Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, este eliberat condiţionat vineri, după ce Tribunalul Mehedinţi i-a admis cererea în acest sens. Bercea Mondial este cunoscut ca făcând parte din lumea interlopă din judeţul Olt, presa relatând că acesta a fost implicat în mai multe lupte între grupările interlope.

În 2002, la Braşov, ieşeanul Petru Tudorache şi şapte complici au tocat cu bâtele de baseball, într-un depozit, ore în şir, un valutist n L-au udat cu apă să-şi revină, apoi iar l-au bătut n L-au spălat cu furtunul într-o cadă, apoi i-au tras o pungă de plastic pe cap şi l-au aruncat în portbagajul maşinii sale n Cum victima începuse să dea semne de viaţă, Tudorache l-a înjunghiat cu o şurubelniţă în gât n Condamnat pentru omor deosebit de grav, asasinul a fost eliberat în decembrie din Penitenciarul Iaşi, având pedeapsa redusă cu 378 de zile graţie „Legii Recursului Compensatoriu”

Unul dintre autorii unui omor în stil mafiot petrecut în Braşov, în 2002, a fost eliberat din Penitenciarul Iaşi, în decembrie 2017, în baza legii care acordă reduceri de pedeapsă deţinuţilor care au fost închişi în condiţii considerate necorespunzătoare. Legea prevede că, la 30 de zile executate în penitenciar în condiţii improprii, deţinuţii beneficiază de şase zile considerate executate. Petru Tudorache a primit 17 ani de puşcărie, din care a făcut efectiv 13, fiind prins şi condamnat în 2004. Judecătorii i-au scăzut zile de executare pentru munca prestată, dar şi peste un an în baza Legii 169/2017, generic numită a „Recursului Compensatoriu”. Cazul în care a fost implicat Tudorache i-a cutremurat, la acea vreme, pe criminalişti.

Prieteni buni

Constantin Daniel Ene avea 28 de ani când a fost ucis. Era valutist în Braşov. Cel care a ordonat uciderea sa, creierul operaţiunii, Valeriu Mariş , i-a fost unul dintre cei mai buni prieteni. În anul 2002, Constantin Daniel Ene, poreclit Bîtă, împreună cu prietenii săi, Iulian Dragomir şi Valeriu Mariş, s-au gîndit să înfiinţeze un lanţ de firme cu care să dea ţepe în toată ţara. Intenţionau să recurgă la înşelăciuni economice cu file cec fără acoperire. Procurorii au aflat că Valeriu Mariş a luat 50.000 de dolari împrumut de la Ene şi Iulian Dragomir şi a deschis firma Stemit SRL împreună cu iubita lui, Daniela Tudorachi. Societatea avea ca principal obiect de activitate comercializarea de faianţă şi gresie şi sediul într-un depozit de pe strada De Mijloc din Braşov.

N-a împărțit prada

Deşi a făcut bani serioşi, Mariş nu le-a dat prietenilor săi nimic din profit şi nici nu a înapoiat datoria. Dragomir a renunţat şi a plecat în Spania, dar Ene a devenit incomod. Venea des la depozit şi cerea cotă din profit şi banii investiţi iniţial.

Iritat, Valeriu Mariş a comandat sechestrarea şi lichidarea lui şi s-a bazat pe şapte complici: Dan Marius Savin (26 ani la acea vreme), Petru Tudorache (30 ani), Petre Tudorachi (24 ani), Lazăr Marian (23 ani), Ilie Pîrlea (27 ani), Călin Eusebiu Mirea şi Daniela Tudorachi (29 ani). Au lucrat atât de atent şi şi-au acoperit urmele atât de bine că anchetatorii au identificat cadavrul găsit ars într-o maşină abia după 10 luni, iar autorii au fost prinşi abia pe finalul lui 2003 şi începutul lui 2004.

Bătut până a intrat în comă

Când, în sfârşit, i-au prins pe toţi, anchetatorii au avut imaginea unei crime în stil mafiot. Lovitura de graţie a dat-o chiar Petru Tudorache, cel închis la Iaşi, dar, până la a fi ucis, valutistul Ene a trecut prin chinuri groaznice. Cei opt criminali l-au prins în depozit şi l-au legat, apoi l-au bătut cu bâte de baseball. Când leşina, îl stropeau cu apă şi o luau de la capăt.

La un moment dat, Mariş şi-a trimis complicii să-l spele în cadă. Au pus furtunul pe el şi l-au spălat de sânge, apoi l-au adus în locul în care îl torturau. Nu ştiau ce să facă, mai ales că Ene intrase în comă. Atunci au avut ideea să-l arunce undeva pe un câmp, dar să acopere urmele crimei. I-au tras o pungă de plastic pe cap, ca să se sufoce, şi l-au aruncat în portbagajul maşinii, o Dacie.

Anchetă anevoioasă

Au plecat către judeţul vecin, Argeş, spre localitatea Dâmbovicioara. Unii din grupul autorilor au spus atunci că au crezut că merg la un medic, la ţară. Doar că mergeau să arunce cadavrul. Când au ajuns la marginea unei râpe, l-au scos pe Ene din portbagaj şi au observat că, totuşi, nu este mort. Petru Tudorache, aveau să stabilească ulterior anchetatorii, a fost cel care i-a înfipt o şurubelniţă în gât.

Au urcat cadavrul la volanul maşinii, l-au stropit cu diluant şi i-au dat foc. Au împins maşina într-o râpă, unde avea să fie găsită peste câteva zile, şi s-au întors la Braşov, unde şi-au văzut liniştiţi de viaţă. Ba chiar au renovat interiorul depozitului unde l-au torturat pe valutist. Iniţial, poliţiştii au crezut că a fost un accident de circulaţie, apoi medicii au constatat că a fost o crimă. Abia după 10 luni a fost identificat cadavrul, ajungându-se la autori mult mai târziu.

Informatorul SRI a raportat crima

Numele Serviciului Român de Informaţii a fost implicat în această crimă

Unul dintre autori era informator SRI şi a anunţat imediat crima

Călin Eusebiu Mirea a solicitat, după arestarea sa din 2006, revocarea mandatului de arestare preventivă şi punerea în libertate, invocând faptul că se afla în grupul infracţional pentru că era infiltrat ca informator al SRI Covasna. El a spus că a raportat asasinatul imediat după comiterea lui.

Din aprilie 2004, Mirea a fost cercetat în libertate, dar în 24 octombrie 2006 Înalta Curte de Casatie şi Justiție a decis condamnarea lui la zece ani de detenţie, a fost arestat, apoi eliberat. Conducerea SRI Covasna a negat statutul lui Mirea, dar avocatul a depus la dosar chitanţe care dovedeau că acesta fusese plătit de SRI Covasna pentru serviciile sale.

Instanţa a constatat că Mirea raportase într-adevăr SRI-ului asasinatul, imediat după comiterea lui, iar SRI Covasna a înştiinţat într-adevăr IGP-ul cu privire la aceast caz. Documentele SRI pe această temă sunt însă clasificate. Mirea a ajuns în arest, din nou, abia în 2010, condamnat, pentru complicitate la omor, la 10 ani de puşcărie.

În 2002, la Braşov, ieşeanul Petru Tudorache şi şapte complici au tocat cu bâtele de baseball, într-un depozit, ore în şir, un valutist n L-au udat cu apă să-şi revină, apoi iar l-au bătut n L-au spălat cu furtunul într-o cadă, apoi i-au tras o pungă de plastic pe cap şi l-au aruncat în portbagajul maşinii sale n Cum victima începuse să dea semne de viaţă, Tudorache l-a înjunghiat cu o şurubelniţă în gât n Condamnat pentru omor deosebit de grav, asasinul a fost eliberat în decembrie din Penitenciarul Iaşi, având pedeapsa redusă cu 378 de zile graţie „Legii Recursului Compensatoriu”

Unul dintre autorii unui omor în stil mafiot petrecut în Braşov, în 2002, a fost eliberat din Penitenciarul Iaşi, în decembrie 2017, în baza legii care acordă reduceri de pedeapsă deţinuţilor care au fost închişi în condiţii considerate necorespunzătoare. Legea prevede că, la 30 de zile executate în penitenciar în condiţii improprii, deţinuţii beneficiază de şase zile considerate executate. Petru Tudorache a primit 17 ani de puşcărie, din care a făcut efectiv 13, fiind prins şi condamnat în 2004. Judecătorii i-au scăzut zile de executare pentru munca prestată, dar şi peste un an în baza Legii 169/2017, generic numită a „Recursului Compensatoriu”. Cazul în care a fost implicat Tudorache i-a cutremurat, la acea vreme, pe criminalişti.

Prieteni buni

Constantin Daniel Ene avea 28 de ani când a fost ucis. Era valutist în Braşov. Cel care a ordonat uciderea sa, creierul operaţiunii, Valeriu Mariş , i-a fost unul dintre cei mai buni prieteni. În anul 2002, Constantin Daniel Ene, poreclit Bîtă, împreună cu prietenii săi, Iulian Dragomir şi Valeriu Mariş, s-au gîndit să înfiinţeze un lanţ de firme cu care să dea ţepe în toată ţara. Intenţionau să recurgă la înşelăciuni economice cu file cec fără acoperire. Procurorii au aflat că Valeriu Mariş a luat 50.000 de dolari împrumut de la Ene şi Iulian Dragomir şi a deschis firma Stemit SRL împreună cu iubita lui, Daniela Tudorachi. Societatea avea ca principal obiect de activitate comercializarea de faianţă şi gresie şi sediul într-un depozit de pe strada De Mijloc din Braşov.

N-a împărțit prada

Deşi a făcut bani serioşi, Mariş nu le-a dat prietenilor săi nimic din profit şi nici nu a înapoiat datoria. Dragomir a renunţat şi a plecat în Spania, dar Ene a devenit incomod. Venea des la depozit şi cerea cotă din profit şi banii investiţi iniţial.

Iritat, Valeriu Mariş a comandat sechestrarea şi lichidarea lui şi s-a bazat pe şapte complici: Dan Marius Savin (26 ani la acea vreme), Petru Tudorache (30 ani), Petre Tudorachi (24 ani), Lazăr Marian (23 ani), Ilie Pîrlea (27 ani), Călin Eusebiu Mirea şi Daniela Tudorachi (29 ani). Au lucrat atât de atent şi şi-au acoperit urmele atât de bine că anchetatorii au identificat cadavrul găsit ars într-o maşină abia după 10 luni, iar autorii au fost prinşi abia pe finalul lui 2003 şi începutul lui 2004.

Bătut până a intrat în comă

Când, în sfârşit, i-au prins pe toţi, anchetatorii au avut imaginea unei crime în stil mafiot. Lovitura de graţie a dat-o chiar Petru Tudorache, cel închis la Iaşi, dar, până la a fi ucis, valutistul Ene a trecut prin chinuri groaznice. Cei opt criminali l-au prins în depozit şi l-au legat, apoi l-au bătut cu bâte de baseball. Când leşina, îl stropeau cu apă şi o luau de la capăt.

La un moment dat, Mariş şi-a trimis complicii să-l spele în cadă. Au pus furtunul pe el şi l-au spălat de sânge, apoi l-au adus în locul în care îl torturau. Nu ştiau ce să facă, mai ales că Ene intrase în comă. Atunci au avut ideea să-l arunce undeva pe un câmp, dar să acopere urmele crimei. I-au tras o pungă de plastic pe cap, ca să se sufoce, şi l-au aruncat în portbagajul maşinii, o Dacie.

Anchetă anevoioasă

Au plecat către judeţul vecin, Argeş, spre localitatea Dâmbovicioara. Unii din grupul autorilor au spus atunci că au crezut că merg la un medic, la ţară. Doar că mergeau să arunce cadavrul. Când au ajuns la marginea unei râpe, l-au scos pe Ene din portbagaj şi au observat că, totuşi, nu este mort. Petru Tudorache, aveau să stabilească ulterior anchetatorii, a fost cel care i-a înfipt o şurubelniţă în gât.

Au urcat cadavrul la volanul maşinii, l-au stropit cu diluant şi i-au dat foc. Au împins maşina într-o râpă, unde avea să fie găsită peste câteva zile, şi s-au întors la Braşov, unde şi-au văzut liniştiţi de viaţă. Ba chiar au renovat interiorul depozitului unde l-au torturat pe valutist. Iniţial, poliţiştii au crezut că a fost un accident de circulaţie, apoi medicii au constatat că a fost o crimă. Abia după 10 luni a fost identificat cadavrul, ajungându-se la autori mult mai târziu.

Informatorul SRI a raportat crima

Numele Serviciului Român de Informaţii a fost implicat în această crimă

Unul dintre autori era informator SRI şi a anunţat imediat crima

Călin Eusebiu Mirea a solicitat, după arestarea sa din 2006, revocarea mandatului de arestare preventivă şi punerea în libertate, invocând faptul că se afla în grupul infracţional pentru că era infiltrat ca informator al SRI Covasna. El a spus că a raportat asasinatul imediat după comiterea lui.

Din aprilie 2004, Mirea a fost cercetat în libertate, dar în 24 octombrie 2006 Înalta Curte de Casatie şi Justiție a decis condamnarea lui la zece ani de detenţie, a fost arestat, apoi eliberat. Conducerea SRI Covasna a negat statutul lui Mirea, dar avocatul a depus la dosar chitanţe care dovedeau că acesta fusese plătit de SRI Covasna pentru serviciile sale.

Instanţa a constatat că Mirea raportase într-adevăr SRI-ului asasinatul, imediat după comiterea lui, iar SRI Covasna a înştiinţat într-adevăr IGP-ul cu privire la aceast caz. Documentele SRI pe această temă sunt însă clasificate. Mirea a ajuns în arest, din nou, abia în 2010, condamnat, pentru complicitate la omor, la 10 ani de puşcărie.

Ionuţ Ceobanu, tânărul condamnat la 25 de ani de închisoare pentru că şi-a violat şi ucis sora în 2004, are de ce să le mulţumească politicienilor: i-au redus pedeapsa cu aproape 6 ani. În 2014, Noul Cod Penal i-a tăiat 5 ani din condamnare, iar recenta Lege a recursului compensatoriu, 270 de zile. Sunt şanse mari ca Ionuţ Ceobanu să fie eliberat la începutul lui 2018.

O reducere de 270 de zile din pedeapsă a primit „cadou” criminalul de la Cub în baza Legii recursului compensatoriu, adoptată de Parlament în octombrie 2017. Ionuţ Ceobanu, monstrul care, în 2004, şi-a violat şi ucis cu sânge rece sora în catacombele din centrul Iaşului, este cu un pas mai aproape de libertate.

Tânărul a primit deja „undă verde” de la Comisia de liberări condiţionate din Penitenciarul Timişoara pentru a ieşi de după gratii. Un judecător i-a respins cererea, dar Ceobanu are şanse mari de a fi eliberat în primele luni ale anului viitor.

Aliat important: Penitenciarul

Ionuţ Ceobanu, acum în vârstă de 35 de ani, execută o pedeapsă de 20 de ani de închisoare, dar are toate şansele să se plimbe curând liber pe străzile Iaşului. Comisia din Penitenciarul Timişoara, acolo unde este încarcerat tânărul, l-a propus pe acesta pentru liberarea condiţionată, constatând că acesta îndeplineşte condiţiile pentru a ieşi de după gratii.

Ceobanu a executat efectiv 4.758 de zile de închisoare (13 ani), la care s-au adăugat 523 de zile ca urmare a muncii prestate şi alte 270 acordate în baza Legii recursului compensatoriu, în total fiind „câştigate” şi executate 5.545 de zile, conform datelor Comisiei. Pentru a ieşi de după gratii, tânărul trebuia să execute ¾ din pedeapsă, respectiv 5.478 de zile.

Într-un proces-verbal trimis la Judecătoria Timişoara, reprezentanţii Penitenciarului au mai arătat că Ionuţ Ceobanu nu a fost sancţionat disciplinar, a primit recompense, a participat la diverse programe şi, din 2011, a muncit.

Sesizarea Comisiei a ajuns pe masa Judecătoriei Timişoara, care a respins, pe 2 noiembrie, cererea de eliberarea condiţionată a ieşeanului.

Are o relaţie stabilă

Numit şi „criminalul de la Cub” sau „diavolul din catacombe”, Ionuţ Ceobanu a încercat să-i convingă pe magistraţi că „s-a îndreptat”. Ieşeanul a explicat instanţei, în notele scrise depuse la dosar, că atunci când şi-a ucis sora era sub influenţa drogurilor şi a alcoolului, „neavând discernământ integru”, se arată în motivarea sentinţei Judecătoriei Timişoara. Programele educative urmate în detenţie, orientarea spre credinţa religioasă, o relaţie stabilă şi demersurile făcute pentru găsirea unui loc de muncă au fost prezentate de tânăr ca fiind în avantajul său pentru a ieşi din închisoare. Acesta a mai arătat că a fost recompensat de 53 de ori, a urmat cursurile şcolare, fiind elev în clasa a 13-a, şi a lucrat inclusiv ca voluntar.

În faţa magistraţilor, criminalul de la Cub a susţinut că a greşit şi „vrea o şansă”.

Judecător: „Nu s-a îndreptat”

Cu toate acestea, instanţa nu a considerat că Ceobanu a dat „dovezi temeinice de îndreptare”, ci mai degrabă elementele care îl caracterizează în mod favorabil reprezintă o adaptare la condiţiile impuse de mediul penitenciar. „Raportat la cuantumul pedepsei, de 20 ani închisoare, care urmează să expire în 25.01.2024, (fracţia obligatorie fiind împlinită doar ca urmare a aplicării Legii 169/2017), la motivaţia extrinsecă a condamnatului pentru schimbare (respectiv, determinată de factorii externi, interesul de a face ceva numai ca mijloc în vederea unei recompense), instanţa apreciază că partea din pedeapsă executată de condamnat până în prezent nu este de natură să creeze convingerea că procesul de reeducare s-a încheiat înainte de executarea integrală a pedepsei”, se arată în motivarea Judecătoriei Timişoara.

Instanţa a mai stabilit şi ca reînnoirea cererii de liberare condiţionată să se facă după 1 februarie 2018. Pe d ealtă parte, Ceobanu a făcut apel în dosarul de mai sus, procesul urmând să fie reluat la Tribunalul Timiş, pe 5 ianuarie 2018.

Analiza ADN l-a dat de gol după 6 luni

În 18 martie 2004, Ionuţ Ceobanu, pe atunci în vârstă de 22 de ani, şi-a violat şi ucis sora de 16 ani. După ce la înmormântare a părut foarte afectat, Ceobanu a fost descoperit ca făptuitor la mai bine de jumătate de an de la uciderea adolescentei. Îl dăduseră de gol rezultatele probelor ADN. În 2005 a fost condamnat la 25 de ani de închisoare pentru omor calificat şi viol. Pedeapsa i-a fost redusă de Tribunalul Arad cu cinci ani, în 2014, după intrarea în vigoare a Noului Cod Penal. Alt document al politicienilor care l-a apropiat de libertate.

Ceobanu, în timpul procesului de omor

„Având în vedere că liberarea condiţionată este o facultate, beneficiul acestei institutii nefiind un drept, ci o vocaţie a condamnatului, instanţa va respinge propunerea de liberare condiţionată formulată de către Comisia de propuneri din cadrul Penitenciarului Timişoara”

Fragment din sentinţa lui Ionuţ Ceobanu

Robert Chelaru, la puţin timp după eliberare

Chelaru, eliberat după opt ani

Robert Ciobanu, tânărul care, în 2005, a ucis-o pe vecina sa Larisa Chelaru, o fetiţă de opt ani, a ieşit de după gratii în septembrie 2014. Iniţial, tânărul a fost condamnat la 20 de ani de închisoare, dar, după intrarea în vigoare a Noului Cod Penal, pedeapsa i s-a micşorat la 15 ani de închisoare într-un centru de reeducare pentru minori.

În acest caz, alţi doi oameni au murit: un taximetrist de 28 de ani suspectat că ar fi ucis-o pe fetiţă şi tatăl acesteia, care nu a mai suportat chinul cauzat de moartea fiicei sale, s-au sinucis. Pe de altă parte, şeful Poliţiei Judeţene de la momentul anchetei, Ghiorghi Plai, şi-a pierdut postul.

S-a întors după gratii cu o crimă în cârcă

Un bărbat din comuna Frăţeşti, judeţul Giurgiu, eliberat din închisoare în baza Legii recursului compensatoriu, a fost arestat preventiv, la începutul lunii decembrie, după ce şi-a ucis un vecin de 52 de ani. George Glonţ (42 de ani) executase anterior şapte ani de închisoare pentru violare de domiciliu şi vătămare corporală gravă. Bărbatul fusese pus în libertate în octombrie 2017.

In puşcării, Tudorel Toader este văzut ca prietenul deţinuţilor

Ministru: „Nu credeam că impactul va fi atât de mare”

Legea privind recursul compensatoriu prevede că pentru fiecare 30 de zile executate în condiţii necorespunzătoare fiecare deţinut va beneficia de şase zile considerate efectuate. De la intrarea în vigoare a legii până în 10 decembrie au fost eliberate la termen, după aplicarea măsurilor compensatorii, fără a mai trece prin faţa judecătorilor, 801 de persoane, potrivit datelor Administraţei Naţionale a Penitenciarelor. Alţi 2004 s-au folosit de zilele „câştigate” pentru a obţine eliberarea condiţionată din partea instanţelor. Luna trecută, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, s-a arătat uimit de efectul acestei legi: „Vă mărturisesc că este mult, mi-a depăşit aşteptările. Nu credeam că impactul va fi atât de mare. Dar este efectul legii.”

Parlamentarii de la putere au motivat adoptarea acestei legi prin dorinţa de a evita sancţiuni din partea Curţii Europene a Drepturilor Omului. Curtea de la Strasbourg a condamnat de mai multe ori Statul român pentru condiţiile din Penitenciare. Pe de altă parte, oponenţii legii au criticat „generozitatea” celor şase zile, într-o variantă anterioară deţinuţii beneficiind de doar de trei zile reduse din pedeapsă la fiecare 30 de zile executate în condiţii improprii.

Ionuţ Ceobanu, tânărul condamnat la 25 de ani de închisoare pentru că şi-a violat şi ucis sora în 2004, are de ce să le mulţumească politicienilor: i-au redus pedeapsa cu aproape 6 ani. În 2014, Noul Cod Penal i-a tăiat 5 ani din condamnare, iar recenta Lege a recursului compensatoriu, 270 de zile. Sunt şanse mari ca Ionuţ Ceobanu să fie eliberat la începutul lui 2018.

O reducere de 270 de zile din pedeapsă a primit „cadou” criminalul de la Cub în baza Legii recursului compensatoriu, adoptată de Parlament în octombrie 2017. Ionuţ Ceobanu, monstrul care, în 2004, şi-a violat şi ucis cu sânge rece sora în catacombele din centrul Iaşului, este cu un pas mai aproape de libertate.

Tânărul a primit deja „undă verde” de la Comisia de liberări condiţionate din Penitenciarul Timişoara pentru a ieşi de după gratii. Un judecător i-a respins cererea, dar Ceobanu are şanse mari de a fi eliberat în primele luni ale anului viitor.

Aliat important: Penitenciarul

Ionuţ Ceobanu, acum în vârstă de 35 de ani, execută o pedeapsă de 20 de ani de închisoare, dar are toate şansele să se plimbe curând liber pe străzile Iaşului. Comisia din Penitenciarul Timişoara, acolo unde este încarcerat tânărul, l-a propus pe acesta pentru liberarea condiţionată, constatând că acesta îndeplineşte condiţiile pentru a ieşi de după gratii.

Ceobanu a executat efectiv 4.758 de zile de închisoare (13 ani), la care s-au adăugat 523 de zile ca urmare a muncii prestate şi alte 270 acordate în baza Legii recursului compensatoriu, în total fiind „câştigate” şi executate 5.545 de zile, conform datelor Comisiei. Pentru a ieşi de după gratii, tânărul trebuia să execute ¾ din pedeapsă, respectiv 5.478 de zile.

Într-un proces-verbal trimis la Judecătoria Timişoara, reprezentanţii Penitenciarului au mai arătat că Ionuţ Ceobanu nu a fost sancţionat disciplinar, a primit recompense, a participat la diverse programe şi, din 2011, a muncit.

Sesizarea Comisiei a ajuns pe masa Judecătoriei Timişoara, care a respins, pe 2 noiembrie, cererea de eliberarea condiţionată a ieşeanului.

Are o relaţie stabilă

Numit şi „criminalul de la Cub” sau „diavolul din catacombe”, Ionuţ Ceobanu a încercat să-i convingă pe magistraţi că „s-a îndreptat”. Ieşeanul a explicat instanţei, în notele scrise depuse la dosar, că atunci când şi-a ucis sora era sub influenţa drogurilor şi a alcoolului, „neavând discernământ integru”, se arată în motivarea sentinţei Judecătoriei Timişoara. Programele educative urmate în detenţie, orientarea spre credinţa religioasă, o relaţie stabilă şi demersurile făcute pentru găsirea unui loc de muncă au fost prezentate de tânăr ca fiind în avantajul său pentru a ieşi din închisoare. Acesta a mai arătat că a fost recompensat de 53 de ori, a urmat cursurile şcolare, fiind elev în clasa a 13-a, şi a lucrat inclusiv ca voluntar.

În faţa magistraţilor, criminalul de la Cub a susţinut că a greşit şi „vrea o şansă”.

Judecător: „Nu s-a îndreptat”

Cu toate acestea, instanţa nu a considerat că Ceobanu a dat „dovezi temeinice de îndreptare”, ci mai degrabă elementele care îl caracterizează în mod favorabil reprezintă o adaptare la condiţiile impuse de mediul penitenciar. „Raportat la cuantumul pedepsei, de 20 ani închisoare, care urmează să expire în 25.01.2024, (fracţia obligatorie fiind împlinită doar ca urmare a aplicării Legii 169/2017), la motivaţia extrinsecă a condamnatului pentru schimbare (respectiv, determinată de factorii externi, interesul de a face ceva numai ca mijloc în vederea unei recompense), instanţa apreciază că partea din pedeapsă executată de condamnat până în prezent nu este de natură să creeze convingerea că procesul de reeducare s-a încheiat înainte de executarea integrală a pedepsei”, se arată în motivarea Judecătoriei Timişoara.

Instanţa a mai stabilit şi ca reînnoirea cererii de liberare condiţionată să se facă după 1 februarie 2018. Pe d ealtă parte, Ceobanu a făcut apel în dosarul de mai sus, procesul urmând să fie reluat la Tribunalul Timiş, pe 5 ianuarie 2018.

Analiza ADN l-a dat de gol după 6 luni

În 18 martie 2004, Ionuţ Ceobanu, pe atunci în vârstă de 22 de ani, şi-a violat şi ucis sora de 16 ani. După ce la înmormântare a părut foarte afectat, Ceobanu a fost descoperit ca făptuitor la mai bine de jumătate de an de la uciderea adolescentei. Îl dăduseră de gol rezultatele probelor ADN. În 2005 a fost condamnat la 25 de ani de închisoare pentru omor calificat şi viol. Pedeapsa i-a fost redusă de Tribunalul Arad cu cinci ani, în 2014, după intrarea în vigoare a Noului Cod Penal. Alt document al politicienilor care l-a apropiat de libertate.

Ceobanu, în timpul procesului de omor

„Având în vedere că liberarea condiţionată este o facultate, beneficiul acestei institutii nefiind un drept, ci o vocaţie a condamnatului, instanţa va respinge propunerea de liberare condiţionată formulată de către Comisia de propuneri din cadrul Penitenciarului Timişoara”

Fragment din sentinţa lui Ionuţ Ceobanu

Robert Chelaru, la puţin timp după eliberare

Chelaru, eliberat după opt ani

Robert Ciobanu, tânărul care, în 2005, a ucis-o pe vecina sa Larisa Chelaru, o fetiţă de opt ani, a ieşit de după gratii în septembrie 2014. Iniţial, tânărul a fost condamnat la 20 de ani de închisoare, dar, după intrarea în vigoare a Noului Cod Penal, pedeapsa i s-a micşorat la 15 ani de închisoare într-un centru de reeducare pentru minori.

În acest caz, alţi doi oameni au murit: un taximetrist de 28 de ani suspectat că ar fi ucis-o pe fetiţă şi tatăl acesteia, care nu a mai suportat chinul cauzat de moartea fiicei sale, s-au sinucis. Pe de altă parte, şeful Poliţiei Judeţene de la momentul anchetei, Ghiorghi Plai, şi-a pierdut postul.

S-a întors după gratii cu o crimă în cârcă

Un bărbat din comuna Frăţeşti, judeţul Giurgiu, eliberat din închisoare în baza Legii recursului compensatoriu, a fost arestat preventiv, la începutul lunii decembrie, după ce şi-a ucis un vecin de 52 de ani. George Glonţ (42 de ani) executase anterior şapte ani de închisoare pentru violare de domiciliu şi vătămare corporală gravă. Bărbatul fusese pus în libertate în octombrie 2017.

In puşcării, Tudorel Toader este văzut ca prietenul deţinuţilor

Ministru: „Nu credeam că impactul va fi atât de mare”

Legea privind recursul compensatoriu prevede că pentru fiecare 30 de zile executate în condiţii necorespunzătoare fiecare deţinut va beneficia de şase zile considerate efectuate. De la intrarea în vigoare a legii până în 10 decembrie au fost eliberate la termen, după aplicarea măsurilor compensatorii, fără a mai trece prin faţa judecătorilor, 801 de persoane, potrivit datelor Administraţei Naţionale a Penitenciarelor. Alţi 2004 s-au folosit de zilele „câştigate” pentru a obţine eliberarea condiţionată din partea instanţelor. Luna trecută, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, s-a arătat uimit de efectul acestei legi: „Vă mărturisesc că este mult, mi-a depăşit aşteptările. Nu credeam că impactul va fi atât de mare. Dar este efectul legii.”

Parlamentarii de la putere au motivat adoptarea acestei legi prin dorinţa de a evita sancţiuni din partea Curţii Europene a Drepturilor Omului. Curtea de la Strasbourg a condamnat de mai multe ori Statul român pentru condiţiile din Penitenciare. Pe de altă parte, oponenţii legii au criticat „generozitatea” celor şase zile, într-o variantă anterioară deţinuţii beneficiind de doar de trei zile reduse din pedeapsă la fiecare 30 de zile executate în condiţii improprii.

Un bărbat în vârstă de 37 de ani din județul Suceava, care a fost proaspăt eliberat din penitenciar, a ajuns în arestul poliției pentru că a spart două automate de cafea și a luat suma de 135 de lei, relatează presa locală.

Poliția municipiului Suceava a fost sesizată duminică dimineaţă despre faptul că un bărbat necunoscut a sustras bani din două automate de cafea situate în zona centrală a oraşului.

Vasile Murariu, 35 de ani, din comuna Zamostea, Suceava, eliberat la data de 19 octombrie 2017, a rezistat 24 de ore în libertate. El a fost prins beat şi fără permis la volanul unei maşini, fiind reţinut de către poliţişti.

Un morun de peste 100 de kilograme, pescuit accidental la Feteşti, a fost predat autorităţilor.

Violatorul în serie din comunca bihoreană Șoimi, eliberat recent din închisoare înainte de termen, prin bunăvoința judecătorilor, a făcut o nouă victimă. Este vorba chiar de mama bărbatului pe care acesta a încercat să o agreseze sexual la scurt timp după ce și-a recăpătat libertatea, informează ebihoreanul.ro.

Condamnat pentru a treia oară pentru viol, bărbatul în vârstă de 46 de ani a ieșit din închisoare înainte de termen, în luna septembrie.

În timp ce nevinovatul a stat închis 12 ani pentru o crimă pe care nu a comis-o, asasinul a fost eliberat astăzi după cinci ani de detenţie. Este vorba despre „cazul Ţundrea”, cum a devenit cunoscut în România. Mai exact, al unui bărbat care a făcut puşcărie nevinovat pentru moartea unei fete de 14 ani.

Decizia definitivă de eliberare a lui Gheorghe Avram, adevăratul criminal, a fost luată astăzi de magistrații Tribunalului Gorj. În fapt, ei au menținut decizia Judecătoriei Târgu Jiu.