Procesele pe Legea dării în plată au fost câştigate, în majoritatea cazurilor, de bănci. Până în prezent, la prima instanţă, doar aproximativ 30% din procesele soluţionate au fost în favoarea debitorilor, iar 70% în cea a unităţilor de credit. Anul trecut, în plină isterie pe marginea acestei legi, guvernatorul Băncii Naţionale estima că aplicarea ei ar putea încetini creşterea economică.

O lege care trebuia să vină ca o „gură de aer” pentru miile de familii care au fost „strânse cu uşa de către banci”, pare să le fi ajutat pe prea puţine dintre ele. Un bilanţ la un an şi jumătate de la intrarea în vigoare a Legii 77/2016 privind darea în plată, cu date provenind de la Judecătoria Iaşi, arată că cei care şi-au manifestat intenţia de a da locuinţa unităţilor de credit, în contul creditului, sunt destul de puţini, iar numărul celor care a reuşit acest lucru este foarte mic.

46 de dosare încă „se joacă”

Deşi au existat situaţii când părţile au bătut palma şi bancile au luat cheile imobilelor, stingând datoriile, majoritatea cazurilor au ajuns în instanţă, băncile formulând contestaţii la notificările clienţilor de dare în plată, multe din dosare nefiind însă soluţionate definitiv.

Pe rolul Judecătoriei Iaşi au fost înregistrate, din mai 2016 până la începutul lunii noiembrie a acestui an, 249 de dosare având ca obiect „contestaţie creditor Legea 77/2016” sau „acţiune în constatarea dării în plată”, potrivit unui răspuns remis de instanţă la solicitarea REPORTER DE IAŞI. Din numărul total de cauze înregistrate, 103 au fost soluţionate în primă instanţă, peste 30 de dosare fiind câştigate de debitori. 46 de sentinţe au fost atacate cu apel, fie de bănci, fie de debitori. Alte 76 de dosare au fost suspendate ca urmare invocării unor excepţii de neconstituţionalitate a unor articole.

Câştigat prin non-combatul băncii

Un proces a fost câştigat în primă instanţă de o familie de ieşeni tocmai pentru că banca nici nu a formulat contestaţie, după ce a fost notificată de către clienţi, şi nu a depus nici întâmpinare după ce a fost dată în judecată de aceştia.

„Potrivit art. 436 alin. 1 C.P.C, când pârâtul a recunoscut în tot sau în parte pretenţiile reclamantului, instanţa, la cererea acestuia din urmă, va da o hotărâre în măsura recunoaşterii. (...). În temeiul art. 436 alin.1 C.p.c., constată stingerea obligaţiilor născute din contractul de credit ipotecar nr. /….2008 şi obligă pârâta la eliberarea actului care atestă operarea în contabilitatea proprie a stingerii în totalitate a datoriilor menţionate”, a hotârât instanţa, în mai, în cel de-al doilea dosar.

Nu au dovedit că nu pot plăti

Cât priveşte dosarele respinse, instanţa a constatat în unele cazuri că imobilele au fost vândute deja la licitaţie, considerând astfel că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate ale notificării făcute în condiţiile Legii dării în plată. „În speţă, nu au fost dovedite, prin niciun mijloc de probă, de către reclamanţi (...) că executarea obligaţiei izvorâte din contractul de credit a devenit excesiv de oneroasă (împovărătoare- n.r.) urmare a unor evenimente excepţionale, independente de voinţa lor şi care nu puteau fi prevăzute, în mod rezonabil, la data încheierii contractelor de credit, pentru ca instanţa să poată aprecia cu privire la îndeplinirea condiţiilor privind existenţa impreviziunii”, se arată într-una din hotărârile Judecătoriei Iaşi, prin care s-a dat câştig de cauză unei bănci.

Sentinţă: „Debitorii nu au fost prudenţi”

Magistraţii au constatat în unele cazuri că nu poate fi considerată excepţională creşterea cursului de schimb leu/ franc elveţian, fie ea şi neaşteptată, întrucât cursul de schimb valutar al oricărei monede este susceptibil de a cunoaşte fluctuaţii. „Tocmai faptul că CHF era o monedă relativ nouă în peisajul creditelor bancare din România, că reclamanţii au înţeles să acceseze două credite cu o valoare cumulată ridicată, ar fi trebuit să determine la o prudenţă aparte, concretizată în informarea temeinică cu privire la riscurile pe care le presupune accesarea unui credit pe termen lung în CHF. Or, cu informarea minimă din resurse de specialitate publice (spre exemplu Internet) reclamanţii ar fi aflat că francul elveţian este considerat o «monedă de refugiu», cu risc crescut de apreciere pe termen lung”, se arată într-una din motivările magistraţilor Judecătoriei.

Aceeaşi instanţă a admis, în 2016 şi 2017, 50 de contestaţii formulate de către bănci.

Avocat: „Legea nu aduce avantaje debitorilor”

Din dosarele ajunse la Tribunalul Iaşi având ca obiect Legea dării în plată au fost soluţionate, până la începutul lunii noiembrie, 31 de dosare, conform datelor instanţei. „Raportat la soluţiile pronunţate în aceste dosare, nu se poate susţine că legea aduce avantaje debitorilor”, este de părere avocatul Irina Mindirigiu, care a reprezentat mai mulţi clienţi în procesele pe darea în plată.

La nivel naţional, până în mai 2017, băncile au fost notificate în peste 7.300 de cazuri să preia imobile în contul unor credite, iar aproape 5.000 au fost contestate în instanţă, arătau datele Băncii Naţionale a României.

Contestată la Curtea Constituţională

Legea dării în plată a intrat în vigoare în 13 mai 2016, şi le dădea posibilitatea persoanelor care au credite ipotecare mai mici de 250.000 de euro să dea băncii casa pusă gaj pentru a le fi şterse toate datoriile. Ulterior, a fost contestată la Curtea Constituţională, care a şi constatat că Legea este constituţională numai în măsura în cafre judecătorul constată că sunt îndeplinite condiţiile existenţei impreviziunii.

Astfel, magistraţii decid dacă de la momentul încheierii contractului de credit şi până la momentul formulării notificării între consumatori şi bănci au intervenit evenimente pe care niciuna dintre părţi nu le putea prevedea şi care ar fi făcut aproape imposibil ca acesta să mai fie achitată de persoana care a făcut împrumutul.

„Deşi instanţele judecătoreşti au dobândit puterea, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 623/2016, de a interveni în contractul de credit în sensul modificării acestuia pentru restabilirea echilibrului contractual, instanţele ieşene nu au pronunţat nici o soluţie în acest sens, spre deosebire de alte instanţe din ţară”

Irina Mindirigiu, avocat

„Aplicarea Legii privind darea în plată va duce la descurajarea creditării în România, şi, pe cale de consecinţă, a creşterii economice”

O prognoză greşită a guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, în mai 2016