Descarca aplicatia REPORTERIS
 |  |
O lungă luptă în Parchete și în instanțe pentru o familie din Constanța care și-a pierdut unul dintre membri în februarie 2021. Un accident în care a fost implicat acesta la serviciu a demonstrat, încă o data, eșecul sistemului medical din România. După incident, pacientul a fost mutat la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași, iar, de aici, s-a intenționat transferul în Belgia. Prima încercare a eșuat din cauza vremii, iar la a doua s-a stricat avionul. În final, ajuns pe mâna doctorilor belgieni, bărbatul nu a mai putut fi salvat.
O lungă luptă în Parchete și în instanțe pentru o familie din Constanța care și-a pierdut unul dintre membri în februarie 2021. Un accident în care a fost implicat acesta la serviciu a demonstrat, încă o data, eșecul sistemului medical din România. După incident, pacientul a fost mutat la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași, iar, de aici, s-a intenționat transferul în Belgia. Prima încercare a eșuat din cauza vremii, iar la a doua s-a stricat avionul. În final, ajuns pe mâna doctorilor belgieni, bărbatul nu a mai putut fi salvat.
Poliţiştii au deschis un dosar penal şi fac cercetări pentru neglijenţă în serviciu în cazul neraportării de către reprezentanţii Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Târgu Jiu a numărului real de infecţii nosocomiale înregistrate la nivelul unităţii.
Există o vorbă spusă cu amar de mulţi români: „Intri în spital şi ieşi mai bolnav”. Asta dacă nu eşti scos cu picioarele înainte. Paradoxul suprem: sistemul românesc de sănătate, subfinanţat, a raportat, ani la rând, de 20 de ori mai puţine infecţii nosocomiale decât spitalele echipate ultimul răcnet din Uniunea Europeană. Explicaţia e macabră: o lege tâmpă care i-a încurajat pe şefii spitalelor să ascundă datele reale. Ceva s-a schimbat după tragedia de la clubul Colectiv, dar nu îndeajuns: la „Sf. Spiridon” au murit infectaţi trei oameni într-o lună, dar nimeni nu a fost găsit vinovat.
România raportează la Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) un procent de 20 de ori mai mic de infecţii nosocomiale decât media înregistrată în unităţile medicale din Uniunea Europeană.
Problema nu este nouă şi ţine atât de posibilitatea identificării bacteriilor, cât şi de falsificarea intenţionată a rapoartelor din spitale, pentru că numărul infecţiilor intraspitaliceşti este unul dintre indicatorii de performanţă ai managerilor.
Şef DSP: „Să se respecte regulile de igienă spitalicească”
Potrivit directorului Direcţiei de Sănătate Publică (DPS) Iaşi, Liviu Stafie, cauzele infecţiilor nosocomiale sunt multiple. „Există mai multe cauze, factorii fiind multipli şi într-o continuă evoluţie. Putem vorbi despre acte chirurgicale tot mai complicate şi invazive, care constituie mai multe posibilităţi de intrare pentru infecţie. Mai există vulnerabilitatea bolnavilor: sistem imunitar slăbit, boli acute grave, organism fragil prin vârsta înaintată, cancer. În plus, numărul infecţiilor nosocomiale este mai mare în Secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă sau dacă durata de spitalizare este îndelungată“, susţine Liviu Stafie.
Pentru reducerea numarului de infecţii nosocomiale, şeful DSP crede că „trebuie aplicată eficient o strategie de prevenţie şi control. Important este să se respecte regulile de igienă spitalicească. În plus, recent a fost elaborat Planul Strategic de Combatere a Infecţiilor Nosocomiale care include noi măsuri de prevenţie a apariţiei acestora.”
Doctorii au fost acuzaţi că s-au spălat pe mâini de consecinţe în cazul multor pacienţi decedaţi suspect în unităţile medicale
Statisticile groazei
Potrivit raportărilor făcute de spitalele ieşene în 2015, procentul de infecţii nosocomiale este 0,82%, cu mult sub valoarea existentă în realitate. Astfel, au fost raportate 2.035 de cazuri de infecţii nosocomiale, la un număr total de pacienţi externaţi de 247.558.
Cele mai multe infecţii au fost semnalate de Spitalul „Sf. Spiridon“ – 956, raportat la un număr de 57.429 de pacienţi externaţi, rezultând un procent de 1,66%. Cel mai mare procent din judeţul Iaşi a fost înregistrat la Elytis Hospital, unde au fost înregistrate 9 cazuri de astfel de infecţii la un număr de 540 de pacienţi externaţi, adică 1,67%.
Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sf. Maria“ Iaşi a raportat 115 cazuri, la 8.634 de pacienţi externaţi, adică un procent de 1,33%, în timp ce Spitalul Clinic de Neurochirurgie „Prof. Dr. N. Oblu“ Iaşi a transmis la DSP un număr de 126 de cazuri de infecţii nosocomiale la 14.060 de pacienţi externaţi.
4,1 milioane de pacienţi dobândesc anual, în spitalele din Europa, o infecţie asociată asistenţei medicale
37.000 de oameni mor din cauza infecţiilor nosocomiale
20–30% din aceste infecţii ar putea fi evitate prin igienă intensivă şi programe de control.
Dosirea adevărului
La o simplă analiză a raportărilor făcute de spitalele ieşene privind numărul de infecţii nosocomiale, se observă o creştere destul de mare în 2015 faţă de anii anteriori. Ceea ce nu înseamnă neapărat o creştere a numărului de infecţii, ci a celor recunoscute în raportări. Astfel, în 2010, au fost raportate 1.154 de cazuri, în 2011 – 1.230, în 2012 – 1.568, în 2013 – 1.669, în 2014 – 1.761 şi anul trecut 2.035. Dacă în perioada 2010-2014 procentul a fost de 0,65%-0,68%, anul acesta s-a ajuns la 0,82%, oricum cu mult mai puţin decât situaţia reală din spitalele ieşene.
Este posibil ca recunoaşterea mai multor infecţii, centralizare care are loc la sfârşitul/începutul fiecărui an să fi fost influenţată de controversele din jurul tragediei din clubul bucureştean Colectiv, din octombrie 2015, în media declanşându-se un scandal legat de posibilul deces al unor victime din cauza unor asemenea infecţii.
„La noi, raportările se situează la 0,2 – 0,5%, dar, în urma unor controale făcute în spitalele din 17 oraşe, am ajuns undeva la un procent de aproximativ 5% infecţii din total internări“, susţine Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie. În prezent, se încearcă crearea unui set de reglementări prin care să fie încurajate raportările reale
Lumea reală: cazul Austria
În Austria, după eforturi uriaşe ale sistemului sanitar, media infecţiilor din 2015 a fost de 5,3%, faţă de 6,2% în 2012. Aceasta, în condiţiile în care Austria este una dintre puţinele ţări europene care are o lege privind igiena în spitale şi este primul stat european care a prezentat datele pe 2015 pe un protocol revizuit, mai exigent, al Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
La Spitalul AKH din Viena, al treilea ca mărime din lume şi unul dintre cele mai renumite, care are 2.200 de paturi şi 51 de săli de operaţie şi unde vin la tratament peste 1.000.000 de pacienţi anual, a fost anunţat un procent apropiat de 5%.
Potrivit postului France 5, care a citat Ministerul Sănătăţii de la Paris, în clinicile şi spitalele din Franţa, aproximativ 800.000 de persoane au astfel de infecţii anual. În 2015, aceste infecţii au fost principala cauză a decesului a 800 de persoane, iar în alte 4.000 de cazuri au fost una dintre cauzele decesului.
În Ungaria, toate spitalele trebuie să raporteze cazurile de infecţii nosocomiale Sistemului Naţional Nosocomial de Supraveghere. Această raportare a devenit obligatorie în 2005, când au fost înregistrate doar 733 de cazuri. În 2012, acest număr a fost 3.263.
Măsuri care sună bine. Efecte?
În urma anchetei interne efectuate după cele trei decese din luna iunie, s-a constat că se luaseră toate măsurile necesare şi nimeni nu este vinovat.
Totuşi, cei de la DSP Iaşi au stabilit o serie de reguli care sună bine pe hârtie, dar cu greu pot puse în practică în România. „În urma cazurilor de la Spitalul «Sf. Spiridon», şi DSP Iaşi a efectuat o anchetă şi, împreună cu epidemiologii spitalului, au fost luate o serie de măsuri, printre care respectarea Ghidului de diagnostic, tratament şi prevenire a infecţiilor, evitarea supraaglomerării prin internarea prioritară a urgenţelor şi programarea cazurilor non-urgente, respectarea cu stricteţe a programelor de vizită a pacienţilor, cu obligativitatea de acces a maximum doi aparţinători pentru un pacient şi respectarea cu stricteţe a protocoalelor de decontaminare, dezinfecţie a ustensilelor, precum şi depozitarea lor în spaţii special destinate“, a declarat Liviu Stafie, şeful DSP Iaşi.
Cum se explică acea scădere a numărului din 2008? În luna august a acelui an, apărea Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1490/2008 privind aprobarea Metodologiei de calcul al indicatorilor de performanţă ai managementului spitalului, care lega şansele managerului de a fi în funcţie de numărul mic de infecţii nosocomiale
Epidemiolog: „Medicii nu raportează infecţiile nosocomiale“
Medicul epidemiolog Mihaela Prelipcean, de la Spitalul „Sf. Spiridon“ consideră că sunt mai multe cauze pentru care infecţiile nosocomiale nu sunt raportate la DSP. „Infecţiile trebuie raportate de medicul curant. Aceste le raportează către Serviciul Supraveghere Control Infecţii Nosocomiale. Aceste serviciu întocmeşte o fişă, pe care o prezintă medicului curant, iar raportarea pleacă spre DSP. Medicul curant nu raportează toate cazurile deoarece nu este învăţat să o facă sau nu este informat cum să o facă. În plus, consumul de antibiotice este necontrolat, iar organismul devine rezistent, iar orice microb poate crea probleme mari“, susţine Mihaela Prelipcean. Ea spune că, la „Sf. Spiridon“, infecţiile nosocomiale sunt în jur de 2%: „Procentul variază de la lună la lună. În august, spre exemplu, a fost de 2,20%. Pe anul trecut, spitalul nostru ştiu că a avut un procent de 1,9%, nu 1,66% cât apare în statistica DSP Iaşi“.
„Sf. Spiridon”: Trei decese într-o lună
La Spitalul „Sf. Spiridon“, trei pacienţi au decedat în luna iunie din cauza infecţiei cu bacteria Clostridium Difficile.
Petru Horodnicu a murit pe 6 iunie, după ce a fost operat în Clinica de Chirurgie III şi a fost infectat cu bacteria. A suferit, apoi, o altă intervenţie, pentru tratarea infecţiei, dar a făcut septicemie şi a murit în secţia ATI a spitalului.
Mihai Petrilă a decedat la Spitalul de Boli Infecţioase, pe 15 iunie, după ce a fost infectat cu bacteria amintită în urma unei operaţii efectuate la Spitalul „Sf. Spiridon“.
Bibiana Balint a murit pe 27 iunie, tot la Spitalul de Boli Infecţioase, după ce s-a infectat cu Clostridium Difficile în urma unei operaţii efectuate la „Sf. Spiridon“.
