fbpx
 
Relu Fenechiu spune că n-are treabă cu afacerile soției, care s-a activat brusc odată cu finanțarea ministerului condus de ieșeanul Costel Alexe Relu Fenechiu spune că n-are treabă cu afacerile soției, care s-a activat brusc odată cu finanțarea ministerului condus de ieșeanul Costel Alexe

Fenechiu și ministrul Alexe aduc lumina la sate, cu „plata la succes”. Cântăreața lui Relu, prima expertă a țării în LED-uri


* La PNL ca la PSD: soția lui Relu Fenechiu a făcut 60 de proiecte de consultanță cu primăriile din țară pentru iluminat stradal pe banii Ministerului Mediului
* E un fel de PNDL mai mic, 80 milioane de euro pentru aproximativ 700 de localități
* Fenechiu are deja 10% din primăriile ce ar putea fi eligibile pe lista lui de așteptare, chiar înainte ca programul să înceapă propriu-zis
* Relu Fenechiu e mentorul politic al lui Costel Alexe, cel care dă banii, și îi sprijină candidatura la șefia Consiliului Județean Iași
* Regula este: primul venit, primul servit. Cine garantează că ordinea înregistrării dosarelor va fi corectă?
* Soția lui Relu Fenechiu a fost cântăreață de muzică populară înainte de a administra Integra Business Consulting
* Cifrele de afaceri din ultimii ani sunt extrem de modeste. Consultanța pentru LED-uri înseamnă venituri de 10 ori mai mari decât în ultimii ani

 Aproape 60 contracte de consultanță și-a adjudecat firma Integra Business Consulting (IBC) cu primării comunale din diferite județe ale țării. Obiectul: obținerea de finanțare nerambursabilă pentru investiții în iluminatul public.

Unic asociat al IBC este Mariana Fenechiu, soția lui Relu Fenechiu, fost lider PNL, fost ministru al Transporturilor. Primăriile comunale și din orașele mici pot accesa aceste fonduri de la Ministerul Mediului, prin Administrația Fondului pentru Mediu. Ministru la Mediu este Costel Alexe, unul dintre „copiii” politici ai lui Fenechiu.

Cazuri flagrante: Primăria Vânători (Galați) și Tătăruși (Iași) au atribuit contractele de consultanță cu firma Marianei Fenechiu pe 11 martie, respectiv 2 aprilie 2020. Adică, înainte ca Ministerul Mediului să lanseze în spațiul public, oficial, pe 8 aprilie, acest program.

Contracte făcute înainte de lansarea Ghidului

În sistemul electronic de achiziții (SICAP), Integra Business Consulting și-a adjudecat primul contract pe 11 martie la Primăria Vânători din Galați. Valoarea acestuia a fost de 90.000 de lei.

A doua atribuire a avut loc pe 2 aprilie, 40.000 de lei, la Primăria Tătăruși din județul Iași. Dar acestea s-au petrecut înainte ca Ministerul Mediului să lanseze programul „Iluminat public cu LED-uri pe străzile din România”.

Acest anunț a fost făcut pe 8 aprilie, data la care a fost lansat în consultare publică Ghidul de Finanțare a programului.
Într-un răspuns pentru REPORTER DE IAȘI, ministrul Mediului, Costel Alexe, spune că programul „Iluminatul ecologic public stradal” a fost anunțat într-o conferință de presă pe 11 februarie, când au fost prezentate intențiile de finanțare ale Administrației Fondului de Mediu.

Costel Alexe de la Mediu este creația politică a lui Relu Fenechiu. Reapariția neașteptată a fostului lider PNL într-o afacere finanțată de acest minister e ca alarma care te trezește dimineața

Primarul din Tătăruși: „Eu mă mișc repede”

Așadar, cel puțin două primării au achiziționat serviciile de consultanță pentru obținerea de finanțare nerambursabilă în domeniul iluminatului public înainte ca acest lucru să fie comunicat în Monitorul Oficial. „Eu mă mișc repede la genul acesta de proiecte, am câștigat multe că am fost pe fază. La începutul lunii iulie, cum se deschide sesiunea, îl depun”, a declarat Costel Iosub (PSD), primarul comunei Tătăruși.

Acesta nu a putut explica de unde știa că Ministerului Mediului avea să lanseze un astfel de program.

Aproape 80 milioane de euro la startul oficial
Pe 8 aprilie 2020, într-un comunicat de presă, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a anunțat, în linii mari, parametrii acestei inițiative. Bugetul stabilit pentru anul curent este de 384 milioane de lei.

„Localitățile din România vor putea înlocui corpurile de iluminat cu consum ridicat de energie electrică cu corpuri de iluminat cu LED. Totodată, administrațiile vor putea achiziționa și sisteme de dimming/telegestiune, care permit reglarea fluxului luminos”, se arăta în respectivul comunicat de presă. Pentru modernizarea iluminatului public, localitățile de până la 4.000 de locuitori ar urma să primească 500.000 de lei, iar cele cu o populație mai mare de 4.001 oameni ar putea accesa prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) suma de 1 milion de lei.

Contracte pe bandă rulantă pentru soția lui Relu Fenechiu

Potrivit estimărilor preliminare, de acest program ar urma să beneficieze aproximativ 700 de localități din țară. „În plină pandemie de coronavirus, vrem ca o parte din fondurile AFM să intre direct în economia României prin programe care să o sprijine”, a declarat Costel Alexe, ministrul Mediului, potrivit documentului citat.

Iar de-a doua zi, firma Marianei Fenechiu a început contracte peste contracte. Pe 9 aprilie, la doar o singură zi de la anunț: 40.000 lei la Ungheni, încă 40.000 de lei la Ceplenița, alți 40.000 de lei la Holboca. Toate din județul Iași și toate pentru consultanță în vederea obținerii de finanțare pentru iluminatul public.

Pe 10 aprilie, la ora 9:28, Primăria comunei Vânători (județul Iași) a publicat anunțul pe SICAP, în aceeași zi la ora 11:13, contractul a fost atribuit firmei Integra Business Consulting pentru 40.000 lei. „Pe mine nu mă interesează a cui este firma”, a spus Constantin Lupu, primarul din Vânători de Iași.

Din descrierea serviciilor oferite de Integra Business Consulting nu rezultă că se asigură și supravegherea implementării investiției. De altfel, proiectele tehnice sunt făcute de altă firmă. Frapează mențiunea: „PLATA LA SUCCES!!!”

61 de contracte până la momentul redactării articolului
Firma Integra Business Consulting a prins contracte cu același obiect și cu Țuțora, Scobinți, Mogoșești, Dobrovăț, Lețcani din județul Iași. Dar și cu localități precum Eremitu (Mureș), Sagna (Neamț), Bistrița Bârgăului (Bistrița), Izvoarele Sucevei, Slatina (Suceava), Călărași, Leorda și Mileanca (județul Botoșani), orașul Făget (județul Timiș), comuna Deveselu (Olt), Bușteni (Prahova), Bucium (Alba) și multe altele.

În total, 61 de astfel de înțelegeri, până la momentul redactării acestui articol, cu valori între 16.000 și 90.000 de lei. Cumulat, sunt 1,6 milioane de lei, contracte de consultanță între firma Marianei Fenechiu și primăriile din mai toate zonele țării.

10% din programul ministerului, antamat de familia Fenechiu

Majoritatea contractelor sunt fie de 20.000 de lei, fie de 40.000 de lei. Explicația e simplă: în Ghidul de Finanțare, aceste cheltuieli cu consultanța sunt eligibile în limita a 4% din valoarea proiectului. Cum pentru localitățile de până în 4.000 de locuitori, valoarea maximă a modernizării poate fi de 500.000 de lei, cei 4% reprezintă fix 20.000 lei, la fel cum la 1 milion (pentru localitățile mai mari de 4.001 de locuitori) 4% reprezintă 40.000 de lei.

În cazul în care valoarea contractului de consultanță încheiat cu IBC depășește aceste limite, diferența va fi suportată de la bugetul local.

Practic, la ora redactării acestui material, se poate estima că firma IBC are o cotă de piață de aproximativ 10% din totalul proiectului derulat prin Administrația Fondului pentru Mediu.

Mariana Fenechiu, în urmă cu câțiva ani o cântăreață de muzică populară destul de cunoscută

Clienții lui Fenechiu vor trebui să fie primii la depus dosarul
Însă, toți primarii contactați de REPORTER DE IAȘI au declarat că IBC va obține acești bani doar dacă proiectul va primi finanțare de la minister. „N-am dat încă niciun ban”, a spus Costel Iosub de la Tătăruși.

De fapt, la unele dintre aceste proceduri, pe SICAP este precizat: „Plata la succes!!!”. Adică, firma Marianei Fenechiu își va încasa banii doar dacă proiectul va primi finanțare de la Administrația Fondului pentru Mediu (AFM).
Potrivit Ghidului, finanțarea proiectelor se va face pe baza unui clasament obținut în urma unui punctaj în care se vor lua în calcul economia de energie realizată, dar și contribuția proprie a localității.

„Proiectele eligibile, depuse în primele 30 de zile ale sesiunii, care în urma evaluării obțin cel puțin 60 de puncte, vor fi aprobate în ordinea depunerii la registratura Autorității, în limita bugetului alocat sesiunii”, se arată în Ghid.

Cu alte cuvinte, pe lângă punctaj contează și ordinea depunerii, pe principiul „primul venit, primul servit”.

Un expert în achiziții publice a decriptat Ghidul pentru REPORTER DE IAȘI: „Cine are proiectul pregătit și documentele aferente cererii, acela are șanse mai mari de a fi finanțat, fără contribuție proprie mare”.

Cu 3 ani și jumătate în urmă, Relu Fenechiu făcea acord de recunoaștere pentru o mită de 900.000 de euro și acoperea prejudiciul, pentru a i se comasa pedepsele

Cât de mult contează relația dintre Alexe și Fenechiu

Aici intervine discuția despre relația apropiată dintre Relu Fenechiu și protejatul său politic, Costel Alexe, ajuns ministru al Mediului. Relatări din presa ieșeană din ultimele luni surprind implicarea lui Fenechiu în negocierile de culise pentru sprijinirea lui Alexe în vederea obținerii de către acesta e președinției Consiliului Județean. Sunt primari din județ care declară, sub anonimat, că au fost contactați de Relu Fenechiu pentru a-și manifesta adeziunea la candidatura lui Costel Alexe.

Ziarul de Iași a prezentat două zile la rând informații de culise cu întâlniri ale lui Relu Fenechiu cu lideri județeni din zona Moldovei, apropiați de PNL.

Costel Alexe, ca mulți alți importanți membri tineri ai PNL Iași, își datorează cariera politică lui Relu Fenechiu. El i-a promovat, el le-a dat primele funcții publice, el i-a pus pe locuri eligibile în listele electorale.

Oficial, nici Relu Fenechiu, nici Costel Alexe nu comentează această relație informală, păstrată după ieșirea din politică a fostului ministrul liberal. Fenechiu spune că nu are legătură cu afacerile soției, iar Costel Alexe spune că „există o piață concurențială, liberă, pentru toate firmele de consultanță. Ca autoritate publică, nu stabilim și nu suntem preocupai de cine se ocupă de etapele necesare unui proiect derulat prin AFM. Singura noastră preocupare este ca aceste proiecte săp fie implementate corect, să fie respectate regulile”.

Unii renunță: nu le-a ieșit simularea

Esențial, așadar, e ca primăriile să aibă proiectele gata, de aici și posibila explicație pentru viteza de desfășurare a procedurilor. Publicarea ghidului pentru consultare s-a făcut pe 8 aprilie, forma finală a apărut în Monitorul Oficial pe 28 mai, acum se așteaptă lansarea sesiunii de depunere.

Una dintre primăriile din județ care s-a mișcat foarte repede a fost cea a comunei Ungheni. Pe 8 aprilie s-a făcut anunțul, pe 9 aprilie Primăria a atribuit firmei Integra Business Consulting contractul de consultanță. „M-am hotărât să nu mai depunem proiectul. Am făcut o simulare și nu cred că o să scad atât de mult consumul de energie încât să primesc punctaj mare”, a declarat Iulian Marcu, primarul din Ungheni.

În declarația oficială, Costel Alexe, ministrul Mediului, a estimat că bugetul alocat în 2020 (cei 384 milioane lei) va permite ca aproximativ 700 de localități să demareze aceste investiții. „Va fi bătaie, cred că vor depune dosare 2.500 de localități”, a completat primarul Marcu.

Așa arată patru din cele 61 de contracte câștigate de Integra la foc automat

Primarii speră să tragă lozul cel mare
În acest scenariu, contează cine face mai repede dosarul. A recunoscut-o chiar și primarul de la Ungheni. „Am făcut contractul cu firma de consultanță pe repede înainte, nu era nici ghidul măcar. Abia apoi am făcut o simulare și am văzut că nu aș face punctaj mare. Dar n-am plătit firma de consultanță”, a spus primarul Iulian Marcu.
Și comuna Țuțora a fost printre primele care a atribuit consultanța către Integra Business Consulting, pe 10 aprilie, la doar două zile de la anunț. La ora 10:47 a fost publicat anunțul, la 12:00 s-a făcut atribuirea pe 24.100 lei. „Eu am fost ales primar de la UNPR, nu sunt nici cu unii, nici cu alții. Nu mă interesează a cui e firma. Am nevoie de proiectul acesta”, a afirmat Cristinel Albu, primarul din Țuțora.

Prețurile cerute de IBC sunt uriașe, dacă nu face implementare
Alte paliere ale discuției sunt obiectul contractelor de consultanță și valoarea lor. „Nu este foarte clar care este obiectul contractului de consultanță, așa cum reiese din achizițiile din SEAP. În multe cazuri, oferta este pentru management de proiect (deci ulterioară semnării contractului de finanțare), dar cererea este de consultanță pe finanțare. În ambele situații, sumele obținute de IBC sunt foarte mari”, a afirmat expertul în achiziții publice, sub rezerva anonimatului.

Distribuția geografică diversă a contractelor în județe ca Iași, Suceava, Botoșani, Neamț, Olt, Alba, Mureș, Timiș, Bistrița ar reclama, pentru supravegherea implementării, un număr mare de salariați. Or, potrivit ultimelor date disponibile pe site-ul Ministerului de Finanțe, aferente anului 2018, IBC avea atunci doar 3 angajați.

Un alt consultant în absorbția de fonduri europene și guvernamentale spune că prețul de 20.000 de lei pentru o cerere de finanțare și un dosar de eligibilitate pe baza ghidului este imens: „Procedurile sunt foarte simple la entitățile publice. Un proiect costă 3.000 de lei în piața reală. Dacă e vorba și de implementare, da, prețul de 20.000 de lei e justificat. Dar cum poți supraveghea 60 de implementări în toată țara? Dacă e vorba doar de redactat caietul de sarcini pentru licitarea execuției, iarăși prețul este mult exagerat”.
Formularea care se regăsește în contractele postate pe SICAP este ambiguă: firma își arată „disponibilitatea” de a asigura și implementarea proiectului. Reprezentanta firmei IBC ne-a răspuns în scris că prețurile acoperă și supravegherea implementării proiectului.

Primării care au contractat serviciile firmei IBC încă din luna martie, când programul nici măcar nu era lansat. Un consultant a declarat, sub anonimat: „Primarii nici nu știu de ce bani pot accesa. Le pui cererea de finanțare în față și o semnează”

Va fi dus la capăt acest „PNDL cu leduri”?
Un alt semn de întrebare: va avea bani ministerul în actualul context al pandemiei să ducă toate contractele la bun sfârșit? „Cel de consultanță și cel pentru documentația de avizare a lucrărilor de intervenție, așa numitul DALI, vor fi primele care vor fi decontate odată proiectul aprobat. Apoi, e posibil ca, din lipsă de fonduri, investițiile să fie ori întârziate, ori să nu se mai facă deloc”, a explicat expertul.

Adică Integra, firma din Iași a soției lui Fenechiu, își va vedea banii din primele faze, din momentul în care proiectul este aprobat și se atribuie execuția.

În România, programele guvernamentale de tip PNDL sunt mult întârziate. Se anunță finanțările, se organizează licitațiile, apoi banii nu mai vin. Se anunță termene de execuție de 1-2 ani și se ajunge la 7-8 ani sau chiar la abandonarea lucrărilor.

IBC are patru angajați și opt colaboratori

Contactat de REPORTER DE IAȘI, Relu Fenechiu, fost președinte al PNL Iași și fost ministru al Transporturilor, a refuzat subiectul pe această speță. „În afară de faptul că sunt căsătorit cu proprietara acestei firme, nu am nicio legătură cu afacerile acesteia”, a spus Fenechiu.

Cea care deține IBC, Mariana Fenechiu, cunoscută în tinerețe ca interpretă de muzică populară, a declarat: „Sunt mai multe contracte, toate sunt obținute legal”.

Ulterior, Mariana Fenechiu a cerut ca întrebările să-i fie trimise pe email la firmă. Cu antetul firmei IBC, consultantul Victoria Zatvornițchi a răspuns cum a fost posibil ca unele contracte de consultanță să fie încheiate înaintea apariției Ghidului. „Punctual, și despre această finanțare se vorbește de mult în spațiul public, motiv pentru care ne-am pregătit și am ofertat consultanța”, a spus aceasta menționând că IBC va fi plătită doar după obținerea finanțării.
Aceeași Zatvornițchi a menționat că IBC are acum 4 angajați și 8 colaboratori, iar contractele prevăd atât consultanța pentru finanțare cât și cea pentru implementarea proiectelor.

Mariana și Relu Fenechiu

Ce a însemnat Integra Business Consulting în ultimii trei ani fiscali
- 2018: cifră de afaceri de 183.518 lei, cu un profit net de 29.450 lei. Număr mediu de salariați: 3. Obiect de activitate: consultanță pentru afaceri și management
- 2017: cifră de afaceri 0, profit de 498.428 lei, 0 angajați
- 2016: cifră de afaceri 2.483 lei, profit 2.409 lei, 2 angajați


„Voi face afaceri, dar nu vreau să mai aud de afaceri cu statul.”
Relu Fenechiu, la ieșirea din penitenciar, în 2017

În 2016, Relu Fenechiu recunoștea o șpagă de 900.000 de euro
Relu Fenechiu, fost important lider PNL și fost ministru al Transporturilor, a fost condamnat definitiv în ianuarie 2014. În dosarul cunoscut drept „Transformatorul”, acesta a fost acuzat că, prin firmele sale, a vândut transformatoare şi întrerupătoare uzate şi vechi la preţuri de produse noi către Sucursala de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrice Moldova.

Tribunalul Vaslui l-a condamnat, pe 9 martie 2017, la cinci ani şi jumătate de închisoare pe Relu Fenechiu pentru mai multe fapte de corupţie, a notat Digi 24.
Judecătorii au contopit pedepsele primite atât în ianuarie 2014, în dosarul „Transformatorul”, cât şi în noiembrie 2016, în speţa în care, în calitate de deputat, ar fi primit 900.000 de euro de la o firmă de software pentru „sprijinul promis şi acordat în câştigarea şi derularea unor proiecte” la Ministerul Justiţiei şi la o societate farmaceutică, cu acţionar majoritar Ministerul Sănătăţii.

În acest al doilea dosar, Fenechiu a semnat un acord de recunoaștere a vinovăției. „Practic, magistraţii Tribunalului Vaslui au reţinut pedeapsa cea mai grea, de cinci ani, din dosarul «Transformatorul», la care au mai adăugat un spor de şase luni, pedeapsa rezultantă fiind de cinci ani şi jumătate”, au notat jurnaliștii Digi 24.
Fostul președinte al PNL Iași a stat în pușcărie trei ani și jumătate, fiind eliberat condiționat în vara anului 2017. „Voi face afaceri, nu mai vreau să aud de afaceri cu statul român”, a spus fostul ministru la ieșirea din Penitenciarul Vaslui, citat fiind de Digi 24.

Article image
Așa cum promisese din momentul condamnării, fostul ministru vrea compensare: „Vreți bani? Dați-mi aparatele”. Relu Fenechiu nu vrea să achite prejudiciul din dosarul „Transformatorul” și cere și 4,7 milioane de lei despăgubiri. Ieșeanul susține în instanță că banii i s-ar cuveni pentru transformatoarele vândute SISEE Moldova și folosite sau comercializate ulterior. Niciun leu nu a fost recuperat din prejudiciile de aproape ...
Autor cristi tanasa Anchete 07 Septembrie 2018


Citeste si...
Nota
(2 voturi)
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Arhiva ReporterIS

« Aprilie 2024 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30