Dezvoltatorii Cartierului Austriac, primul proiect rezidențial de Case Pasive din Moldova, spun că nu au de gând să schimbe denumirea ansamblului, în ciuda unei posibile asocieri negative cu țara care a respins prin veto intrarea României în Schengen.

Prețurile locuințelor din marile orașe europene au crescut în prima parte a anului 2022, față de anul precedent.

Compania Primăriei administrează 22.600 de apartamente, iar Urbica peste 11.000. Creșterea masivă la Urbica a avut loc după ce-au apărut noile proiecte rezidențiale: majoritatea constructorilor au preferat firma privată pentru administrarea blocurilor. Alex Costea, patronul CPU, a ieșit din acționariatul Urbica, pentru că asociații grupului de firme și-au separat complet afacerile.  

Aproape 30 de milioane de lei, echivalentul a 6 milioane de euro anual. Acesta este potul de pe piața administrării asociațiilor de proprietari. Cei patru mari jucători sunt Termo-Service (a Primăriei) cu 22.600 de apartamente administrate, Urbica cu 11.500 locuințe, INAAP și Adminis, fiecare cu câteva mii de locuințe. Restul de până la 120.000 de apartamente, adică mai bine de 60% din piață este fărămițată, cu administratori persoane fizice sau PFA.

Compania Primăriei administrează 22.600 de apartamente, iar Urbica peste 11.000. Creșterea masivă la Urbica a avut loc după ce-au apărut noile proiecte rezidențiale: majoritatea constructorilor au preferat firma privată pentru administrarea blocurilor. Alex Costea, patronul CPU, a ieșit din acționariatul Urbica, pentru că asociații grupului de firme și-au separat complet afacerile.  

Aproape 30 de milioane de lei, echivalentul a 6 milioane de euro anual. Acesta este potul de pe piața administrării asociațiilor de proprietari. Cei patru mari jucători sunt Termo-Service (a Primăriei) cu 22.600 de apartamente administrate, Urbica cu 11.500 locuințe, INAAP și Adminis, fiecare cu câteva mii de locuințe. Restul de până la 120.000 de apartamente, adică mai bine de 60% din piață este fărămițată, cu administratori persoane fizice sau PFA.

Cauți locuința de vis? Te invităm în acest week-end, la Palas, acolo unde se va desfășura singurul târg imobiliar din Iași. Principalii dezvoltatori și agenții imobiliare locale își vor prezenta oferta rezidențială.

Arhitectul-șef al Iașului vinde cu 100.000 de euro un teren familiei care construise trei blocuri fără autorizație, în cea mai scandaloasă afacere imobiliară din Iași a ultimilor ani. Blocurile din Aurel Vlaicu 49 au fost construite fără autorizație. Poliția Locală a pierdut procesul dintr-un motiv stupefiant: lipsa calității procesuale. De trei ani, primarul Mihai Chirica n-a numit un director general la Poliția Locală. S-au pierdut peste 20 de procese din cauza acestei chichițe procedurale în dosare imobiliare. Colac peste pupăză, Alexandru Mustiață, fostul arhitect-șef, a vândut un teren familiei care construise cele trei blocuri din Aurel Vlaicu. La aceste imobile n-a existat niciodată PUZ și nici autorizație de construcție.

Alexandru Mustiață a venit de nicăieri, a stat un an șef la Urbanism și a plecat din nou în anonimat. Mustiață a picat penibil de două ori concursul de arhitect-șef al Iașului, examenele având loc la București, și apoi și-a cerut transferul la Inspectoratul de Stat în Construcții, altă sinecură călduță.

Arhitectul-șef al Iașului vinde cu 100.000 de euro un teren familiei care construise trei blocuri fără autorizație, în cea mai scandaloasă afacere imobiliară din Iași a ultimilor ani. Blocurile din Aurel Vlaicu 49 au fost construite fără autorizație. Poliția Locală a pierdut procesul dintr-un motiv stupefiant: lipsa calității procesuale. De trei ani, primarul Mihai Chirica n-a numit un director general la Poliția Locală. S-au pierdut peste 20 de procese din cauza acestei chichițe procedurale în dosare imobiliare. Colac peste pupăză, Alexandru Mustiață, fostul arhitect-șef, a vândut un teren familiei care construise cele trei blocuri din Aurel Vlaicu. La aceste imobile n-a existat niciodată PUZ și nici autorizație de construcție.

Alexandru Mustiață a venit de nicăieri, a stat un an șef la Urbanism și a plecat din nou în anonimat. Mustiață a picat penibil de două ori concursul de arhitect-șef al Iașului, examenele având loc la București, și apoi și-a cerut transferul la Inspectoratul de Stat în Construcții, altă sinecură călduță.

Cei mai mulţi dintre vânzătorii de apartamente noi din Iaşi spun că refuză să mai accepte clienţi prin acest program, din cauză că trebuie să aştepte prea mult timp banii. În plus, spun ei, uneori aşteaptă luni de zile, stând cu apartamentele blocate, ca la final banca să le refuze clienţilor lor creditul, din cauza modului diferit în care fac evaluarea apartamentelor. „Aştept banii de opt luni, din martie a mers greu. Aşa că am eliminat «Prima casă» la blocurile noi“, spune dezvoltatorul Nicol Rezidence. „Decât să aşteptăm cinci luni şi apoi să reziliem contractul, preferăm să stăm cu el la vânzare: în cinci luni tot găsim un client cu bani cash“, spune şi dezvoltatorul Roua Residence.

Din cauza perioadei mari în care se achită banii prin intermediul programului guvernamental, mulţi constructori nu mai vând locuinţe prin intermediul acestuia, sau cer un avans mai consistent.

Dacă pentru ieşeni, achiziţionarea unei locuinţe prin Programul Prima Casă este o variantă convenabilă, deoarece pre­supune doar 5% avans, o parte din dezvoltatorii imobiliari din municipiu şi împrejurimi au devenit reticenţi la acest program. La sfârşitul săptămânii trecute am stat de vorbă atât cu dezvoltatori mari, care construiesc pe bandă rulantă blocuri cât şi cu dezvoltatori mai mici, care au nevoie rapid de banii din vânzări, pentru a începe alt bloc. Timpul lung de aşteptare şi problemele care apar pe parcurul acestui demers au făcut ca o parte din dezvoltatorii imobiliari să nu mai vândă locuinţe prin acest program sau să ceară un avans mai mare de 10%.

Gicu Sorin Ionescu construieşte în Valea Adâncă, la 10 minute de mers pe jos din staţia Expo Mobila, capăt CUG şi spune că este foarte nemulţumit de acest program, care îi pune efectiv beţe în roate. Complexul „Nicol Rezidence“ are în prezent în construcţie încă două blocuri, şase fiind finalizate şi vândute deja.

„În total or să fie 11 blocuri, cu 300 de apar­tamente. Din apartamentele vândute până acum, 5% sunt prin Prima Casă, adică în jur de 24 de apartamente. Mai am de încasat banii de la două apartamente, aştept de opt luni, din martie a mers greu. Aşa că am eliminat Prima Casă, la blocurile acestea două pe care le-am început, nu am mai încheiat ni­ciun antecontract cu prima Casă. Apar­tamentele se pot achiziţiona cu bani cash sau cu rate la dezvoltator, cu rate pe maxim 10 ani“, a declarat dezvoltatorul de la Nicol Rezidence.

Acesta ne explică faptul că are nevoie de bani pentru a putea construi mai departe şi că o perioadă de câteva luni fără bani îl încetinesc.

În altă parte de oraş, în Valea Lu­pului, cei de la „Roua Rezidence“ mai ridică două blocuri, după ce au finalizat proiectul de pe Moara de Vânt, Ciric şi au vândut tot. Reprezentantul cu care am vorbit ieri scoate la iveală şi alte pro­bleme din acest program. Se pare că, nu doar perioada de aşteptare îi nemul­ţumeşte pe dezvoltatori.

„Noi am vândut până în prezent prin Prima Casă 15% din apartamente, alte 35% prin credit ipotecar, iar restul cu bani cash. Prin Prima Casă durează foarte mult ca timp, sunt cele mai greoaie contracte. Fiind avansul mic, în urma evaluării poate ajunge la rezilierea contractului ori ajungem să îi mai aşteptăm pe clienţi cu banii. Prin urmare, problemele apar după evaluarea făcută de bancă. Cele mai multe bănci nu pun la evaluare balcoanele, ei cred că e un spaţiu pe care nu cred că trebuie evaluat. De aceea, se fac subevaluări şi cu 10%, iar omul mai trebuie să aducă bani de acasă, adică să dea un avans de 15%. Când ajung în astfel de situaţie, ei se duc spre credit ipotecar pentru că durează mai puţin. Prin credit ipotecar depinzi doar de bancă, la Prima Casă depinzi de Fondul de Garantare, unde mai stă dosarul două luni“, povesteşte reprezentantul în vânzări de la Roua Rezidence.

Acesta mai spune că nu au mers până acum pe rezervări de fonduri tocmai din acest motiv, că au avut probleme cu programul.

„Decât să aşteptăm cinci luni şi apoi să reziliem contractul, preferăm să stăm cu el la vânzare, în cinci luni tot găsim un client care să-l cumpere cu bani cash. Nu mai dăm cu avans 5%, dacă au de la 15% în sus, atunci acceptăm şi prin Prima Casă, deoarece se pot trece imediat la credit ipotecar normal“, a mai adăugat acesta.

La dezvoltatorii mai mari situaţia este oarecum diferită. În Cartierul Vişoianu se poate cumpăra prin Prima Casă fără restricţii.

„La noi se vor da în continuare pentru că există un echilibru între cash şi program. În ultimii ani a mers foarte greu Prima Casă, deci piaţa imobiliară s-a obişnuit! Nu se pune problema să nu mai dăm, există însă o clauză prin care, dacă în 15 zile de la semnarea contractului de vânzare cumpărare nu primim banii, contractul se reziliază. În prezent avem două blocuri în construcţie, 85% din apartamente sunt deja contractate, o parte din ele prin rezervare de fonduri. Sunt foarte mulţi care îşi fac re­zervări de fonduri, adică la anul vor beneficia de banii de anul acesta. Din punctul nostru de vedere, Prima Casă este o soluţie la îndemână pentru cei care nu au un avans prea mare. Ratele au crescut însă din cauza Roborului, am clienţi care spun că le-a crescut cu 100 de lei pentru un apartament mic. În prezent mai construim două blocuri, iar 85% din apartamente sunt deja contractate“, a declarat Mihaela Gheorghiasa, director vânzări Cartier Vişoianu.

Per to­tal, în acest complex rezidenţial sunt 16 blocuri, din care două se ridică acum iar pentru încă unul s-au făcut săpăturile.

Am găsit însă şi un complex rezidenţial unde aşteptara banilor nu sunt o problemă. La Garden Villas din Valea Lupului, ce aparţine brandului Newton, în jur de 205 din locuinţe s-au dat până acum prin acest program, în jur de 30% prin credit ipotecar şi restul cu bani cash.

„Nu ne încurcă cu absolut nimic, nu e un disconfort acest program, probabil pentru cei care au nevoie de bani este şi de aceea se plâng. Iar la evaluări la noi iese bine. Eu cred că cine are de cum­părat, cumpără oricum!“, a explicat Alin Borsoaie de la departamentul vân­zări din cadrul Garden Villas.

La Valea Lupului se fac şase blocuri cu 66 de apartamente, o parte din ele fiind deja vândute.

Pentru a avea o imagine mai clară şi asupra băncilor care oferă credite prin Prima Casă dar şi asupra diferenţelor dintre ratele de la bănci, am realizat o simulare la opt bănci, cele mai cunoscute. În acest mod, iesenii care doresc să-şi facă credit prin Prima Casa la în­ceputul anului 2018, când intră primele fonduri îşi pot face o idee. Prin această simulare pot vedea unde este mai rentabil pentru aceeaşi sumă de bani împrumutată pe aceeaşi perioadă. Am ales suma de 50.000 de euro, cât ar costa un apartament cu două camere, în suprafaţă de 50-65 metri pătraţi, adică echivalentul a 221.000 de lei. Clasamentul în funcţie de rată, calculat la aceeaşi sumă de bani, prin programul Prima Casă, pe 30 de ani, cu ROBOR la trei luni plus 2%, este oarecum surprinzător.

Pe primul loc se află Piraeus Bank, unde DAE este 3.33%, marja băncii de 2,83% (pp) iar rata este de 911 lei pe lună. Urmează ING, unde pentru 50.000 de euro pe 30 de ani plăteşti 921 de lei pe lună, cu un pp de 2,91 şi DAE de 3,56%, apoi OTP Bank, unde rata ajunge la 932 de lei, cu un pp de 3% şi DAE de 3,04%. Tot sub 1.000 de lei pe lună ajungeţi să daţi şi la Raiffaisen Bank, unde rata reiese că ar fi, conform calculatorului de pe site, de 961 de lei, având un pp de 3,25% şi un DAE de 3,56%. Următoarele bănci cer pentru aceeaşi sumă de bani peste pragul psihologic de 1.000 de lei. În top urmează, în ordine crescătoare, Banca Românească, unde rata ajunge 1.017 lei, cu un pp de 2,73% şi DAE de 3,02%, apoi BCR, unde rata este de 1.038 lei pe lună, la un pp de 3,87% şi DAE de 4,20%. Cele mai mari dobânzi şi cele mai mari rate au ieşit la AlphaBank şi BRD. La AlphaBank rata calculată este de 1.084 lei pe lună, la un pp de 3,86% şi DAE de 4,14% iar la BRD de 1.136 de lei, la un pp de 3,86% şi un DAE de 4,77%. Diferenţa între prima rată din clasament, de 911 lei, calculată la Piraeus Bank şi ultima rată, calculată la BRD, este de 225 de lei. Calculat pe 30 de ani, reiese că daţi din buzunar în plus un total de 81.000 de lei, adică aproximativ 18.000 de euro.

Acest lucru înseamnă că un ieşean dă lunar în plus aceşti bani, sau în minus, în funcţie de banca pe care şi-o alege, deşi este vorba de aceeaşi sumă împrumutată, pentru acelaşi număr de ani. De menţionat că avansul este de 5% pentru programul Prima Casă, excepţie făcând doar banca ING, unde avansul pentru acest program este de 10%. Tot la ING mai există o diferenţă majoră, şi anume, faptul că nu se poate achiziţiona locuinţa cu rezervare de fonduri, cum este posibil la restul băncilor.

Sursa: ziaruldeiasi

Știrea este că în Galata nu se construiesc 12 blocuri, ci 44 în perioada următoare. Va fi un ghetou ieftin: apartamente mici, fără iarbă, fără locuri de joacă și fără parcări. Lăcomia a distrus și zona de case de pe Dealul Galata. Proiectele, cum este cel al lui Achiței, stau ascunse de marele public până te trezești cu ditamai blocul în curte. La afacerea depistată de liberali, mansardele adaugate din pix sunt profit curat, câte 150.000 de euro la fiecare dintre cele 12 blocuri. Dezinformarea populației este faptă prevăzută în Codul Penal. În loc de spații deschise, densitatea de blocuri va fi infernală: rețeaua electrică nu face față, canalizarea la fel, nu sunt parcări și accesul spre Iași va fi infernal.

Șmecheria PUZ-urilor falsificate ascunde, de fapt, o afacere uluitoare. Un nivel construit în plus peste limita admisă poate însemna 250 de metri pătrați utili (5-6 apartamente) care, la un profit de 600 euro/mp, echivalează cu un tun de 150.000 de euro. Bani făcuți din pix, printr-o simplă modificare a regimului de înălțime a unui bloc.

Știrea este că în Galata nu se construiesc 12 blocuri, ci 44 în perioada următoare. Va fi un ghetou ieftin: apartamente mici, fără iarbă, fără locuri de joacă și fără parcări. Lăcomia a distrus și zona de case de pe Dealul Galata. Proiectele, cum este cel al lui Achiței, stau ascunse de marele public până te trezești cu ditamai blocul în curte. La afacerea depistată de liberali, mansardele adaugate din pix sunt profit curat, câte 150.000 de euro la fiecare dintre cele 12 blocuri. Dezinformarea populației este faptă prevăzută în Codul Penal. În loc de spații deschise, densitatea de blocuri va fi infernală: rețeaua electrică nu face față, canalizarea la fel, nu sunt parcări și accesul spre Iași va fi infernal.

Șmecheria PUZ-urilor falsificate ascunde, de fapt, o afacere uluitoare. Un nivel construit în plus peste limita admisă poate însemna 250 de metri pătrați utili (5-6 apartamente) care, la un profit de 600 euro/mp, echivalează cu un tun de 150.000 de euro. Bani făcuți din pix, printr-o simplă modificare a regimului de înălțime a unui bloc.