Un judecător a dat de pământ cu toate încercările unor polițiști și jandarmi de a mistifica realitatea într-un dosar în care erau acuzați că, în aprilie 2013, au bătut un bărbat din Prisăcani. În luna iulie a acestui an, toți patru au fost condamnați. În sentință, judecătorul a scris că, în 2016, unul dintre polițiștii inculpați i-a solicitat victimei să își schimbe declarația contra unei sume de bani și că, la detectorul de minciuni, inculpaților-jandarmi le-au fost adresate întrebări „esențiale” formulate ”greșit”.
Organul legii rupe cu bătaia un sătean din Prisăcani
În octombrie 2016, doi polițiști și doi jandarmi au fost trimiși în judecată pentru ”purtare abuzivă”. Plutonierii Claudiu Gheorghe Nisfoeanu și Silviu Vasile David de la Inspectoratul Județean de Jandarmi, precum și agentul-șef principal Cătălin Cucoș, șef de post, și agentul de poliție Alexandru Gheorghiu din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) au fost acuzați că, în după-amiaza zilei de 16 aprilie 2013, l-au agresat pe Constantin Munteanu, un locuitor din comuna Prisăcani.
Primii doi, „prin lovire activă cu coate, pumni, picioare, atât cu ocazia conducerii acesteia (victimei n.r.) la Postul de Poliție Prisăcani, cât și în interiorul instituției menționate, iar ag. șef principal de poliție Cătălin Cucoș din cadrul IPJ Iași și ag. de poliție Gheorghiu Alexandru din cadrul IPJ Iași au agresat persoana vătămată Munteanu Constantin prin lovire activă cu bastoanele din dotare în interiorul instituției menționate, toți inculpații cauzându-i leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare un număr de 25-30 zile îngrijiri medicale.”
Un scandal de la țară: alcool, amenințări
Totul începuse după ce fratele lui Munteanu sesizase Poliția despre faptul că în seara precedentă acesta ”a provocat scandal la domiciliul părinților și i-a agresat fizic, amenințându-i cu un cuțit.” Ulterior, fratele a sunat din nou la Poliție, anunțând că scandalagiul a recidivat. Rudele lui Constantin Munteanu aveau astfel de probleme cu el încă din 2012.
După a doua sesizare, cei patru inculpați s-au dus la „locul faptei”, dar Munteanu nu mai era acolo: plecase cu bicicleta pe șosea spre satul Osoi. L-au ajuns din urmă, i-au spus să urce în mașină, dar aceasta a refuzat și i-a jignit. Drept urmare, Nisfoeanu și Cucoș l-au încătușat și l-au dus la sediul Poliției din Prisăcani. În mașină și la sediu s-au întâmplat cele de mai sus. În plus, Munteanu a primit o amendă de 1.000 de lei.
Cazul a ajuns în presa locală datorită unui reporter de pe domeniul medical căruia un doctor i-a spus că are un pacient adus cu Ambulanța ce susține că a fost bătut de polițiști. Inspectoratul Județean de Poliție s-a autosesizat și a urmat ancheta. Una în care cei patru agresori au făcut tot posibilul să scape și să schimbe realitatea, după cum a constatat, ulterior, judecătorul de caz.
Detectorul de minciuni: întrebări trucate
În sentință, judecătorul Cornelia Corina Sava a relatat că a admis, la un moment dat, efectuarea testării poligraf (cu detectorul de minciuni) a lui Munteanu și a inculpaților Nisfoeanu, David și Cucoș (Gheorghiu a lipsit de la proces, fiind reprezentat de avocat).
Cucoș nu a putut fi supus testului având în vedere că suferă de afecțiuni cardiace cronice, iar la Munteanu rezultatele nu au putut fi interpretate ”din cauza modificărilor psihofiziologice cauzate de consumul exagerat și constant de alcool”.
Judecătoarea Sava, un magistrat cu personalitate
O decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 2012 indică faptul că testarea cu poligraful nu face parte din mijloacele de probă, dar concluziile acesteia „pot fi valorificate, în planul unei soluții, doar în calitatea lor de indicii care, coroborate, cu alte elemente de fapt conduc către o anume concluzie”.
În dosarul de la Iași, judecătoarea Sava a eliminat cu totul rezultatul testului de la Nisfoeanu și David, după ce a observat „unele întrebări esențiale greșit adresate inculpaților jandarmi, respectiv cele care vin în contradicție cu situația de fapt reținută în actul de sesizare la care au avut acces examinatorii și de care examinatorii nu au ținut cont, deși li s-a pus la dispoziție întreg dosarul.”
Judecătorul a dat și un exemplu: în actul de sesizare era menționat că jandarmii l-au lovit pe Munteanu la nivelul coastelor, pe ambele părți, iar agenții de poliție au folosit bastoane de cauciuc (jandarmii nu aveau bastoane). La test, jandarmii au fost întrebați dacă au lovit cu bastonul de cauciuc persoana vătămată, au răspuns NU și l-au trecut.
În plus, judecătorul a făcut referire și la modul de redactare a întrebărilor pentru Munteanu (test ale cărui rezultate au fost anulate): ”Analizand întrebările adresate persoanei vătămate (...) se observă că toate întrebările debutează derutant cu expresia: «Ai mințit ... când ai spus ca ai fost lovit…?».”
Presiuni să-și schimbe declarația
În decizia judecătorului se mai povestește despre un moment din mai 2016, când a avut loc o reaudiere în faza de cercetare penală. Anterior, polițistul Alexandru Gheorghiu, inculpat în dosar, a venit la Munteanu și ”i-a solicitat ca a doua zi să se deplaseze la Postul de Poliție Prisăcani pentru a-l învăța ce să declare la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iași la reaudierea programată la 6.05.2016, adică o altă situație de fapt decât ce s-a întâmplat în realitate, că va primi o sumă de bani și că există riscul ca organele de ordine să fie date afară din serviciu, propunere cu care persoana vătămată nu a fost de acord.”
Martor-cheie: nepotul șefului de post
Cea mai importantă dispută în acest dosar s-a derulat, însă, la „faza pe martori”. Cucoș l-a adus pe A.I. care, la data de 17.11.2014, a menționat că „în cursul lunii aprilie 2013, fără a preciza ziua, s-a deplasat la Postul de Poliție Prisăcani pentru a ridica o carte de identitate a unui vecin pe nume A.G., împrejurări în care a observat că în incintă se afla șeful Postului de Poliție, agentul Cătălin Cucoș împreună cu ajutorul său, agentul Alex și doi militari jandarmi care discutau cu o persoană care se afla în spatele unei uși întredeschise. În aceste împrejurări nu a văzut și nici nu a auzit vreo agresiune din partea organelor de ordine asupra persoanei civile, iar după circa 10 minute, a văzut un bărbat care a ieșit din acel birou însoțit de militarii jandarmi până la ușa sediului, neobservând nici urme de violență la nivelul corpului.”
După circa un an, A.I. a dat o altă declarație, în care a arătat că „nu este adevărat că ar fi văzut o persoană civilă condusă de militarii jandarmi în interiorul Postului de Poliție Prisăcani în luna aprilie 2013, că nu l-a văzut în incinta Postului de Poliție pe șeful de post Cucoș în acea zi și că alte detalii din declarația anterioară nu își explică de ce le-a relatat, cu mențiunea că șeful postului de poliție este nepotul său după mamă”.
După alte șase luni, cu ocazia unei confruntări dintre A.I. și Cucoș, martorul nu a mai menținut cea de-a doua declarație, ci doar declarația inițială, din 17.11.2014, favorabilă polițistului.
La proces, A.I. iar și-a schimbat declarația: a spus că a mers la Poliție, a discutat cu Cucoș, însă nu l-a văzut deloc pe Munteanu și nici pe jandarmi în interiorul sau exteriorul postului de poliție.
„Constatând contradicțiile dintre declarația inițială dată de acest martor în cursul urmăririi penale și a celor ulterioare, faptul că acesta este rudă cu inculpatul, că declarația inițială a acestuia nu se coroborează cu alt mijloc de probă, instanța urmează să înlăture ca fiind nesinceră prima declarație a acestui martor, aceasta fiind dată evident pro causa, în favoarea inculpatului Cucoș Cătălin”, se menționează în sentință.
„L-au agresat alții”
Foarte mult efort au depus inculpații, personal sau prin martori, pentru a induce varianta că Munteanu a fost bătut de altcineva. Cucoș a declarat că ”apreciază că leziunile pe care le-a suferit persoana vătămată provin din alte altercații pe care acesta le-a avut cu diverse persoane, aceasta fiind o persoană consumatoare de băuturi alcoolice și care se afla într-o stare conflictuală permanentă, atât cu membrii familiei sale, cât și cu alți cetățeni din comună”.
În sentință se mai scrie că „pentru a dovedi versiunea prezentată, inculpații au propus în cursul urmăririi penale ca martori pe numiții A.I., G.C., C.A. și R.D.I., aceștia neconfirmând aspectele invocate de inculpati, precum că persoana vătămată să fi avut vreun alt incident la data respectivă cu alte persoane pe raza localității”.
Cucoș a adus alți doi martori, cu același scop, rezultatul fiind același, ba incriminându-i pe inculpați: „Martorii I.E., I.C-tin și M.F. (...) neconfirmând aspectele invocate de inculpați, precum că persoana vătămată să fi avut vreun alt incident la data respectivă cu alte persoane pe raza comunei, M.F. afirmând și faptul că persoana vătămată i-a relatat în perioada de după agresiune că a fost lovit de persoane care lucrează în justiție.”
A adus ca martor un sătean pe care îl cerceta penal
Cu toate acestea, în vara lui 2019, chiar la finalul cercetării judecătorești, acuzații au adus alt martor, menit să schimbe totul. D.Ș. a declarat: „În urmă cu 6 ani, pe la jumătatea lunii aprilie, veneam de la muncă de la R. și în apropierea casei lui Munteanu C-tin erau doi băieței care păreau de etnie romă, în jur de 27-30 de ani. Aceștia doi îl loveau pe Munteanu C-tin care era căzut jos, acesta din urmă se mai ridica și iar cădea și se vedea că era in stare de ebrietate. Unul dintre cei doi tineri îl loveau cu o scândură de la căruță, celălalt îl lovea cu picioarele, Munteanu C-tin țipa. (...) Eu am încetinit mașina, am deschis portiera pentru că nu mi se deschidea geamul și am țipat la ei: , când cei doi m-au auzit, s-au speriat și s-au urcat în căruță și au dat bici la cai și au plecat. Apoi am văzut că Munteanu C-tin s-a ridicat și eu am plecat. (...) Îmi amintesc aceste aspecte pentru că în urmă cu 6 ani, în anul 2013, în data de 10.04 am organizat parastasul tatălui meu, iar cele relatate de mine s-au întâmplat cred că dupa 3-4 zile.”
Judecătorul a respins veridicitatea declarației: „Instanța observă că incidentul relatat de acesta că s-ar fi petrecut în realitate se referă la o agresiune petrecută cu 2-3 zile înainte de data de 16.04.2013, iar conform concluziilor medico-legale, leziunile victimei datează din 16.04.2013. Declarația acestui martor nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă administrat în cauză.
Depoziția acestuia este necredibilă nu numai pentru că nu se coroborează cu alt mijloc de probă, dar și față de conduita anormală a acestuia cu privire la relatarea atât de târzie a acestor aspecte în condițiile în care el personal a afirmat că la câteva zile a și auzit prin sat de bărbatul bătut de inculpatul Cucoș. Se apreciază că declarația acestui martor a fost influențată și de faptul ca acesta este cercetat într-un dosar la Poliția Prisăcani privind fapta de refuz de a i se recolta probe biologice.
Concluzionând, se apreciază că martorul D.Ș. a venit în fața instanței cu o versiune îndoielnică, neplauzibilă, neprobată, fiind un martor vulnerabil, necredibil, care are dosar penal la aceeași secție de poliție de care aparține și inculpatul Cucoș (...)”.
Judecătoarea, miloasă la final
În final, judecătorul Sava a scris că vinovăția celor patru rezultă din analiza coroborată a probelor administrate în faza urmăririi penale cu cele administrate în cursul judecății: ”(...) urmările directe și imediate ale acestor fapte sunt probate prin înscrisuri clare, pertinente și neconcludente. De asemenea, instanța reține că situația premisă a fost percepută de către martorii enumerati și care au dat depoziții în prezenta cauză, iar anamneza personalului de pe ambulanța de prim ajutor se coroborează cu actele medicale – fișa de urgență prespitalicească, fișele UPU, buletinul de examinare CT și biletul de ieșire din spital și cu concluziile expertizei medico-legale întocmite în cauză care confirmă diagnosticul inițial.”
În plus, sentința se bazează pe „incapacitatea celor patru inculpați de a oferi o explicație satisfăcătoare și convingătoare cu privire la leziunile traumatice identificate cu privire la partea civilă Munteanu Constantin”, lucru care „naște o solidă prezumție de fapt cu privire la cauzarea acestor leziuni prin faptele comune și concurente ale celor patru inculpați.”
În stabilirea pedepsei, judecătorul a menționat că atitudinea de atunci a lui Munteanu (refuzul de a se supune normelor legale și deciziilor agenților de poliție/jandarmi și de a-i jigni în mod repetat în public) atenuează răspunderea penală a inculpaților și a apreciat faptul că aceștia s-au prezentat la toate audierile organelor judiciare.
În plus, „durata îndelungată în timp a procedurilor judiciare a constituit deja pentru fiecare dintre inculpați (cât și pentru familiile acestora) o reală sancțiune”.
Toți patru au primit câte un an și trei luni de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei, fiind obligați să presteze muncă neremunerată în folosul comunității.
Înainte de sentință, Constantin Munteanu a declarat în fața judecătorului că nu dorește daune, ci doar tragerea la răspundere penală a inculpaților.
Atât procurorii, cât și jandarmii și polițiștii au atacat decizia la Curtea de Apel Iași.
