Multe zile de vacanţă şi din ce în ce mai puţină carte. Aşa pare să fie „trendul” în învăţământul românesc. Anul şcolar în curs a debutat pe 11 septembrie şi însumează, în teorie, 167 de zile lucrătoare, adică 35 de săptămâni. Primul semestru s-a încheiat pe 2 februarie, iar cel de-al doilea a început pe 12 februarie şi se va încheia pe 15 iunie. Luând în calcul perioada decembrie 2017-iunie 2018, numărul efectiv de săptămâni în care se fac ore este de 14, iar perioada de timp liber al elevilor este de nouă săptămâni.
Multe zile de vacanţă şi din ce în ce mai puţină carte. Aşa pare să fie „trendul” în învăţământul românesc. Anul şcolar în curs a debutat pe 11 septembrie şi însumează, în teorie, 167 de zile lucrătoare, adică 35 de săptămâni. Primul semestru s-a încheiat pe 2 februarie, iar cel de-al doilea a început pe 12 februarie şi se va încheia pe 15 iunie. Luând în calcul perioada decembrie 2017-iunie 2018, numărul efectiv de săptămâni în care se fac ore este de 14, iar perioada de timp liber al elevilor este de nouă săptămâni.
„Bucuraţi-vă de o oră în plus de somn cât puteţi", spun specialiştii de la Glasgow University, Marea Britanie, care avertizează că efectul schimbării de oră dispare în câteva zile.
Afirmaţia acestora vine în urma unui studiu la care au participat peste 3.000 de adulţi din Marea Britanie şi care a demonstrat că, odată cu schimbarea orei, în ultimul weekend al lunii octombrie, calitatea somnului dispare.
Cei mai mulţi dintre participanţii la studiu au declarat că se simt chiar mai energici şi mai fericiţi decât înaintea trecerii la ora oficială de iarnă. Însă beneficiile lenevirii de fiecare an, din ultima duminică a lui octombrie, dispar rapid, mulţi dintre cei care s-au declarat mulţumiţi de situaţie spunând că se simt mai rău că atunci când dormeau mai puţin.
Întrebaţi cum au dormit, participanţii la studiu şi-au acordat o notă de 5,4 la calitatea somnului înainte de trecerea la ora oficială de iarnă şi de 4,5 după schimbarea orei.
„Trecerea la ora de iarnă le poate oferi un scurt răgaz pentru odihnă atât acelora care au probleme cu somnul, cât şi celor care dorm bine de obicei, efectele în cazul primilor fiind temporare", spune profesorul Colin Espie, fondator al Centrului pentru Somn de la Universitatea Glasgow.
„Odată ce corpul se obişnuieşte cu noul program, calitatea somnului scade semnificativ, iar procesul se accentuează odată cu instalarea iernii", adaugă profesorul.
Efecte negative - astenia de toamnă
Pentru alte persoane însă apar şi efecte negative la trecerea la ora de iarnă: insomniile, oboseală, nervozitatea sau depresia sunt doar câteva dintre efectele secundare ale revenirii la ora de iarnă, care o să se producă în noapte de sâmbătă spre duminică, când ceasurile noastre vor fi date cu 60 de minute în urmă.
Schimbările orare, fie înainte, fie înapoi nu sunt private de modificări psihico-fizice. Acesta este momentul în care se instalează Seasonal Affective Disorder, sau astenia de toamnă, care loveşte de obicei femeile între 30 şi 40 de ani.
Simptomele sunt diferite de la o persoană la altă, însă printre cele mai frecvente se numără dificultatea în a se trezi dimineaţă, stări de rău general, astenie, nervozitate generală.
(Sursa: realitatea.net)