A doua întrebare: de unde graba Primăriei de a trece în domeniul privat un teren care este obiectul unui litigiu?
Cerasela Cazacu e judecătoare la Judecătoria Iași și deține 25% din proiectul Oancea, unul dintre cele mai disputate proiecte imobiliare din Iași, în ultimii ani
Miroslava a deschis procesul pentru cele 121 ha
Partea I, procesul Miroslava – Iași. În iunie 2016, Primăria Miroslava (unitatea administrativ teritorială, prin primar, dar și comisia comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor) a dat în judecată comisia municipală Iași de fond funciar, primarul municipiului, dar și comisia județeană. În fapt, Miroslava a solicitat ca Primăria Iași să-i avizeze un proces verbal de punere în posesie pe o suprafață de 121 hectare și 3.031 mp. „Terenul e proprietatea comunei Miroslava, dar se află pe administrativul municipiului Iași”, a declarat Lorela Dumitrescu, consilier juridic la Primăria Miroslava.
Miroslava, drept de proprietate din 1991
În fapt, au invocat oficialii din comună, a fost vorba de o suprafață mai mare, de 500 hectare, izlaz. „Din totalul suprafeței de 500 ha – care a făcut obiectul validării – suprafața de 121 ha 3.031 mp, conform planurilor cadastrale și rapoartelor de expertiză efectuate, se afla pe administrativul municipiului Iași”, au spus în fața judecătorului.
În sprijinul lor, cei din Miroslava au adus două argumente. Cum că prin hotărârea Comisiei Județene nr. 69 din 9 august 1991 a fost stabilit dreptul de proprietate al Miroslavei pentru suprafața de 500 ha teren. Și, pentru că o parte din teren era pe administrativul Iașului, există o altă hotărâre a comisiei județene, din 2010, care prevede calea de urmat în astfel de cazuri.
„În cazurile în care o persoană este validată cu o suprafață de teren de către o unitate administrativ teritorială, iar parte din această suprafață de teren se regăsește pe amplasamentul unei unități administrativ-teritoriale învecinate, în vederea eliberării titlului de proprietate, se va proceda astfel: fișa de punere în posesie va fi întocmită de către comisia locală de fond funciar care a validat suprafața de teren, urmând ca aceasta să fie avizată și de către unitatea administrativ-teritorială învecinată pentru suprafața de teren care se regăsește pe teritoriul său administrativ, prin semnătură și ștampilă. Titlurile de proprietate care vor fi emise în acest sens vor trebui să fie întocmite, prin menționarea la rubrica «Observații» a suprafețelor de teren regăsite pe teritoriul unităților administrative învecinate”.
Spațiul pe care familia Cazacu vrea să construiască, în asociere, blocul din Oancea. Primăria încă ezită să elibereze autorizația
Miroslava cere pământul, Iașul nu răspunde
Cei din Miroslava au zis că aceasta este și situația din această speță. Adică, și-au întocmit „procesul-verbal (fișa) de punere în posesie” pentru diferența nereconstituită de 121 hectare și 3.031 mp teren. Și, ulterior, au înaintat comisiei municipale Iași, în vederea avizării, procesul-verbal de punere în posesie.
„Alăturat «procesului-verbal de punere în posesie» am înaintat și toată documentația care face dovada dreptului de proprietate pentru această suprafață de teren”, au precizat, la Judecătorie, reprezentanții comunei Miroslava.
„Am trimis toate documentele necesare, însă nu am primit niciun răspuns. Apoi, am făcut o revenire”, a precizat Lorela Dumitrescu, consilier juridic la Primăria Miroslava. Pentru că Iașul a refuzat să răspundă, Miroslava s-a adresat instanței, în 2016, cu „obligația de a face”. Adică, judecătorii să oblige Iașul să avizeze procesul verbal.
Expertiza dă dreptate Miroslavei
În 2017, instanța a solicitat o expertiză tehnică topo-cadastrală. În raport, expertul a constatat că suprafața de 121 hectare și 3.031 mp „reprezintă teren liber, neafectat de puneri în posesie, titluri de proprietate sau alte cereri de reconstituire la legile proprietății. Deci poate fi trecută în procesul verbal de punere în posesie”.
Concret, după reorganizarea administrativă din anul 1968, suprafețele au fost amplasate din punct de vedere cadastral pe UAT Iași. Până în anul 1968, au fost în comuna Uricani, în prezent comuna Miroslava.
Șefii Primăriei Miroslavei s-au trezit cu 121 ha furate de vecinii din Iași înainte de finalizarea procesului
Sentință neașteptată
Deci, pe scurt, Miroslava a cerut un aviz pe procesul verbal de punere în posesie pe cele 121 hectare de la Primăria Iași. Care nu l-a dat, iar comisia municipală de fond funciar Iași nici măcar nu a depus întâmpinare la proces.
Sentința a venit în luna mai 2018: „Respinge cererea de chemare în judecată”. Ce a reținut judecătorul: „Instanța reține că reclamantele nu fac dovada convocării pârâtei comisia municipală de fond funciar Iași la realizarea acestui proces-verbal de punere în posesie, respectiv de stabilire și identificare a suprafeței de 121 ha 3.031 mp, în prezenta părților implicate în această procedură”. Același judecător a adăugat: „Instanța reține că nu există un refuz din partea pârâtei comisia municipală de fond funciar Iași, acest aspect fiind determinant în exercitarea acțiunii în obligația de a face”.
Primăria a anexat deja cele 121 ha
Sentința i-a lăsat mască pe juriștii de la Primăria Miroslava. „Am parcurs corect toate etapele. Considerăm că avem dreptate, așa că am făcut apel”, a spus Lorela Dumitrescu, consilier juridic la Primăria Miroslava.
Procesul e acum pe rol la Tribunalul Iași.
Însă, în februarie 2019, supriză de proporții. „Municipiul Iași și-a inventariat acest teren, prin hotărâre de Consiliu Local, în domeniul privat. Dar noi suntem în litigiu. Nu înțeleg de ce au făcut-o, am demarat procedura de revocare”, a completat Dumitrescu.
Se forțează mâna instanței superioare
Într-adevăr, la ședința de la sfârșitul lunii trecute, Consiliul Local a aprobat hotărârea prin care se atestă apartenența la domeniul privat al municipiului Iași a celor peste 120 de hectare de teren din șesul Bahluiului. În hotărâre, apare totuși o mențiune, cum că municipiul Iași va nota la Oficiul de Cadastru toate litigiile cu privire la aceste imobile. Și este specificat în mod expres acest proces.
De neînțeles este gestul Primăriei de a trece în domeniul privat un teren care se află în litigiu. „Vă adresați Primăriei și veți primi răspunsurile prin intermediul purtătorului de cuvânt”, a fost răspunsul Cristinei Oțeleanu către jurnalistul REPORTER DE IAȘI. Despre această speță nu a vrut să vorbească nici Denisa Ionașcu, secretarul Consiliului Local. „Nu comentez”, a spus aceasta.
Un jurist care a dorit să-și păstreze anonimatul, a încercat să găsească o explicație. „În contextul câștigului de cauză de la prima instanță și cu această trecere în domeniul privat, Primăria încearcă să câștige puncte pentru instanța de la Tribunal care să-i ofere, în final, cele 120 de hectare”, a spus avocatul.
Războiul pentru pământ între Miroslava și Iași este extrem de important, fiind vorba de șesul Bahluiului, foarte bun pentru investiții industriale. Iar impozitele pe salariile angajaților înseamnă milioane de euro anual la buget
Judecătoarea Cazacu are 25% din blocul din Oancea
Numele magistratului care a dat câștig de cauză Iașului în disputa de la Judecătorie cu Miroslava este Cerasela Cazacu. Sentința sa este datată 25 mai 2018.
Dar anterior, în 2017, aceasta și soțul său, Daniel, se asociaseră cu dezvoltatorul Vasile Filip pentru edificarea unui bloc turn în sudul esplanadei Oancea. Adică, soții Cazacu urmau să participe cu o parte din terenul necesar ridicării blocului.
De un an, proiectul, extrem de controversat, este contestat vehement de locatarii din zonă, dar și de partidele de Opoziție. În declarația sa de avere, judecătoarea a precizat tipul de contract încheiat în martie 2017 cu Art Residence Development, a lui Vasile Filip: contract de schimb cu bunuri viitoare.
Conform înțelegerii, judecătoarea și soțul său vor primi 25% din viitoarea construcție și locuri de parcare. La 80 de apartamente cât zicea Filip că va construi și aplicând procentul de 25% ar însemna că judecătoarei Cazacu i-ar fi revenit o cotă de 20 de apartamente. Dar acest bloc nu a primit, deocamdată, o autorizație de construire din partea Primăriei, deși șefii orașului și-au manifestat, în repetate rânduri, susținerea pentru această investiție.
Judecătoarea trebuia să se abțină
Acestea fiind coordonatele, trebuia judecătoarea Cazacu să se abțină de la a judeca în procesul Miroslava vs Iași? Un jurist a explicat: „Dacă cei de la Miroslava ar fi avut aceste informații, ar fi putut cere recuzarea judecătoarei. Dar, de bun simț, fiind acest context, judecătoarea s-ar fi putut abține, adică să ceară din proprie inițiativă să nu judece acest caz”.
Până la ora editării acestui material, judecătoarea Cerasela Cazacu nu a putut fi contactată pentru a-și prezenta propriul punct de vedere.
Mihai Chirica tocmai s-a întors din Israel, unde merge tot mai des. Instituția sa n-a comentat subiectul cu judecătoarea Cazacu
Soțul judecătoarei cere mai mult
Joaca de-a alba-neagra: Daniel, soțul Ceraselei Cazacu, a dat în judecată Art Residence, firma lui Vasile Filip, cerând anularea contractului dintre cele două părți. Mai clar spus, Cazacu nu vrea să mai participe cu terenul său la proiectul imobiliar. „Anulare contract de schimb”, a fost obiectul.
Însă instanța i-a anulat cererea. „Cred că instanța i-a cerut să complinească lipsurile, iar el nu s-a conformat în termen”, a explicat un jurist. Adică, trebuia să completeze dosarul, să mai aducă acte, dar n-a făcut-o. După ce instanța i-a anulat cererea, Cazacu a cerut reexaminarea.
În legătură cu contractul de schimb cu bunuri viitoare între Cazacu și Art Residence, acesta figurează în declarația de avere a judecătoarei semnată în 14 iunie 2017, însă nu se mai regăsește în declarația semnată pe 12 iunie 2018.
Precendetul RADEF: Primăria a furat bunul altuia
O situație similară, încă și mai absurdă, are în prim plan 805 mp de teren pe Aleea Cimitirul Evreiesc. Șefii Primăriei au trecut terenul în domeniul privat și au transmis dreptul de folosință gratuită către parohia „Sf. Apostol și Evanghelist Luca“.
Dar parcela în cauză este în proprietatea statului și în posesia Oficiului Filmotecă a RADEF și există un litigiu la Înalta Curte de Casație și Justiție, primul termen fiind fixat pentru 10 noiembrie 2020.
Mai mult, Direcția Juridică a Primăriei, în momentul trecerii în domeniul privat al Primăriei, a certificat că nu sunt litigii pe acea suprafață. „Am făcut o expertiză tehnică, iar săptămâna viitoare vom depune o plângere penală in rem. Hotărârea de Consiliu Local are o bază nelegală”, a declarat Ioan Hagi, administratorul special al RADEF.
