concurenţii direcţi spun că este imposibil? „Calculul se face în felul următor: avem un salariu minim de plătit care ne costă pe noi 1.947 de lei. Această sumă se împarte la câte ore munceşte agentul –168 de ore lunar – şi rezultă un preţ minim de 11,6 lei/oră doar pentru a asigura salariul. Dar aici nu mai calculăm dotarea, uniforma, maşinile, intervenţia, pregătirea, eventual şi profitul firmei?”, ne-au explicat juriştii de la MTS Securitate. Cu alte cuvinte, pentru ca un om să acopere 8 ore dintr-o zi şi să-şi scoată doar salariul, calculul firmei care-l trimite în teren porneşte de la 12 lei/ora. Dar, suma trebuie să fie mai mare pentru a acoperi celelalte cheltuieli ale sale. „Noi avem informaţii despre cum se ajunge la acel preţ, doar că noi am ales să procedăm corect şi să participăm la licitaţie cu preţ real”, ne-au mai spus juriştii MTS Securitate. Aceştia afirmă că Pantera ar fi participat la licitaţie spunând că îşi asigură rentabilitatea angajând şomeri peste 45 de ani sau persoane cu handicap, pentru care ar primi o subvenţie de la stat.

 

Contestaţie de la MTS

Exact pe acest detaliu, MTS Securitate a contestat licitaţia. Mai ales că, din 3 participanţi, a avut preţul cel mai mare: 14,18 lei fără TVA/oră pentru posturi mobile de 24 de ore sau de 12 ore. „Pe 4 ianuarie 2018, am primit o notificare de la MTS Securitate SRL Iaşi prin care această firmă a solicitat anularea deciziei prin care s-a stabilit clasamentul financiar în cadrul acestei proceduri, precizând că în modul de calcul al preţului este considerat că nu ar trebui luate în calcul subvenţiile primite pentru angajarea persoanelor defavorizate, aceste subvenţii fiind legale”, se specifică în documentaţia de la Ecopiaţa. Firma Primăriei a ales să nu bage în seamă contestaţia, iar MTS s-a dus la judecată. „Avem două contestaţii pe acelaşi subiect. Una din acest an, una de anul trecut”, au afirmat cei de la MTS Securitate.

Surse din piaţă: „Imposibil de atins legal acest preţ”

Reprezentanţii altor companii din piaţă spun că au ales să nu participe la licitaţia de la Ecopiaţa tocmai din cauza preţului foarte mic oferit. „Am ştiut de licitaţie, am văzut preţul oferit, noi avem toate calculele făcute pe hârtie, ştim din start dacă putem merge sau nu. În cazul acesta, era imposibil, calculele noastre de rentabilitate arată că avem nevoie de minimum 12 lei fără TVA pentru a plăti legal oamenii, a acoperi cheltuielile şi a avea o marjă de profit de 2%”, ne-au explicat reprezentanţii unei alte companii importante din Iaşi. Aceştia mai spun că există o practică a mai multor firme de a anunţa la licitaţiile la care merg că lucrează cu şomeri sau persoane cu handicap. „Suntem în aceeaşi piaţă, ştim cum merg lucrurile. Nu există aşa ceva. Angajaţii de peste 45 de ani luaţi direct din şomaj - cei care primesc subvenţia de 900 de lei, sau persoanele cu handicap, sunt greu, dacă nu aproape imposibil de găsit. În realitate, în cazul acelei companii avem oameni slab pregătiţi, cu salarii mai mici decât cele enunţate, cu dotare proastă. Sunt practici întâlnite pe piaţa firmelor de securitate”, au susţinut reprezentanţii altei firme de securitate.

 

Administratorul Eugen Apetrei admite că ia subvenţie de la stat

 

Cine este Pantera

Compania de Pază Pantera SRL o are ca unic acţionar pe Maria Paparuz. Administrator este Eugen Apetrei. Firma a fost înfiinţată în 2008 şi, pe 2016, a avut o cifră de afaceri de 2,15 milioane de lei, cu un profit de 489.448 de lei. Aceeaşi firmă a mai câştigat un contract cu Ecopiaţa la finalul lui 2016, pentru 2017, la preţul de 8,44 lei/ora cu program non-stop. Şi acea achiziţie a fost contestată de MTS, tot din cauza preţului suspect de mic. Ca şi la licitaţia de la finalul anului, Compania de Securitate Pantera a motivat că angajează şomeri peste 45 de ani sau persoane defavorizate pentru paza din obiectivele Ecopiaţa. „Nu angajăm numai şomeri la firmă, dar pentru acest contract cu Ecopiaţa mergem pe această variantă pentru a fi competitivi. În acest fel luăm subvenţia de la stat şi putem acoperi diferenţa de cost între ceea ce spuneau alţii că este pragul de rentabilitate şi oferta noastră. Cred că Ecopiaţa a studiat înainte ofertele, atunci când au făcut calcule pentru o sumă maximă de acoperit”, ne-a explicat Eugen Apetrei, administratorul Companiei de Pază Pantera.

În trecut, contractele de la Ecopiaţa ajungea în mod invariabil la firme deţinute sau controlate de pesedistul Constantin Adăscăliţei.

 


Blue Air nu mai primește discount din taxele aeroportuare decât dacă plătește integral datoria. Bacăul ar putea profita din 2019. La Suceava se face un terminal de 4 milioane de euro și Gheorghe Flutur curtează Wizz Air să-și mute baza acolo. Search Corporation ia 4 milioane de lei ca să mute terminalele pe latura de est a platoului de la Ciric. Costuri totale estimate: 120 milioane de euro, nicio sursă identificată. Investiții de 40 milioane de euro au fost anulate, planul s-a schimbat.

Interesele economice, dar, mai ales, cele politice pun în pericol principala legătură a Iașului cu lumea: Aeroportul Internațional. Desființarea cursei aeriene Iași–Cluj–Timișoara, operată de Blue Air, a devoalat o parte din ghemul intereselor.

 

Pericol iminent

Noul Consiliu de Administrație al Aeroportului Iași ia decizii contradictorii, planificând investiții faraonice, fără niciun fundament real.

Totul se desenează pe hârtie, nimic în lumea reală. „Pentru Iași, 2018 e un alt an pierdut din punct de vedere al investițiilor. Efectele dezastruoase se vor vedea din 2019”, a spus un reputat specialist.

Deputatul liberal Marius Bodea, fost șef al aerogării, a identificat cel mai mare risc: „Fugărirea companiilor aeriene și închiderea rutelor”. Concret, Wizz Air ar putea pleca la Suceava, iar Blue Air la Bacău. Dacă își mută două dintre avioane, Iașul pierde 600.000 de călători într-un an.

Scenariul apocaliptic e respins de Maricel Popa, șeful Consiliului Județean: „Suntem în grafic. Vom face investiții”.

 

Au refuzat biletele la ordin

La începutul lunii, Blue Air a anunțat că, din 17 februarie, desființează ruta Timișoara – Cluj – Iași. Inițial, au fost invocate „fricțiuni” cu conducerea Aeroportului Timișoara. Însă, deputatul Marius Bodea a precizat că și Iașul are partea sa de vină în desființarea cursei. „Este important ca oamenii să înțeleagă că această decizie nu este una comercială, ci o consecință a tot ce s-a întâmplat în cazul Iașului de la venirea lui Maricel Popa în fruntea CJ Iași: controale comandate, distrugerea imaginii aeroportului, blocarea investițiilor, intruziuni în numirea Consiliului de Administrație și directorului general, decredibilizarea instituției aeroportului”, a declarat deputatul PNL.

Și, într-adevăr, neînțelegeri între conducerea Aeroportului și Blue Air există și la Iași. Acum câteva săptămâni, noul Consiliul de Administrație al Aeroportului a refuzat biletele la ordin ale Blue Air pentru datoria de 9 milioane de lei. „Cei de la Blue Air au avut un blocaj financiar pentru că au făcut o investiție într-o bază din Italia”, a afirmat un specialist din domeniu care a fost sursa de la care operatorul low-cost a acumulat datorii și la Timișoara și la Iași.

Avion arestat la sol
La Timișoara, suma a fost mult mai mică față de cea de la Iași. „Sunt datorii, dar sunt confidențiale”, a afirmat Nicoleta Trifan, purtătorul de cuvânt al Aeroportului Timișoară. Din cauza restanțelor, se spune chiar că șefii de la Timișoara i-au amenințat pe cei de la Blue Air cu arestarea avionului (o practică internațională, blocarea avionului cu o mașină).
La Iași, lucrurile stăteau la fel de delicat: Blue Air avea de achitat 9 milioane de lei, moment după care ar fi primit înapoi 4,5 milioane de lei (un fel de bonificație oferită de Aeroport pentru că a adus mulți pasageri).

Însă, noii membri CA de la Iași nu au dat dovadă de flexibilitate în negociere. Nu au acceptat biletele la ordin și nicio schemă de plată și compensare. În acest moment, Blue Air ar fi plătit mare parte din sumă, mai având de achitat aproape 3 milioane de lei. Abia când va fi plătit și ultimul leu, va primi înapoi cele 4,5 milioane – bonus.

Blue Air – 50% din traficul de la Iași
Surse din domeniul aviației susțin că prezenta colaborare cu Blue Air este vitală pentru Iași. Din cei 1.114.000 de călători care au tranzitat în 2017 Aeroportul din Iași aproximativ 50% au zburat cu Blue Air, diferența fiind asigurată de Tarom (20%) și Wizz Air (30%).

Pentru fiecare cursă, Aeroportul percepe trei tipuri de taxă: de pasager, de dezvoltare și de securitate. În total, se poate ajunge la 10 euro/pasager. În schimb, operatorii primesc bonificații cu atât mai mari cu cât aduc mai mulți pasageri și deschid mai multe rute. Din toate aceste calcule, anul trecut Aeroportul Iași a înregistrat un profit de 2 milioane de euro.

În plus, în februarie 2017, când Tarom a renunțat la cursele spre Munchen, Torino și Madrid, Blue Air a răspuns solicitărilor venite din partea Aeroportului și a preluat rutele spre orașele din Germania și Italia. Adică, o receptivitate crescută la sugestiile venite dinspre șefii aerogării.

 

S-ar putea reloca la Suceava și Bacău

Însă, dacă neînțelegerile persistă, există riscul să rămânem fără curse. „Tarom a anunțat că renunță la trei curse externe de pe Iași. Gheorghe Flutur la Suceava (președintele Consiliului Județean – n.r.) a spus că ia un credit de 4 milioane de euro să facă un terminal ca al Iașului.

Recent, Bacăul a inaugurat noul terminal. Deci, pe fond de scandal, operatorii low cost ar putea decide relocarea, de exemplu Wizz Air la Suceava și Blue Air la Bacău”, a spus specialistul în aviație comercială.

În plus, conducerea unui Aeroport poate obține bani mai buni din taxe cu cât are mai multe companii care operează. Dacă e doar una sau două, operatorii negociază dur, impunându-și pretențiile. Adică taxe de pasageri mici, încasări reduse pentru Aeroport, imposibilitate de dezvoltare.

Membri CA, puși la colț

Rădăcina răului a fost identificată și de specialist și de cei din PNL ca fiind noul Consiliu de Administrație. Compus din 6 și nu din 7 membri, noilor șefi li se reproșează lipsa de cunoștințe, tergiversarea investițiilor, incapacitatea de a lua decizii rapide, în interesul Aeroportului și a călătorilor.

Am spus în nenumărate rânduri că aici se va ajunge pentru că instabilitatea creată la nivelul conducerii Aeroportului Internațional Iași, lipsa de autoritate la nivelul acestei instituții din cauza nesfârșitelor provizorate, numirea în Consiliul de Administrație cu încălcarea legii a unor acoliți personali și, nu în ultimul rând, crearea unei breșe de securitate atunci când a dispus, prin interpuși, blocarea accesului pe aeroport a managerului de siguranță și securitate aeroportuară, are fix acest rezultat: fugărirea companiilor aeriene și închiderea rutelor”, a declarat liberalul Marius Bodea.

Ca un element de culoare, ședințele CA al Aeroportului ar ține câte 8-9 ore pe zi, timp de două zile consecutiv.

 

Risc maxim de blocaj

Dar cea mai mare temere este compromiterea dezvoltării ulterioare a Aeroportului. Acum câteva luni, conducerea Consiliului Județean și-a dat girul pentru ca Aerostar Bacău să facă la Iași o bază de mentenanță/reparații avioane. Investiția, estimată la 10 milioane de euro, ar urma să fie finalizată anul viitor. Pentru a deveni funcțională, ar trebui o investiție de vreo 15 milioane de euro și din partea Aeroportului și/sau a Consiliului Județean. Practic, ar trebui făcută o nouă platformă pentru gararea avioanelor, aceasta urmând să aibă o capacitate de 5–6 aeronave.

Aerostar ar fi început deja să angajeze o parte din cei 100 de salariați cu care va funcționa la Iași, aceștia urmând să fie pregătiți la fabrica din Bacău. Deci, la sfârșitul lui 2019, Aerostar va avea la Iași 100 de oameni și-un hangar în care se vor putea repara două-trei aeronave în același timp. Întrebarea este dacă Aeroportul va construi respectiva platformă fără de care investiția băcăuanilor va fi inutilă.

Fantasmagorie cu un Aeroport nou
În altă ordine de idei, noii membri ai Consiliului de Administrație ar fi trecut în buget și o serie de cheltuieli deplasate. Spre exemplu, au fost prevăzute 4 milioane de lei pentru reactualizarea studiului Search Corporation privind construirea unui nou Aeroport, în oglindă față de cel actual, adică de partea cealaltă a pistei. Costul

estimat se ridică la 120–140 milioane de euro. Search Corporation sunt cei care trebuiau să facă PUG-ul nou al Iașului și care nu este gata nici după 10 ani.

În afara faptului că sursa de finanțare la o așă sumă nu este cunoscută, specialiștii susțin că noul Aeroport nu va avea parametri de trafic spectaculoși. Adică, terminalul va putea procesa 2 milioane de călători pe an, iar platforma va avea 14 locuri de parcare avioane. În schimb, cu o investiție de doar 22 milioane de euro, s-ar realiza unirea terminalelor actuale T2 și T3 ceea ce ar permite un flux de 3,5–4 milioane de pasageri. Împreună cu cele 15 milioane pentru o nouă platformă de 5 locuri s-ar ajunge astfel la o investiție maximă de 40 milioane de euro (o treime din cea pentru un nou Aeroport), cu parametri de trafic mult superiori.

În plus, membrii noului CA ar planifica și o investiție de 12 milioane de lei pentru achiziționarea unui sistem de securitate care la Bacău a costat doar 1 milion de lei.

Pentru că are mai multe acțiuni în instanță contra noului Consiliu de Administrație și a Consiliului Județean, Alexandru Anghel, fostul director, a refuzat orice discuție pe acest subiect. Surse apropiate susțin că acesta ar putea participa la concursul pentru desemnarea noului șef al aerogării.

Blue Air înregistra datorii mari la taxele aeroportuare, dar decizia anulării cursei Timișoara – Cluj - Iași nu are nicio legătură cu Iașul. Aeroportul Timișoara pur și simplu le-a sechestrat avionul la sol, din cauza datoriilor. Noi nu vom face niciodată acest lucru cu avioanele Blue Air. Se caută soluții ca legătura aeriană să nu fie anulată, ar putea veni un alt operator. E vorba și de rentabilitate, datele arată că pe relația Timișoara - Cluj erau foarte puțini călători și asta era o problemă.”

Maricel Popa, președintele Consiliului Județean Iași

 

 

 

Cursele de vară anulate de Tarom nu sunt o premieră, acest lucru s-a mai întamplat și în trecut, totul ține de numărul de aeronave avut la dispoziție de Tarom și de calculul de rentabilitate. Relația Munchen de exemplu, nu produce suficienți călători. Vom avea discuții la minister și la sediul companiei Tarom pentru a găsi soluții. În orice aeroport regional din lume există fluctuații pe cursele operate, pentru că sunt testări ale pieței, unele rute nu se dovedesc viabile. Eu știu însă că în 2018 numărul de călători de la Iași va fi mai mare decât în 2017.”

Maricel Popa, președintele Consiliului Județean Iași

Prezența altor operatori de tip low-cost pe Aeroportul Timișoara nu are cum să afecteze traficul companiei Blue Air dintr-un motiv foarte simplu: Blue Air este singura companie aeriană care efectuează curse aeriene pe ruta Timișoara–Iași–Cluj. Faptul că Wizzair și Ryanair operează pe diferite aeroporturi din Anglia, Germania, Franța, Spania, Belgia, Olanda și Israel nu are cum să afecteze cursele operate de compania Blue Air. Prin urmare și afirmația potrivit căreia cursele operate de Blue Air pe Aeroportul Timișoara sunt afectate de <prezența tot mai agresivă pe care companiile low-cost străine o au pe piață românească> este una eronată”, Daniel Iulian Idolu, director general al Aeroportului „Traian Vuia” Timișoara.

Se putea evita desființarea cursei
Pentru că era o cursă strategică care lega capitalele regiunilor istorice Timișoara (Banat), Cluj (Ardeal) și Iași (Moldova), specialiștii în aviație susțin că putea fi menținută prin aplicare a două măsuri simple. Fie singure, fie cumulate.

Pe de o parte, operatorul aerian putea decide restrângerea numărului de curse, adică acestea să nu mai fie zilnice, ci de 4-5 ori pe săptămână crescând astfel gradul de încărcare a aeronavelor. În al doilea rând, conducerile aeroporturilor din Iași, Cluj și Timișoara puteau decide de comun acord să reducă fiecare taxele aeroportuare cu 1-2 euro/pasager, crescând astfel nivelul de încasare al Blue Air. Totul gândit în ideea că această rută, având rol strategic, trebuie menținută.

 

 


Blue Air nu mai primește discount din taxele aeroportuare decât dacă plătește integral datoria. Bacăul ar putea profita din 2019. La Suceava se face un terminal de 4 milioane de euro și Gheorghe Flutur curtează Wizz Air să-și mute baza acolo. Search Corporation ia 4 milioane de lei ca să mute terminalele pe latura de est a platoului de la Ciric. Costuri totale estimate: 120 milioane de euro, nicio sursă identificată. Investiții de 40 milioane de euro au fost anulate, planul s-a schimbat.

Interesele economice, dar, mai ales, cele politice pun în pericol principala legătură a Iașului cu lumea: Aeroportul Internațional. Desființarea cursei aeriene Iași–Cluj–Timișoara, operată de Blue Air, a devoalat o parte din ghemul intereselor.

 

Pericol iminent

Noul Consiliu de Administrație al Aeroportului Iași ia decizii contradictorii, planificând investiții faraonice, fără niciun fundament real.

Totul se desenează pe hârtie, nimic în lumea reală. „Pentru Iași, 2018 e un alt an pierdut din punct de vedere al investițiilor. Efectele dezastruoase se vor vedea din 2019”, a spus un reputat specialist.

Deputatul liberal Marius Bodea, fost șef al aerogării, a identificat cel mai mare risc: „Fugărirea companiilor aeriene și închiderea rutelor”. Concret, Wizz Air ar putea pleca la Suceava, iar Blue Air la Bacău. Dacă își mută două dintre avioane, Iașul pierde 600.000 de călători într-un an.

Scenariul apocaliptic e respins de Maricel Popa, șeful Consiliului Județean: „Suntem în grafic. Vom face investiții”.

 

Au refuzat biletele la ordin

La începutul lunii, Blue Air a anunțat că, din 17 februarie, desființează ruta Timișoara – Cluj – Iași. Inițial, au fost invocate „fricțiuni” cu conducerea Aeroportului Timișoara. Însă, deputatul Marius Bodea a precizat că și Iașul are partea sa de vină în desființarea cursei. „Este important ca oamenii să înțeleagă că această decizie nu este una comercială, ci o consecință a tot ce s-a întâmplat în cazul Iașului de la venirea lui Maricel Popa în fruntea CJ Iași: controale comandate, distrugerea imaginii aeroportului, blocarea investițiilor, intruziuni în numirea Consiliului de Administrație și directorului general, decredibilizarea instituției aeroportului”, a declarat deputatul PNL.

Și, într-adevăr, neînțelegeri între conducerea Aeroportului și Blue Air există și la Iași. Acum câteva săptămâni, noul Consiliul de Administrație al Aeroportului a refuzat biletele la ordin ale Blue Air pentru datoria de 9 milioane de lei. „Cei de la Blue Air au avut un blocaj financiar pentru că au făcut o investiție într-o bază din Italia”, a afirmat un specialist din domeniu care a fost sursa de la care operatorul low-cost a acumulat datorii și la Timișoara și la Iași.

Avion arestat la sol
La Timișoara, suma a fost mult mai mică față de cea de la Iași. „Sunt datorii, dar sunt confidențiale”, a afirmat Nicoleta Trifan, purtătorul de cuvânt al Aeroportului Timișoară. Din cauza restanțelor, se spune chiar că șefii de la Timișoara i-au amenințat pe cei de la Blue Air cu arestarea avionului (o practică internațională, blocarea avionului cu o mașină).
La Iași, lucrurile stăteau la fel de delicat: Blue Air avea de achitat 9 milioane de lei, moment după care ar fi primit înapoi 4,5 milioane de lei (un fel de bonificație oferită de Aeroport pentru că a adus mulți pasageri).

Însă, noii membri CA de la Iași nu au dat dovadă de flexibilitate în negociere. Nu au acceptat biletele la ordin și nicio schemă de plată și compensare. În acest moment, Blue Air ar fi plătit mare parte din sumă, mai având de achitat aproape 3 milioane de lei. Abia când va fi plătit și ultimul leu, va primi înapoi cele 4,5 milioane – bonus.

Blue Air – 50% din traficul de la Iași
Surse din domeniul aviației susțin că prezenta colaborare cu Blue Air este vitală pentru Iași. Din cei 1.114.000 de călători care au tranzitat în 2017 Aeroportul din Iași aproximativ 50% au zburat cu Blue Air, diferența fiind asigurată de Tarom (20%) și Wizz Air (30%).

Pentru fiecare cursă, Aeroportul percepe trei tipuri de taxă: de pasager, de dezvoltare și de securitate. În total, se poate ajunge la 10 euro/pasager. În schimb, operatorii primesc bonificații cu atât mai mari cu cât aduc mai mulți pasageri și deschid mai multe rute. Din toate aceste calcule, anul trecut Aeroportul Iași a înregistrat un profit de 2 milioane de euro.

În plus, în februarie 2017, când Tarom a renunțat la cursele spre Munchen, Torino și Madrid, Blue Air a răspuns solicitărilor venite din partea Aeroportului și a preluat rutele spre orașele din Germania și Italia. Adică, o receptivitate crescută la sugestiile venite dinspre șefii aerogării.

 

S-ar putea reloca la Suceava și Bacău

Însă, dacă neînțelegerile persistă, există riscul să rămânem fără curse. „Tarom a anunțat că renunță la trei curse externe de pe Iași. Gheorghe Flutur la Suceava (președintele Consiliului Județean – n.r.) a spus că ia un credit de 4 milioane de euro să facă un terminal ca al Iașului.

Recent, Bacăul a inaugurat noul terminal. Deci, pe fond de scandal, operatorii low cost ar putea decide relocarea, de exemplu Wizz Air la Suceava și Blue Air la Bacău”, a spus specialistul în aviație comercială.

În plus, conducerea unui Aeroport poate obține bani mai buni din taxe cu cât are mai multe companii care operează. Dacă e doar una sau două, operatorii negociază dur, impunându-și pretențiile. Adică taxe de pasageri mici, încasări reduse pentru Aeroport, imposibilitate de dezvoltare.

Membri CA, puși la colț

Rădăcina răului a fost identificată și de specialist și de cei din PNL ca fiind noul Consiliu de Administrație. Compus din 6 și nu din 7 membri, noilor șefi li se reproșează lipsa de cunoștințe, tergiversarea investițiilor, incapacitatea de a lua decizii rapide, în interesul Aeroportului și a călătorilor.

Am spus în nenumărate rânduri că aici se va ajunge pentru că instabilitatea creată la nivelul conducerii Aeroportului Internațional Iași, lipsa de autoritate la nivelul acestei instituții din cauza nesfârșitelor provizorate, numirea în Consiliul de Administrație cu încălcarea legii a unor acoliți personali și, nu în ultimul rând, crearea unei breșe de securitate atunci când a dispus, prin interpuși, blocarea accesului pe aeroport a managerului de siguranță și securitate aeroportuară, are fix acest rezultat: fugărirea companiilor aeriene și închiderea rutelor”, a declarat liberalul Marius Bodea.

Ca un element de culoare, ședințele CA al Aeroportului ar ține câte 8-9 ore pe zi, timp de două zile consecutiv.

 

Risc maxim de blocaj

Dar cea mai mare temere este compromiterea dezvoltării ulterioare a Aeroportului. Acum câteva luni, conducerea Consiliului Județean și-a dat girul pentru ca Aerostar Bacău să facă la Iași o bază de mentenanță/reparații avioane. Investiția, estimată la 10 milioane de euro, ar urma să fie finalizată anul viitor. Pentru a deveni funcțională, ar trebui o investiție de vreo 15 milioane de euro și din partea Aeroportului și/sau a Consiliului Județean. Practic, ar trebui făcută o nouă platformă pentru gararea avioanelor, aceasta urmând să aibă o capacitate de 5–6 aeronave.

Aerostar ar fi început deja să angajeze o parte din cei 100 de salariați cu care va funcționa la Iași, aceștia urmând să fie pregătiți la fabrica din Bacău. Deci, la sfârșitul lui 2019, Aerostar va avea la Iași 100 de oameni și-un hangar în care se vor putea repara două-trei aeronave în același timp. Întrebarea este dacă Aeroportul va construi respectiva platformă fără de care investiția băcăuanilor va fi inutilă.

Fantasmagorie cu un Aeroport nou
În altă ordine de idei, noii membri ai Consiliului de Administrație ar fi trecut în buget și o serie de cheltuieli deplasate. Spre exemplu, au fost prevăzute 4 milioane de lei pentru reactualizarea studiului Search Corporation privind construirea unui nou Aeroport, în oglindă față de cel actual, adică de partea cealaltă a pistei. Costul

estimat se ridică la 120–140 milioane de euro. Search Corporation sunt cei care trebuiau să facă PUG-ul nou al Iașului și care nu este gata nici după 10 ani.

În afara faptului că sursa de finanțare la o așă sumă nu este cunoscută, specialiștii susțin că noul Aeroport nu va avea parametri de trafic spectaculoși. Adică, terminalul va putea procesa 2 milioane de călători pe an, iar platforma va avea 14 locuri de parcare avioane. În schimb, cu o investiție de doar 22 milioane de euro, s-ar realiza unirea terminalelor actuale T2 și T3 ceea ce ar permite un flux de 3,5–4 milioane de pasageri. Împreună cu cele 15 milioane pentru o nouă platformă de 5 locuri s-ar ajunge astfel la o investiție maximă de 40 milioane de euro (o treime din cea pentru un nou Aeroport), cu parametri de trafic mult superiori.

În plus, membrii noului CA ar planifica și o investiție de 12 milioane de lei pentru achiziționarea unui sistem de securitate care la Bacău a costat doar 1 milion de lei.

Pentru că are mai multe acțiuni în instanță contra noului Consiliu de Administrație și a Consiliului Județean, Alexandru Anghel, fostul director, a refuzat orice discuție pe acest subiect. Surse apropiate susțin că acesta ar putea participa la concursul pentru desemnarea noului șef al aerogării.

Blue Air înregistra datorii mari la taxele aeroportuare, dar decizia anulării cursei Timișoara – Cluj - Iași nu are nicio legătură cu Iașul. Aeroportul Timișoara pur și simplu le-a sechestrat avionul la sol, din cauza datoriilor. Noi nu vom face niciodată acest lucru cu avioanele Blue Air. Se caută soluții ca legătura aeriană să nu fie anulată, ar putea veni un alt operator. E vorba și de rentabilitate, datele arată că pe relația Timișoara - Cluj erau foarte puțini călători și asta era o problemă.”

Maricel Popa, președintele Consiliului Județean Iași

 

 

 

Cursele de vară anulate de Tarom nu sunt o premieră, acest lucru s-a mai întamplat și în trecut, totul ține de numărul de aeronave avut la dispoziție de Tarom și de calculul de rentabilitate. Relația Munchen de exemplu, nu produce suficienți călători. Vom avea discuții la minister și la sediul companiei Tarom pentru a găsi soluții. În orice aeroport regional din lume există fluctuații pe cursele operate, pentru că sunt testări ale pieței, unele rute nu se dovedesc viabile. Eu știu însă că în 2018 numărul de călători de la Iași va fi mai mare decât în 2017.”

Maricel Popa, președintele Consiliului Județean Iași

Prezența altor operatori de tip low-cost pe Aeroportul Timișoara nu are cum să afecteze traficul companiei Blue Air dintr-un motiv foarte simplu: Blue Air este singura companie aeriană care efectuează curse aeriene pe ruta Timișoara–Iași–Cluj. Faptul că Wizzair și Ryanair operează pe diferite aeroporturi din Anglia, Germania, Franța, Spania, Belgia, Olanda și Israel nu are cum să afecteze cursele operate de compania Blue Air. Prin urmare și afirmația potrivit căreia cursele operate de Blue Air pe Aeroportul Timișoara sunt afectate de <prezența tot mai agresivă pe care companiile low-cost străine o au pe piață românească> este una eronată”, Daniel Iulian Idolu, director general al Aeroportului „Traian Vuia” Timișoara.

Se putea evita desființarea cursei
Pentru că era o cursă strategică care lega capitalele regiunilor istorice Timișoara (Banat), Cluj (Ardeal) și Iași (Moldova), specialiștii în aviație susțin că putea fi menținută prin aplicare a două măsuri simple. Fie singure, fie cumulate.

Pe de o parte, operatorul aerian putea decide restrângerea numărului de curse, adică acestea să nu mai fie zilnice, ci de 4-5 ori pe săptămână crescând astfel gradul de încărcare a aeronavelor. În al doilea rând, conducerile aeroporturilor din Iași, Cluj și Timișoara puteau decide de comun acord să reducă fiecare taxele aeroportuare cu 1-2 euro/pasager, crescând astfel nivelul de încasare al Blue Air. Totul gândit în ideea că această rută, având rol strategic, trebuie menținută.

 

 


Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a avut o întrevedere, astăzi, 15 februarie 2018, cu E.S. Isabel Rauscherambasadorul Republicii Austria în România, în cadrul unei vizite de prezentare.

Au fost trecute în revistă stadiul actual și perspectivele de consolidare a relațiilor bilaterale, a cooperării parlamentare, inclusiv la nivelul președinților celor două Parlamente, în vederea asigurării unei colaborări eficiente pentru pregătirea deținerii Președinției Consiliului UE de către Austria (1 iulie-31 decembrie 2018) și România (1 ianuarie-30 iunie 2019).

Au fost discutate și aspecte ale cooperării în plan economic, președintele Senatului exprimând încrederea că schimburile comerciale dintre cele două țări vor continua tendința de creștere.  A arătat că evoluția pozitivă a indicatorilor economici ai României și măsurile adoptate pentru stimularea inițiativei private în rândul tinerilor, constituie argumente solide în favoarea unor noi investiții străine în România și a sporirii contactelor între antreprenorii români și diaspora românească din Austria, pentru dezvoltarea de proiecte comune.

Au fost menționate rolul pozitiv și contribuția pe care membrii diasporei românești le au în societatea austriacă, președintele Senatului exprimând speranța că măsurile de reformă în sistemul social austriac, pe care noul Executiv de la Viena le-ar putea avea în vedere în viitor, nu îi vor dezavantaja, în raport cu alți cetățeni UE rezidenți, pe membrii acestei comunități bine integrate în societate.


Bronşite acute şi cronice, crize de astm, boli cardiovasculare, alergii la polen, cancere pulmonare şi ale căilor respiratorii şi afecţiuni ale aparatului reproducător se numără printre consecinţele concrete pe care poluarea aerului le generează asupra sănătăţii oamenilor, potrivit unui studiu publicat joi în Franţa, informează cnewsmatin.fr.

Nivelurile maxime de poluare înregistrate la Paris şi în alte mari aglomeraţii urbane, devenite din ce în ce mai frecvente, au repercusiuni importante asupra sănătăţii publice. Indiferent dacă este analizată pe termen scurt sau pe termen lung, absorbţia de particule fine, prezente în aerul respirabil, este deosebit de nefastă.

La nivel mondial, se estimează că 1,3 milioane de persoane mor în fiecare an din cauza poluării aerului. În Franţa, această cifră a fost estimată la cel puţin 48.000 de victime de către experţii agenţiei Sante Publique France, care precizează că numărul deceselor este ‘probabil mai mare’. Particulele fine determină, de asemenea, cel puţin 9% din mortalitatea naţională.

‘Acest fapt corespunde unei reduceri a speranţei de viaţă cu doi ani pentru persoanele care au în prezent vârsta de 30 de ani’, au explicat reprezentanţii aceleiaşi agenţii. Activităţile umane (industrie, agricultură, transporturi, încălzitul public) reprezintă principala sursă de poluare a aerului.

Aceeaşi agenţie, care se adresează celor 60 de milioane de consumatori din Franţa, a tras un semnal de alarmă în ceea ce priveşte 46 de produse de uz menajer, considerate o sursă de ‘poluare majoră a aerului din interiorul’ locuinţelor, conform unui studiu publicat joi.

Anumite categorii ale populaţiei sunt mai vulnerabile decât altele. Aşa cum precizează OMS, ‘efectele cele mai grave asupra sănătăţii sunt observate la persoanele deja bolnave. În plus, populaţiile mai vulnerabile, precum copiii, persoanele în vârstă şi familiile cu venituri mici, care au un acces limitat la îngrijirile medicale, sunt mai sensibile la efectele negative generate de expunerea la poluarea aerului’.

Bronşitele acute şi cronice

Poluanţii atmosferici au ca efect fragilizarea bronhiilor, care devin astfel mai expuse la virusuri şi bacterii – care provoacă bronşite acute şi cronice. Se estimează că 950.000 de cazuri de bronşite acute sunt provocate de poluarea aerului, care cauzează şi 134.000 de cazuri de bronşite cronice în fiecare an.

Bronşitele cronice pot să degenereze în bronhopneumopatii cronice obstructive. Aceasta este o afecţiune permanentă şi nereversibilă. Între 10% şi 15% din totalul acestor cazuri sunt asociate cu poluarea aerului.

Crize de astm

Astmul constituie principala afecţiune declanşată sau agravată de poluarea aerului. Se estimează că între 10% şi 35% din cazurile de astm identificate în fiecare an sunt asociate cu acest tip de poluare.

Boli cardiovasculare

Poluarea este un factor care poate să declanşeze accidente vasculare cerebrale (AVC), infarcte miocardice şi angine pectorale.

Alergii la polen

Particulele fine prezente în aer contribuie la situaţia în care moleculele de polen eliberează proteine care se fac vinovate de apariţia mai uşoară a alergiilor şi permit proteinelor din anumite tipuri de polen – precum cel de mesteacăn, de exemplu – să pătrundă mai uşor în căile respiratorii secundare, fapt care poate să provoace crize alergice.

Cancere pulmonare şi ale căilor respiratorii

Este dificil de estimat cu precizie numărul de cancere asociate poluării, întrucât cauzele cancerului sunt, prin definiţie, dificil de identificat. Totuşi, specialiştii sunt de părere că poluarea reprezintă un factor care poate să provoace acest tip de boală.

Afecţiuni ale sistemului reproducător

Poluarea atmosferică este considerată vinovată de scăderea fertilităţii masculine, de creşterea numărului de naşteri premature şi a cazurilor de mortalitate intrauterină.

(Agerpres/FOTO arhivă economica.net)


Numărul persoanelor care au murit din cauza gripei în ţara noastră a ajuns la 31, potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică.

Ultimele două persoane decedate din cauza virusului gripal sunt o femeie în vârstă de 62 ani, din judeţul Bihor, confirmată cu virus gripal tip B, vaccinată, având condiţii medicale preexistente, respectiv o femeie în vârstă de 88 ani, din municipiul Bucureşti, confirmată cu virus gripal tip B, având condiţii medicale preexistente şi antecedente vaccinale necunoscute.

(Agerpres/FOTO arhivă maramedia.ro)


Pagina 5 din 65

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Ianuarie 2020 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31    

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top