Matei Găburici (stânga) este un interpus al mamei sale, Violeta Găburici. Fiul nu are banii necesari pentru a ridica un bloc în Copou, iar influența politică este tot la mamă
Lucrările la blocul lui Matei Găburici de pe Lascăr Catargi au fost sistate de judecători prin Ordonanță Președințială. Inițial, acesta a apelat la un tertip pentru a primi o hotărâre favorabilă în primă instanță.
Ridicarea blocului printre casele dintr-o zonă liniștită din Copou este controversată: Matei Găburici a luat în 2019 autorizație pentru consolidarea și extinderea unei case existente pe care în realitate a demolat-o în acest an. A săpat și a pornit construcția unui bloc imens pentru care acum cere reautorizare.
Ca să scape de vecinii care l-au dat în judecată pentru că le ridică un bloc la jumătate de metru de gard, și-a cesionat autorizația către o firmă pe care a înființat-o în timpul procesului.
A mers până la a cere Consiliului Județean, unde lucrează una dintre contestatarele proiectului, să o oprească din demersurile ei.
În tot acest timp, oamenii au fost terorizați: mașinile grele se strecoară pe o cale de acces cu unghi de 90 de grade, de doar 3,3 m lățime, și le trec exact pe sub balcoane. Practic pot atinge utilajele dacă întind mâna. Muncitorii sunt la nivelul ochilor în fiecare zi, la câțiva metri de geamurile lor. Pentru că mașinile mai mari nu încap, materialele grele sunt trecute cu macaraua pe deasupra curților. De fapt, aceasta este „dezvoltarea” girată de Primăria condusă de Mihai Chirica.
Șantierul e sub geam, printre șase case din Copou. Dimineața te trezești cu piloții forați în pământ cu excavatorul
A obținut un etaj în plus de la PUZ la autorizație
În 2015, Matei Ștefan Găburici, fiul fostei consiliere PMP Violeta Găburici, a obținut PUZ pentru consolidarea și extinderea unei case de la adresa Lascăr Catargi nr. 58. Conform documentelor, avea dreptul la procent de ocupare a terenului POT 36%, coeficient de utilizare teren (CUT) 1,08, regim de înălțime P+1E+M, cu înălțime maximă de 9 m, pe un teren de 731 mp.
În 2019, a obținut autorizația de consolidare, extindere și supraînălțare, indicatorii urbanistici fiind schimbați față de PUZ: suprafață teren 573 mp (la PUZ au fost două suprafețe de teren care totalizau 731 mp), POT 35,9%, CUT 1,07, regim de înălțime S+P+E1+E2 (parțial).
Camionul stă la 2 metri de ușă. Accesul e atât de strâmt încât aici e imposibil să construiești un bloc. Dar Mihai Chirica sfidează pe toată lumea și aprobă un asemenea proiect
Controversa termenului de execuție
„Conform documentelor de la Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC), Matei Ștefan Găburici a depus la instituția noastră documente pentru începerea execuției în martie 2019. Termenul de execuție, conform autorizației din 2019, era de 36 de luni – până în martie 2022”, au precizat surse din cadrul ISC Iași. Pe poartă există placa informativă, care specifică faptul că lucrările au început în august 2022, iar termenul de execuție de 36 de luni expiră în august 2025. Legislația permite prelungirea unei autorizații cu maxim 24 de luni.
„Eu știu că termenul de execuție a fost prelungit cu un an, în luna martie, adică termen de finalizare este martie 2023. Cred că tabla de la șantier este greșită, de altfel și ISC a cerut înlocuirea. În această perioadă de suspendare a autorizației și termenul de execuție va fi prelungit”, a precizat Isabella Brînzanu Galan, avocata lui Matei Găburici.
Casa existentă a fost demolată imediat, deși exista o autorizație de consolidare
A demolat casa care trebuia reabilitată și acum vrea bloc
Lucrările au fost începute abia în 2022, când Găburici a făcut și prima ilegalitate la vedere: a demolat casa pentru care luase autorizație de consolidare, a săpat o groapă de 4 metri adâncime și a demarat lucrările la o clădire ce aduce mai mult a bloc masiv, între casele din jur.
„Așa a fost început șantierul: cu un buldozer care a pus la pământ casa pentru care avea autorizație de reparații”, spun vecinii.
Avocata lui Găburici consideră că demolarea casei pentru care s-a luat autorizație de consolidare este legală. „AC 201/ 2019 a fost emisă pentru un proiect denumit , proiect în cadrul căruia ISC a acceptat soluțiile tehnice propuse prin expertiza tehnică a construcției existente. Expertul a analizat două variante: reparații capitale sau demolare totală și reconstrucția cu materiale noi, cu păstrarea stilului arhitectonic și a configurației clădirii existente și a optat pentru varianta a doua concluzionând că noua construcție se va încadra într-o clasă de risc seismic mai favorabil față de varianta 1. Aceste documente fac parte din documentația autorizată, așadar soluția de demolare este implicită soluției autorizate care nu trebuie privită prin limitare la denumire, ci la întregul proiect”, a precizat Isabella Brînzanu Galan.
Trebuie menționat și faptul că Matei Găburici a obținut de la Primăria Iași, în iunie, certificat de urbanism pentru reautorizare: cere „modificare proiect în curs de execuție autorizat conform AC nr 201/2019, schimbare destinație din locuință în imobil locuințe colective, recompartimentări și refacere fațade”. A pornit cu o casă, dar acum vrea să facă un bloc.
Muncitorii sunt în dreptul geamului. Viitorul bloc va fi practic în casa vecinilor
Altă controversă: a existat sau nu avizul unic al CJ?
Avocatul vecinilor care au cerut anularea autorizației susține că PUZ-ul din 2015 a fost aprobat fără a exista la dosar un document obligatoriu: avizul unic de la Serviciul de Urbanism al Consiliului Județean (CJ) necesar dacă obiectivul este în zona de protecție a unui monument istoric.
„PUZ-ul a fost studiat în imediata vecinătate a Casei Stoicescu-Mărculescu, aparținând acum familiei Bădărău. Casa este inclusă în Grupa B - monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local. Conform legii, raza zonei de protecție este de 100 m, la PUZ trebuia solicitat și avizul unic al CJ, obligatoriu în acest caz. În plus, în zona este clasată ca monument istoric de clasă A – de importanță națională și universală – Curtea Domnească Iași. Din nou, era obligatoriu avizul unic pe care nu l-am găsit la dosarul PUZ-ului”, a precizat avocatul Vasile Cadar, care îi reprezintă pe contestatarii proiectului.
„La faza PUZ s-a obținut Avizul CJ. Acest act apare menționat și în partea expozitivă a HCL, există avizul unic al CJ”, susține avocata Galan.
Un alt detaliu important despre cum a fost aprobat PUZ-ul: vecinii susțin că nu și-au dat acordul, care ar fi fost obligatoriu: „Ne-a venit ceva prin poștă în 2015, îmi amintesc asta, dar nu ne-am dat acordul”. Pe gard nu a fost afișat nimic, în condițiile în care consultarea publicului este obligatorie.
Aceasta este lățimea căii de acces. Cine a putut da autorizație? Mustiață și Chirica. Acum proiectul casei a fost înlocuit cu cel al unui bloc
Cum să faci bloc pe o cale de acces de doar 3,3 m lățime?
„Doar acea cale de acces este motiv suficient pentru anularea autorizației de construire. Acolo ai un unghi de 90 de grade la stânga, nu știu cum a fost aprobat PUZ-ul cu așa ceva”, a precizat un specialist din ISC care cunoaște proiectul Găburici, consultat de REPORTER DE IAȘI. Acesta nu a dorit să-și decline identitatea, pentru a nu suferi repercusiuni din partea conducătorilor politici ai Iașului.
REPORTER DE IAȘI a măsurat electronic lățimea căii de acces: 3,3 m. Lungimea străzii este de 36 m. Autorizația este ilegală
Calea de acces pe șantier și la viitorul imobil este de fapt un drept de servitute obținut de la familia Bădărău. Măsurată cu laserul, din stâlp în stâlp, are 3,3 metri lățime. Conform legii, servitutea de acces trebuie să aibă 3,5 m lățime la lungimi de sub 30 metri liniari și 7 m lățime la lungimi ale drumului de acces de 30-100 m. Măsurătoarea în Google Maps, de la intrare până la colțul imobilului alăturat, arată cel puțin 36 m, deci calea de acces se încadra la lățime de 7 m.
Informația este contestată de către avocata Galan, care a declarat: „Calea de acces răspunde exigențelor legale privind lățimea minimă prevăzută în Normativul de siguranță la foc a construcțiilor”.
Muncitorii pot băga mătura pe geam. Mihai Chirica îți intră în casă
„Teroarea: muncitorii sunt la 50 cm de geamul meu”
Soțul Violetei Ioniță, proprietara unei jumătăți din casa lipită de șantier, a murit în luna august. În ultimele zile de viață, în agonie, auzea utilajele de afară și își întreba soția dacă îi sapă deja groapa. Pentru Violeta Ioniță există un șir de coincidențe macabre: de când a început șantierul, și-a pierdut mama și soțul la interval de 4 zile.
„O secundă de liniște nu mai avem. Pereții casei au crăpat de la vibrații, utilajele trec direct pe sub geamuri, șantierul este la jumătate de metru de peretele casei noastre. De la limita de proprietate până la construcție sunt mai puțin de trei metri. Deschid geamul și dau nas în nas cu muncitorii. De la gardul nostru până la ei sunt 50 de centimetri”, spune Violeta Ioniță.
Locatarii vilei – parterul este deținut de către Georgiana Niculescu și etajul de către Violeta Ioniță – spun că, de când au început lucrările, trăiesc într-o teroare continuă. Zgomot, praf, înjurături, totul într-o zonă liniștită până acum câteva luni.
Au zeci de filmări în care se văd utilajele sub geamuri sau sub balcoane, muncitori la nivelul lor, la câțiva metri distanță, macarale care trec materiale grele pe deasupra curții.
Șantierul o sufocă pe Violeta Ioniță. Blocul e la 2 metri de intrarea în casă
Tribunalul a sistat lucrările: coșmarul s-a terminat
Vecinii au dat în judecată dezvoltatorul, cerând suspendarea lucrărilor. În primă instanță, au pierdut. Matei Găburici a cesionat autorizația de construire unei firme la care tot el este acționar majoritar: 23 MSG Elf SRL. Judecătorii au respins cazul, constatând faptul că Matei Găburici nu are calitate procesuală.
La apel, vecinii au avut însă câștig de cauză. Pe 27 octombrie, judecătorii de la Tribunal au pronunțat o nouă hotărâre, definitivă de această dată, conform căreia a fost respinsă ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocate de către Găburici. Judecătorii au dispus „încetarea oricăror lucrări în baza Autorizaţiei de construire (...) până la soluţionarea definitivă a cererii din Dosarul 23051/245/2022, aflat în prezent pe rolul Judecătoriei Iaşi”, în care se judecă anularea autorizației.
„Dacă prin absurd Primăria eliberează autorizația cerută acum de Matei Găburici, iar prima este anulată, automat este desființată și cea de-a doua, care reprezintă reautorizare în baza primei”, a precizat un specialist.
A doua zi după pronunțarea sentinței, pe șantier au apărut mai mulți muncitori decât de obicei, pentru urgentarea lucrărilor ce vor fi stopate de comunicarea oficială a sentinței către Găburici. „Oprirea este condiționată de comunicarea oficială a sentinței”, a precizat avocata Isabella Brînzan Galan.
Procedura nu poate dura mai mult de câteva zile.
În stânga, casa în care locuiesc familiile Niculescu și Ioniță. În dreapta, accesul spre bloc
Practici de intimidare: au reclamat o angajată a CJ
Georgiana Niculescu, care locuiește în casa lipită de șantierul familiei Găburici, este unul dintre contestatarii vocali ai proiectului. În același timp, este angajata Consiliului Județean, iar avocații familiei Găburici i-au făcut plângere la serviciu pentru că se opune proiectului.
În documentul trimis instituției, asumat de Matei Găburici prin avocat, se menționează: „Demersurile efectuate de către făptuitoare se încadrează în sfera abuzului de drept, singurul obiectiv fiind acela de a provoca o pagubă victimelor infracțiunii. În mod repetat au fost transmise amenințări cu privire la depunerea tuturor eforturilor posibile pentru a bloca obținerea unei autorizații de construire sau executarea lucrărilor pentru care este deja emisă autorizație de construire (...). Atacurile nejustificate intră în dezacord cu funcția ce se dorește a fi caracterizată de demnitate și corectitudine”.
Culmea, în plângerea sa, înregistrată pe 20 septembrie, Matei Găburici se revendica drept beneficiar al autorizației de construcție, deși anterior, în instanță, susținea că și-a cesionat drepturile în favoarea unei firme.
Tupeu: Găburici i-a cerut lui Alexe s-o oprească pe reclamantă
Găburici a cerut direct conducerii Consiliului Județean să o pună la punct pe funcționara Georgiana Niculescu, aceasta exercitându-și un drept cetățenesc: „Vă rugăm să interveniți în sensul de a cerceta și opri aceste acțiuni ce se constituie în manifestări care aduc atingere prestigiului autorității sau instituției publice în care funcționarul își desfășoară activitatea”.
Precedentul este periculos pentru că Violeta Găburici, mama lui Matei Găburici, este membru PMP, partid care asigură majoritatea în Consiliul Județean, alături de PNL. Practic, este o imixtiune a puterii politice în viața personală a unui funcționar public.
Alexe: „Un drept recunoscut de lege”
„Din fericire, la serviciu s-a înțeles foarte bine despre ce este vorba, nu a existat nicio presiune să opresc ceva și am fost apărată”, explică Georgiana Niculescu.
Răspunsul semnat de Costel Alexe a fost just: „Demersurile efectuate de dna. Georgiana Niculescu se referă la executarea unor lucrări de construire la un imobil ce se învecinează cu proprietatea în care își are domiciliul, iar sesizarea instanțelor de judecată sau a altor instituții ale statului cu privire la modul de executare a lucrărilor de construire în situația în care acestea afectează calitatea și confortul vieții personale sau structura imobilului în care se află situată locuința constituie un drept recunoscut de lege”.