fbpx
 
Marele proiect Minimis: riscuri şi aşteptări imense

Marele proiect Minimis: riscuri şi aşteptări imense


Interes maxim pentru Start-up Nation, dar condiţiile sunt încă în dezbatere publică. Consultanţii în afaceri susţin că „le iau foc” telefoanele de la câţi oameni îi sună să-i întrebe despre un program guvernamental menit să sprijine firmele. Ministerul pentru Mediul de Afaceri nu a prezentat până acum decât date vagi despre proiect. Acesta are termene aparent imposibil de respectat şi o listă de coduri CAEN încă în dezbatere.

 

Printr-o Ordonanţă de Urgenţă, Guvernul spune că va finanţa cu două miliarde de lei Programul „Start-up Nation Romania”. Se preconizează că se vor înfiinţa 10.000 de noi întreprinderi mici şi mijlocii care pot beneficia de o finanţare de câte 200.000 de lei, fiecare beneficiar urmând să creeze cel puţin două noi locuri de muncă. De la vorbă la faptă e însă cale lungă şi există deja multe îndoieli legate de punerea în aplicare a proiectului.

 

Un program bun într-o nebuloasă

Hotărârea de Guvern privind normele de aplicare a Ordonanţei pentru Start-Up Nation vorbeşte în termeni clari despre condiţii de eligibilitate, sume şi despre activităţile acceptate. Dar, este doar un proiect aflat în dezbatere publică ce va intra în lucru abia din primele zile ale lui martie. „Fără să cunosc atât de bine programul propus, am înţeles că normele de aplicare vor fi adoptate, cel mai probabil, în luna aprilie”, a explicat Ciprian Radu de la firma de consultanţă Creativ Consult. Cu alte cuvinte, abia în aprilie oamenii vor cunoaşte exact criteriile de eligibilitate pentru care pot realiza planuri de afaceri ce ar avea şanse să fie eligibile la declanşarea finanţării, programată pentru luna mai. Doar o lună, un termen foarte scurt.

 

Interes enorm

Deşi programul a fost discutat ca principiu, fără norme clare de aplicare, interesul românilor este maxim. „Am observat că se discută despre un total de 10.000 de firme, cu aproximativ 2.500 dintre ele într-o primă etapă şi o finanţare de 500 de milioane de lei în 2017. Părerea mea este că, la final, vor rămâne sume neacordate. Nu cred că vor exista atât de multe firme care să poată lua acei bani. Dar, pot să spun sigur că interesul este enorm. M-au sunat foarte mulţi clienţi interesaţi de Start-Up Nation”, a spus Radu.

Reprezentanţii Biroului de presă ai Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat au păstrat un ton rezervat: „Există criterii de eligibilitate lansate în dezbatere publică. Prin aceste criterii se doreşte încurajarea şi dezvoltarea producţiei, nu a zonei serviciilor. Se poate observa asta din punctajul oferit pentru achiziţionarea de echipamente tehnologice. În plus, se intenţionează crearea a cel puţin două noi locuri de muncă la fiecare start-up”, au explicat aceştia.

 

Punctaj maxim pentru cei care vor cere bani pentru a produce

 

Cât ar pierde Statul

Există câteva elemente în acest proiect despre care oamenii din piaţă spun că sunt discutabile. În primul rând, bugetarea pentru 2.500 de firme noi care să acceseze câte 200.000 de lei. Nu există promisiuni ferme că după ce vor fi utilizaţi banii pentru primul lot de firme, programul va fi continuat. În replică, reprezentanţii Ministerului pentru Mediul de Afaceri spun că va fi respectată integral hotărârea care prevede ajutor financiar nerambursabil de 200.000 de lei pentru 10.000 de firme.

În al doilea rând, nu poate fi estimată rata de succes a programului. „Eu pot face calculele în felul acesta: consider că aproximativ jumătate dintre firmele care primesc bani au activitate la 3 ani după aceea. Asta înseamnă că, la salariul minim pentru doi angajaţi, firmele vor plăti la stat, sub formă de taxe şi impozite directe, 1.436 de lei lunar. Asta înseamnă că vor returna statului, în 3 ani, cel puţin 51.696 de lei în mod direct. Dar, în acelaşi timp, firma va avea o cifră de afaceri pe care se vor plăti taxe şi impozite. Astea sunt beneficiile directe ale statului. La care se adaugă ceea ce consumă acei angajaţi. Acele consumuri generează şi ele alte taxe, accize, impozite. Deci, la un minim de doi angajaţi, statul recuperează în trei ani măcar o parte din banii investiţi”, a explicat Ciprian Radu.

 

Evaluare făcută de o aplicaţie software

Faţă de proiectele anterioare, acum nu este necesar ca firma să fi avut acticitate. „Din acest motiv este greu de estimat succesul sau eşecul. Una este să dai bani unor firme care au mai avut activitate, cu totul altceva să îi dai unor firme noi, despre ai căror administratori nu ştii nimic. Ei pot fi foarte buni ingineri, cu idei grozave, care să nu aibă deloc succes ca antreprenori”, a explicat un reprezentant al unei firme de consultanţă pe proiecte europene.

Evaluarea planului de afaceri se realizează online de către o aplicaţie software, iar punctajul minim acceptat este de 60 de puncte dintr-un maximum de 100. Va fi acordat punctaj maxim pentru producţie şi industrii creative, numărul locurilor de muncă permanente de cel puţin 2, locuri de muncă pentru şomeri, echipament tehnologic achiziţionat în pondere cât mai mare din suma acordată, dar şi dacă asociatul/administratorul a urmat un curs de antreprenoriat.

 

Pe atunci liberalul Chiţoiu a fost acuzat de măsluirea procedurii

 

Când îşi bagă coada politicienii şi clicile lor

Îndoielile legate de viabilitatea acestui proiect se leagă şi de o altă cauză. În vara anului 2013, un imens scandal a avut în centru Ministerul de Finanţe condus de liberalul Daniel Chiţoiu. Instituţia a oferit ajutoare de stat cuprinse între 100.000 şi 200.000 de euro, fără contribuţie proprie, pentru dezvoltarea IMM-urilor. Pagina de internet a programului „Minimis”, cum a fost denumit, a fost folosită pentru depunerea dosarelor în sistem după regula „primul venit, primul servit”, dar s-a blocat la câteva minute după ce a fost pusă în funcţiune. O anchetă ulterioară a stabilit că, înainte ca pagina să se blocheze, din cele 721 de firme care reuşiseră să se înscrie, 500 trimiseseră formularul de pe IP-uri asociate Ministerului de Finanţe - direcţii de finanţe şi vamale. Explicaţia a fost că serverele instituţiei sunt setate astfel încât IP-urile instituţiilor subordonate să aibă prioritate în comunicaţie, astfel că a apărut suspiciunea că cererile acceptate de către servere au fost trimise din calculatoare ale instituţiei chiar de către apropiaţi ai şefilor liberali.

 

Coduri CAEN posibile

Lista de coduri CAEN acceptate la program este încă deschisă. Aceasta ar urma să cuprindă coduri pentru firme de producţie, pentru IT, pentru industrii creative, pentru servicii. Ar urma să fie excluse total activităţi de intermediere financiară şi asigurări, tranzacţii imobiliare, jocuri de noroc şi pariuri, activităţi de pescuit şi acvacultură, prelucrare şi comercializare a produselor agricole.


Citeste si...
Nota
(0 voturi)
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: