fbpx
 
Descarca aplicatia REPORTERIS

Trezirea: Spitalul Cardio, un vis frumos și-atât. Povestea PNRR sau cum bagi un elefant prin gaura unui ac

Trezirea: Spitalul Cardio, un vis frumos și-atât. Povestea PNRR sau cum bagi un elefant prin gaura unui ac


* Nord-Estul țării are cele mai puține proiecte de investiții în Sănătate prin PNRR
* Ardealul și București-Ilfov conduc detașat ca număr de obiective
* Banii n-ajung decât pentru 3-4 proiecte, dar pe listă sunt 49 de investiții
* Spitalul de la Iași costă, în mare, 350 milioane de euro, din care 200 milioane de euro ar trebui să vină prin PNRR
* Dar pentru toate proiectele din țară e doar 1 miliard de euro. Spitalul de Urgență din Sibiu costă 500 milioane de euro și e prioritar pentru Guvern
* Șansele Iașului sunt infime până în 2026. Simplă propagandă electorală
* Va conta influența politică a regiunilor, capitol la care Ardealul îi bate de la distanță pe Costel Alexe și Mihai Chirica

Totul sau nimic. În Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), la capitolul „Construirea și/sau dotarea de noi unități medicale/spitale publice”, Iașul are un singur proiect: edificarea Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară.

Cu amplasamentul stabilit la Miroslava, noul spital ar urma să coste 350 milioane de euro, din care 200 milioane euro, zic șefii Iașului, să fie bani din PNRR. Însă, întreg bugetul acestei secțiuni a PNRR este de 1,089 miliarde de euro. Pentru care au fost depuse 49 de proiecte dintre care vor fi finanțate minim 25.

Pe scurt, dacă Iașul ar lua 200 milioane euro, ar însemna 20% din total. Or, media la 25 de proiecte este de 43 de milioane de euro. Alte județe au pe lista finală mai multe obiective de investiții: București – Ilfov 12, Timiș - 4, Cluj – 4, Constanța – 4.

Dr. Grigore Tinică este artizanul întregului proiect. Banii din PNRR nu sunt însă suficienți și par tot mai indepărtați

 

Intenția: 25 de proiecte la nivel național prin PNRR
Iașul a pierdut în precalificări, din cele 5 proiecte depuse doar Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară (IRMC) a rămas pe lista finală. „Ministerul Sănătății și cel al Fondurilor Europene n-au vrut să discute selecția”, a spus un influent liberal ieșean. Cu trimitere la faptul că, în fostul Guvern, ambele ministere au aparținut USR PLUS.

Când s-a centralizat necesarul la acest capitol din PNRR au fost strânse, la nivel național, 200 de proiecte pentru reabilitare, extindere și construcții noi cu o valoare estimată de 8 miliarde de euro. Inițial, au fost selectate 40, apoi lista s-a mărit până la 49.

„Cel puțin 25 de unități medicale/spitale publice vor fi construite și/sau dotate prin finanțare parțială prin Mecanismul de redresare și reziliență”. Deci, din proiectele cuprinse în anexa PNRR, doar jumătate vor primi bani europeni.

Fondurile vor fi destinate investițiilor în infrastructura spitalicească publică nouă, dar și în echipamente și aparatură medicală: paturi, unități de decontaminare, echipamente  IT, cărucioare de urgență, defibrilatoare, pompe de perfuzie, sisteme de monitorizare fiziologică.

Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară, încă o randare frumoasă care hrănește un vis împachetat electoral

 

Concurența: Spitalul de Urgență din Sibiu
Spre exemplu, un spital nou de Urgență au cerut autoritățile locale din Sibiu. „Sunt mai multe spitale în PNRR, dar acesta s-ar putea să fie spitalul nou care să fie făcut cel mai rapid, înţeleg că este cel mai avansat”, a declarat premierul Florin Câțu în iunie, la Sibiu. Valoarea totală a investiției s-ar cifra la peste 500 milioane de euro. „Dar o finanțare de aproximativ 200 de milioane de euro pentru spital este o variantă realistă care s-ar putea regăsi în viitorul PNRR”, a spus, la începutul anului, Dan Barna, lider USR PLUS și vicepremier la acea dată.

Deci, la fel ca Iașul, Sibiul vrea tot 200 milioane de euro din respectivul miliard de euro prin PNRR. Pentru diferență, la Sibiu se vorbea despre un împrumut internațional. Alături de acest spital, Sibiul mai are un alt obiectiv, un pavilion politraumă nou.

Alte cereri de spitale: Focșani și Brașov
Noul Spital Judeţean de Urgenţă de la Focşani, aflat și el pe lista de 49, ar avea o capacitate de spitalizare de 820 de paturi, bloc universitar cu săli de curs şi amfiteatru pentru 100 persoane, inclusiv heliport. Cost estimat: 600 de milioane de euro, incluzând dotările şi aparatura necesară. Nu se știe cât ar putea primi prin PNRR și nici dacă va fi selectat în varianta finală.
Un pavilion politraumă nou, Spitalul Clinic Regional de Urgență (600 milioane de euro, valoare totală estimată) și noul Spital de Boli Infecțioase (79 milioane de euro) sunt cele trei repere pe care Brașovul le are cuprinse în anexă.

Sunt, așadar, proiecte de ordinul zecilor și sutelor de milioane de euro. Iașul are o concurență serioasă pentru a rămâne pe lista scurtă, cea a finanțărilor efective.

Vestul – 13 proiecte, Estul – doar 4
Relevantă este și distribuția pe regiuni a celor 49 de proiecte. Regiunea Nord Est are doar patru (câte unul la Iași, Bacău, Vaslui și Neamț). Mai prost stau regiunile Sud (cu trei proiecte) și Sud Vest (cu unul singur). Cele mai multe obiective medicale propuse la finanțare prin PNRR sunt în București – Ilfov (12), Centru (11), Vest (7) și Nord Vest (6).

Maricel Popa (PSD) cere o lege care să garanteze finanțarea IRMC din orice sursă disponibilă, pentru că PNRR deja e incert

 

Nu se știe cum se va face departajarea. Influența!
În iunie, aflată într-o vizită în Vrancea, Ioana Mihăilă, ministrul Sănătății de la acea vreme, a vorbit despre condițiile de finanțare. „Vom stabili nişte criterii – pe de o parte, de prioritizare, şi ele vor fi publicate, pe de altă parte, vom stabili nişte criterii de calitate a acestor proiecte, astfel încât să ne asigurăm că finanţăm proiecte de calitate şi care răspund tuturor condiţiilor igienico-sanitare necesare în acest moment. Dar, de asemenea, vom stabili şi nişte limite maxime decontate. Adică, pe o anumită suprafaţă construită şi pe anumite echipamente medicale, vrem să ne asigurăm că noi decontăm preţul corect”, a afirmat Mihăilă cu acel prilej.
În momentul de față, nu au fost comunicate public criteriile care vor face diferența între proiecte și pe baza cărora vor primi bani cele 25 din 49.

Maricel Popa vrea lege pentru finanțarea Spitalului Inimii
Liderul PSD Iași a acuzat imixtiunea politică în stabilirea finaliștilor. „Este clar pentru toată lumea că Iașul nu a contat când a fost realizat PNRR. Din păcate, liderii PNL din Iași au mari probleme penale, de imagine și nu au nicio putere în a impune la București proiectele de care au nevoie ieșenii. În ceea ce privește noul Institut al Inimii, el se află pe o listă în PNRR, fără a avea însă vreo siguranță a obținerii finanțării estimate la 350 milioane euro. De aceea, eu am inițiat un proiect legislativ, care a fost deja aprobat de Senatul României, prin care statul este obligat să asigure finanțare pentru această unitate medicală de interes național”, a spus Maricel Popa, senator PSD.

Marius Bodea (USR) crede că liderii Iașului sunt leneși și nepricepuți și că de aceea ratăm PNRR

 

Marius Bodea: „PNRR, deja o șansă ratată pentru Iași”
Acid în declarații a fost și Marius Bodea, senator USR PLUS. „Conducătorii liberalo-pesediști ai Iașului administrează județul și orașul cu speranța că altcineva va găsi soluții de finanțare pentru problemele pe care ei nu sunt în stare să le rezolve. Dar sunt atât de leneși și de nepricepuți, că bagă o minciună electorală și speră să fie crezuți. Planul Național de Redresare și Reziliență putea fi o șansă ca Iașul să obțină, în sfârșit, fonduri europene pentru construirea sau modernizarea unor obiective importante. Dar arată din ce în ce mai mult ca o șansă ratată”, a precizat senatorul Bodea.  

Spital Cardiovascular pentru 5,5 milioane de oameni
Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară ar urma să fie construit pe 12 hectare de teren de pe raza comunei Miroslava. Este un proiect comun al Consiliului Județean Iași, Primăriei Miroslava și al Institutului de Boli Cardiovasculare.

Ca adresabilitate, unitatea medicală va trata bolnavii din zona Moldovei, regiune cu o populație de 5,5 milioane de oameni. Spitalul este gândit cu o capacitate de 450 de paturi pentru spitalizare continuă și 50 de paturi în regim de spitalizare de zi, 28 de secții și aproximativ 1.500 de angajați.

 

Președintele CJ Iași, Costel Alexe, nu mai este o figură importantă în PNL la nivel central. El a semnat angajamentul politic pentru construirea Spitalului Inimii, dar nu mai este prezent la București

 

Costel Alexe: „Mă angajez solemn...”

O prezentare fastuoasă a proiectului a avut loc astă-vară. Șefii CJ și ai Primăriei Miroslava, în calitate de amfitrioni, au invitat autoritățile locale din Iași, dar și din județele limitrofe, alături de parlamentari din toată regiunea de nord-est.

„Mă angajez solemn să mă implic voluntar, alăturându-mă întregii comunități, în susținerea proiectului «Împreună pentru inima Moldovei» și să fac toate demersurile legale pentru susținerea realizării proiectului de investiții «Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară Iași»”, a fost un fragment din „angajamentul civic” pe care l-au semnat, individual, oficialitățile prezente la eveniment.

„Investim 350 de milioane de euro pentru sănătatea ieșenilor, a moldovenilor, a vecinilor noștri din regiune, creând infrastructura pentru a asigura servicii medicale unice, care nu există momentan în Iași. IRMC este o nevoie reală și urgentă a comunității, având în vedere că incidența bolilor cardiovasculare este pe primul loc în Moldova”, a spus, cu acel prilej, Costel Alexe, președintele CJ Iași.

 

Autorul proiectului, dr. Tinică: „Va fi modern și peste 100 de ani”
Principalul inițiator al proiectului, medicul Grigore Tinică, (acum director al Spitalului de Boli Cardiovasculare din Copou) a descris investiția: „Institutul este unul fără echivalent în România pentru că vor fi în jur de 27 de departamente, iar șapte dintre ele nu mai există în țara noastră la ora actuală. Va fi un spital al viitorului, un spital care ar trebui să fie modern și peste o sută de ani de acum înainte. Spitalul va pune România pe harta internațională a medicinei cardiovasculare”.

 

Licitația de execuția, programată în 2022

În luna august, Consiliul Județean a semnat cu o asociere de firme condusă de Cubicon Invest (Maramureș) contractul pentru realizarea documentațiilor tehnico – economice, constând în Etapa II (studiu de fezabilitate) și Etapa III (documențatiile tehnice pentru obținerea avizelor, acordurilor și autorizației de construire).
Calendarul asumat de Consiliului Județean Iași pentru construirea Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară:
- 2021, martie 2022 – recepția studiului de fezabilitate și a documentației tehnice pentru obținerea autorizației de construire

- 2022 – licitație proiectare și execuție

- 2026 – finalizare execuție

Doina Fedorovici, președinta Consiliului Județean Botoșani, sprijină construirea Spitalului Regional de la Iași. O simplă acțiune electorală de o după-amiază

 

CJ speră la o finanțare de 60% prin PNRR

Departamentul de Comunicare al Consiliului Județean Iași a transmis că valoarea IRMC va fi stabilită exact după finalizarea studiului de fezabilitate. „Finanțarea parțială presupune acoperirea prin fonduri PNRR a unei cote de 60% până la 95% din valoarea totală a proiectului, urmând ca restul costului proiectului, până la 100%, să fie acoperită prin alte surse de finanțare”, au menționat reprezentanții CJ.

Potrivit unui grafic inclus în răspunsul către REPORTER DE IAȘI, finanțarea PNRR ar urma să fie de 60% în cazul proiectelor a căror valoare depășește 300 milioane de euro. De aici a rezultat, probabil, că la o valoare estimată a IRMC de 350 milioane de euro, finanțarea PNRR va fi de 200 milioane de euro, adică aproximativ 57%.

Iașul acuză deja fostele ministere ale USR-PLUS
Aceeași sursă, Departamentul de Comunicare, a precizat că, inițial, Iașul a trimis către Ministerul Sănătății o listă cuprinzând 5 proiecte propuse spre finanțare în cadrul acestei secțiuni a PNRR. „Nu cunoaștem motivele pentru care Ministerul Sănătății/Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene nu au inclus și alte proiecte propuse ale UAT Județul Iași prin CJ Iași sau alte autorități ieșene în lista propusă prin PNRR. Putem doar afirma că, în perioada de pregătire a PNRR, cele două ministere nu au realizat o minimă dezbatere cu autoritățile locale în vederea fundamentării nevoilor de finanțare”.
Iată propunerile trimise de CJ Iași către Ministerul Sănătății și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene:

- construirea și dotarea Spitalului Clinic Integrat de Boli Respiratorii Iași

- construirea și dotarea Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară

- modernizare laborator de genetică moleculară şi genomică structurală în cadrul Centrului de genetică medicală și boli rare a Spitalului Clinic de Obstetrică şi Ginecologie „Cuza-Vodă”

- construirea și dotarea Centrului regional pentru tratamentul infertilității

- construire pavilion 8 (prin desființare cabină poartă, seră, beci, gard din cărămidă, garaj și grajd-magazie), la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Sfânta Parascheva”

 

Article image
* Primăria Oradea are, la 9 luni, 293 milioane de lei cheltuite pe investiții * Primăria Iași are doar 103 milioane de lei cheltuieli de investiții * Oradea e de două ori mai mică decât Iașul. Investițiile pe cap de locuitor sunt de 5 ori mai mari în Ardeal decât în Capitala Moldovei * Fiecărui orădean îi revin 1.457 de lei investiți în oraș, în timp ce fiecărui ieșean îi revin doar 275 de lei * Clujul și Oradea surclasează...
Autor Cezar Moraru Reportaje 04 Noiembrie 2021


Additional Info

  • Text afisat sub titlu: Breaking News
Citeste si...
Nota
(0 voturi)

Leave a comment

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Decembrie 2021 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31    

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top