fbpx
 
Iașul poluat cu praf atacă exact pe cei care fac sport

Iașul poluat cu praf atacă exact pe cei care fac sport


Faci jogging sau mergi cu bicicleta prin oraș? Te îmbolnăvești de opt ori mai tare. Poluarea cu particule şi noxe din Iaşi este o problemă pentru care România riscă să achite amenzi Comisiei Europene. Alt efect negativ: medicii şi specialiştii susţin că sporturile în aer liber înseamnă o cantitate mai mare de noxe intrată în plămânii practicanţilor. Calculele arată că un om care face sport aspiră de opt ori mai mult aer decât un om în repaos.

 

Oamenii vor să-şi menţină corpul în stare optimă, dar, din cauza poluării, îşi fac mai multe probleme de sănătate. Medicii avertizează că, într-un oraş poluat cum este Iaşul, sportul în aer liber este, de fapt, dăunător. „În alte state există sisteme de avertizare care lansează automat alerte, în perioadele de poluare maximă, pentru ca oamenii să evite aceste zone”, spune un medic ieşean.

 

„Pe zona Bahluiului, din cauza curenţilor, toate noxele călătoresc dinspre zonele aglomerate Podu de Piatră şi Podu Roş către Tudor şi Metalurgie. Exact pe traseul pe care mulţi oameni aleargă sau merg pe bicicletă”, spune directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Iaşi, Bogdan Davideanu.

 

Oraş poluat, impropriu pentru sport

Studiile legate de calitatea aerului de la Iaşi au arătat niveluri mari ale poluării cu PM (praf) şi cu noxe de la maşini. De altfel, nivelurile mari zilnice de PM din 3 oraşe din ţară – Bucureşti, Braşov şi Iaşi – riscă să declanşeze procedura de infringement pe mediu împotriva României. Iaşul este, deci, oficial un oraş poluat. Cu toate acestea, autorităţile nu i-au avertizat pe locuitori asupra riscurilor. „În plus, nimeni nu s-a gândit vreodată la oamenii care fac o formă de sport pe stradă. Ei şi copiii sunt foarte expuşi la substanţele nocive din aer”, explică conferenţiarul universitar Silviu Gurlui, autorul unui studiu despre calitatea aerului din Iaşi.

 

Risc de 8 ori mai mare

Ce spun medicii despre efortul într-un mediu poluat? Că riscul pentru un om care face sport de a veni în contact cu noxele periculoase este de opt ori mai mare. „În repaos sau într-o activitate fizică de efort minim, un adult sănătos are, în 24 de ore, aproximativ 16.000 până la 23.000 de respiraţii într-o zi. În cazul unui efort fizic susţinut, numărul respiraţiilor creşte la peste 30.000 în 24 de ore”, explică prof. dr. Traian Mihăescu, şeful Clinicii de Pneumologie din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Iaşi. Numărul respiraţiilor aproape că se dublează la efortul fizic de a alerga sau a merge pe bicicletă (formele cele mai întâlnite de sport pentru mase). Dar, nu doar frecvenţa respiraţiilor se dublează. Şi volumul de aer aspirat creşte de 4 ori. „Un adult inspiră, în medie, 500 de mililitri de aer la fiecare respiraţie. În efort, acelaşi om poate inspira până la 2 litri de aer. Normal că şi cantitatea de noxe şi de praf atrasă de plămâni creşte din cauza numărului mai mare de respiraţii şi din cauza volumului de aer aspirat de plămâni. Pentru sportivi aerul poluat este un risc major”, mai explică doctorul Mihăescu. El spune că, pentru astfel de situaţii, în alte ţări există sisteme de alertare: „Poluarea nu este constantă. Are creşteri şi scăderi. Sunt oraşe din lume care au implementat sisteme de alertare care-i avertizează pe oameni că este riscant într-o anumită zonă. Este ceea ce trebuie să ştie şi ieşenii.”.

 

Guri de aer poluat pentru biciclişti, în zona Podu Roş

 

Doar Copoul e sigur

Ce spune conducerea Agenţiei de Protecţia Mediului Iaşi despre acelaşi subiect al pericolului pe care-l reprezintă aerul poluat pentru cei care fac sport pe stradă? Paradoxal, poluarea cea mai mare este într-o zonă preferată de ieşeni: malul Bahluiului, din Podul de Piatră la Podul Metalurgiei. „Curenţii de aer împing noxele din zonele Podu de Piatră – Podu Roş, pe albia râului, către Tudor şi Metalurgie. Nu avem studii făcute în acele zone, dar ştiu cum sunt curenţii. Este un risc în plus pentru cei care aleargă sau merg pe bicicletă acolo”, explică Bogdan Davideanu, directorul APM Iaşi. „Zona sigură şi curată pentru sport rămâne doar Copoul. Ceea ce spun cei de la APM confirmă toate măsurătorile noastre. Că zonele cele mai poluate sunt în preajma Bahluiului”, mai spune Silviu Gurlui.

 

„Statistic, la nivel global 36% dintre cazurile de cancer pulmonar, 34% dintre atacuri cerebrale şi 27% dintre infarcturi sunt puse pe seama poluării. Nu spun eu asta, sunt cifre oficiale din studii”, prof. Dr. Traian Mihăescu, şeful Clinicii de Pneumologie din Iaşi

 

Calitatea aerului în alte oraşe

Principala problemă la Iaşi este poluarea cu PM 2.5 şi 10, particule de mici dimensiuni. Este ceea ce percepem noi drept praf. Provine din construcţii, este stârnit şi purtat pe roţile maşinilor şi de vânt şi reprezintă un element pe care aderă noxele provenite din arderea combustibililor.

Măsurătorile efectuate de Silviu Gurlui, cu aparatură omologată, au arătat valori maxime de 550 micrograme pentru PM 10, în zona Metalurgie, şi alte creşteri semnificative în Iaşi. În Cluj Napoca, poluarea cu PM 10 a fost, pe 4 aprilie, de minimum 5 şi maximum 23 de micrograme. În judeţul Iaşi, la Ungheni, poluarea cu PM 10 raportată la nivel european a fost, ca medie anuală, pe 2016, de 26 micrograme pe metru cub de aer. La Suceava, media anuală a lui 2016 a fost de 30 micrograme. La Piatra Neamţ, aceeaşi valoare a fost de 23 micrograme. La Bucureşti, media anului trecut a fost de 45 de micrograme. La Iaşi, valorile măsurate au avut media de 47 de micrograme, dar în unele zile au fost depăşiri ale valorii maxime permise, de 50 micrograme.

 

Există căi pentru protejarea cetăţenilor

 

Soluţiile pentru mai bine

Care ar fi soluţiile propuse de specialişti? „În primul rând, avem nevoie de management real al traficului, de fluidizare a circulaţiei auto. Apoi, ne trebuie perdele de copaci pe versanţii de lângă Iaşi. Din cauza amplasării Iaşului, există un fenomen care lucrează împotriva noastră: un curent puternic de aer rece care ţine aerul în găleata în care se află oraşul. Perdelele de copaci ar încetini acest curent. Trebuie udate şantierele în permanenţă, dar şi străzile. Şi oamenii trebuie avertizaţi să ocolească anumite zone, în anumite ore”, explică Silviu Gurlui.

„În primul rând trebuie diminuat traficul greu. Şi trebuie redus numărul de maşini diesel sub Euro 4. Asta se poate face prin impunerea unui impozit diferenţiat pe vechimea maşinii, nu pe capacitatea cilindrică, cum este acum. În plus, este importantă spălarea oraşului, înlăturarea prafului”, a spus Bogdan Davideanu, directorul APM Iaşi.


Citeste si...
Nota
(2 voturi)
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: