Investiția a fost de doar 200.000 de dolari, dar pierderile în 10 ani se apropie de 400.000 de euro. Hotelul destinat inițial piețarilor are un grad de ocupare de 20% pe an. La 21 de camere, sunt doar patru camere pe zi ocupate. Cu băi comune și mobilier învechit, hotelul e evitat de clienți. Doar anul trecut s-au pierdut vreo 40.000 de euro. Șeful Eco Piața și primarul Mihai Chirica promit măsuri, dar nu iau niciuna.

O clădire a Primăriei, aflată în administrarea Eco Piața SA, reprezintă una dintre găurile provocate an de an bugetului local. Este vorba de Hotelul Municipal, situat în Zona Zero a orașului, pe Bulevardul Independenței, în spatele Pieței Sf. Spiridon. În mai multe rânduri, edilii s-au pronunțat pentru schimbarea din temelii a acestei activități, dar n-au mai întreprins nimic concret.

Investiția a fost de doar 200.000 de dolari, dar pierderile în 10 ani se apropie de 400.000 de euro. Hotelul destinat inițial piețarilor are un grad de ocupare de 20% pe an. La 21 de camere, sunt doar patru camere pe zi ocupate. Cu băi comune și mobilier învechit, hotelul e evitat de clienți. Doar anul trecut s-au pierdut vreo 40.000 de euro. Șeful Eco Piața și primarul Mihai Chirica promit măsuri, dar nu iau niciuna.

O clădire a Primăriei, aflată în administrarea Eco Piața SA, reprezintă una dintre găurile provocate an de an bugetului local. Este vorba de Hotelul Municipal, situat în Zona Zero a orașului, pe Bulevardul Independenței, în spatele Pieței Sf. Spiridon. În mai multe rânduri, edilii s-au pronunțat pentru schimbarea din temelii a acestei activități, dar n-au mai întreprins nimic concret.

O nouă sală de sport a fost inaugurată ieri, comuna ieșeană Erbiceni. Investiția făcută de autorități se ridică la aproximativ un milion de euro.

Afacere la cheie: Cătălin Cristian primeşte lunar suma pentru ocuparea integrală a Hotelului IRO, chiar dacă unitatea nu este plină. Firma care administrează hotelul IRO primeşte 45 de lei pentru fiecare loc de cazare, zilnic, pentru următorii 8 ani. Este o lovitură în afaceri sigură, mai ales că spitalul decontează toate locurile chiar şi în situaţia în care acestea nu sunt ocupate. Mai mult, noaptea este asigurată cu personalul IRO, răspunderea firmei fiind doar plata angajaţilor care lucrează ziua.

Afacere cu risc zero făcută de un fost consilier local cu o unitate medicală din Iaşi. Fostul consilier local Cătălin Cristian are asigurat un profit substanţial din hotelul Institutului Regional de Oncologie pe care firma sa, Ecoedil Management SRL, l-a renovat şi îl administrează. Cu 45 de lei pentru fiecare pat decontare zilnică, Institutul îi virează lunar lui Cristian 73.000 de lei aferenţi celor 70 de locuri. Calculele de rentabilitate arată că omul de afaceri a dat o lovitură: cu 7 milioane de lei încasaţi în 8 ani şi investiţii şi cheltuieli de maximum 5 milioane de lei, are asigurată o diferenţă de două milioane de lei pentru perioada în care va administra hotelul.

„Consiliul Judeţean Iaşi „închide ochii” când vine vorba de noi investiţii la Aeroportul Iaşi. Un nou exemplu în această privinţă este proiectul Aerostar Bacău, lider în industria aeronautică, companie care ar urma să deschidă la Iaşi o unitate unde ar putea fi reparate avioane tip Boeing 737 şi Airbus 320. Însă, deşi discuţiile cu Consiliul Judeţean Iaşi, despre construirea unui hangar în apropierea Aeroportului, au început în primăvara acestui an, iar Aerostar Bacău a înaintat şi o cerere în acest sens, noua conducere a judeţului „a uitat”, din nou, să introducă pe ordinea de zi a şedinţei acest proiect benefic pentru oraşul Iaşi”, se arată într-un comunicat al conducerii Aeroportului Iași.    

Americanii construiesc la Caracal, judeţul Olt, o creşă modernă pentru copii, o investiţie de 1.000.000 de dolari. Primăria le-a pus la dispoziţie un teren de peste 2.000 de metri pătrați, iar construcţia ar urma să înceapă în primăvara anului ce vine.

Aceasta nu este prima investiție făcută de americani în Olt, ei construind încă o grădiniță la Deveselu, acolo unde îşi au baza, renovând și școala din localitate

Potrivit documentaţiei de urbanism aprobată de Consiliul Local Caracal, investiţia va fi realizată prin Ambasada Statelor Unite şi Biroul de Cooperare Militară, care funcţionează în Baza NATO de la Deveselu.

„Va fi consturită spre marginea oraşului, dar aceasta a fost locaţia pe care am putut-o găsi, acolo am avut carte funciară. Ne-am fi dorit să fie undeva mai în centru. Susţinerea financiară este prin Unitatea de la Deveselu. Va fi o clădire nouă, pe un teren de aproape 2.000 de metri pătraţi. Construcţia va avea câteva sute de metri pătraţi, fiind o creşă modernă cu toate dotările”, a declarat primarul din Caracal, Liviu Radu.

Ambasada SUA a reabilitat, în 2015, Şcoala Gimnazială din comuna Deveselu şi a construit o grădiniţă. Valoarea investiţiei a fost de 800.000 de dolari.

(Sursa: libertatea.ro)

Maricel Popa a prezentat în şedinţa în plen de ieri a Consiliului Judeţean (CJ) un nou lot de drumuri în care lucrările efectuate au fost de proastă calitate, acuzându-l pe fostul şef al Direcţiei de Drumuri, consilierul PNL Daniel Minciună, în mandatul căruia au fost făcute studiile de fezabilitate. La rândul lor, liberalii i-au amintit lui Popa că proiectele tehnice au fost realizate şi avizate de CJ în mandatul său.

Preşedintele CJ Iaşi a verificat starea lucrărilor de modernizare la DJ 208I (Gura Bădiliţei-Criveşti-Vânători), o investiţie de 13.9 milioane lei.

„Rigolele carosabile sunt supraînălţate astfel încât, în cazul precipitaţiilor, toată apa se scurge în gospodăriile oamenilor. S-a dispus şi în acest caz oprirea lucrărilor”, spun șefii CJ Iași.

Sursa VIDEO: Iași TV Life

Preşedintele CJ a adăugat că neregulile nu reprezintă excepţii, ci mai degrabă regulă la lucrările pe drumurile judeţene. Suspendarea lucrărilor pe DJ 208I Gura Bădiliţei - Criveşti - Vânători vine după întreruperea lucrărilor de reabilitare de pei DJ 248A Iaşi - Voineşti - Ţibăneşti. Acestea au fost oprite după ce preşedintele CJ a acuzat firma constructoare, Con Ted Company, că a efectuat lucrări de proastă calitate şi că ar fi turnat un strat de asfalt mai subţire decât se prevedea în caietul de sarcini.

Compania GreenFiber International, parte din grupul integrat de reciclare Green Group, investește 35 milioane de EUR în a treia capacitate de producție de fibră sintetică din 100% material reciclat. În urma investiției, compania devine cel mai mare producător european pe acest segment.

Cu o capacitate de producție de 30.000 de tone/an de fibră sintetică, noua fabrică va fi amplasată în Urziceni, județul Ialomița, pe fosta platforma industrială a ROFEP, achiziționată de către GreenFiber. Noua unitate de producție va fi operațională în primul trimestru al anului 2017.

Totodată, compania are în vedere o nouă investiție pentru dublarea capacității din Urziceni până în anul 2018, iar la finalizarea proiectului, capacitatea totală de producție a GreenFiber International va fi de 113.000 de tone/an, însumând și operațiunile celorlalte două fabrici din Buzău și Iași. Noua fabrică din Urziceni va avea activitate permanentă, fiind create locuri de muncă pentru locuitorii orașului, precum și pentru cei din localitățile învecinate. La finalizarea proiectului din Urziceni, GreenFiber va avea peste 1000 de angajați în România.

„Chiar dacă cererea pentru fibră din partea clienților noștri era în creștere, deschiderea noii unități a fost posibilă doar ca urmare a unor investiții anterioare cu rol de a îmbunătăți fluxurile superioare de aprovizionare. În perioada 2013 – 2015, am investit 23 milioane de euro, parte din sumă mergând către crearea unei infrastructuri funcționale de colectare pentru creșterea volumului deșeurilor PET curate și necontaminate. Totodată, am mărit capacitățile operaționale ale liniilor care procesează deșeurile PET înainte de a ajunge la GreenFiber sub formă de fulgi”, a declarat Clement Hung, CEO al companiilor din Green Group.

În cadrul procesului de producție în GreenFiber, fulgii PET rezultați din sortarea, măcinarea și spălarea ambalajelor PET sunt topiți în filamente subțiri și transformați în fibră sintetică, un material care se aseamănă cu lâna. Pentru ca fabricile GreenFiber să funcționeze la capacitate maximă, vor fi procesate anual 162.000 de tone de sticle PET, depășind volumul anual de PET-uri puse pe piața din România.

„GreenFiber e pregătită să facă față competiției puternice din partea producătorilor consacrați din Europa și mai ales din Asia. Dar ca să rămânem competitivi, trebuie să putem livra volume mari de fibră de primă calitate, care se pot obține doar din sticle PET curate. Iar pentru a obține această calitate a deșeurilor, am investit în propria infrastructură de colectare, SIGUREC. Astăzi, avem 161 de puncte fixe și mobile în 36 de orașe din România și înregistrăm o creștere lunară în colectare de 10%.

Chiar și așa, din cauza lipsei infrastructurii municipale de colectare din România și pentru că nu ajung suficiente cantități de PET în fabrică, 55% din materia primă o importăm din Europa. Totodată, avem în vedere o investiție în Orientul Mijlociu, care să acopere deficitul de resurse din piața europeană, a adăugat Clement Hung.

GreenFiber vinde fibra sintetică în principal către export, în țări precum Germania, Italia, Danemarca, Republica Cehă, Belgia, Slovenia, Turcia și Ungaria. Cei mai importanți clienți sunt companii din industria auto, care folosesc fibra în componența textilelor de interior ale mașinilor sau pentru sistemele de filtrare. Totodată, fibra este materie primă pentru industria de igienă, intrând în componența umpluturilor de scutece de bebeluși, a șervețelelor umede sau a plasturilor. Se mai folosește în industria produselor de mobilier, ca și umpluturi pentru canapele, perne sau pilote, cât și în construcții, pentru panouri de izolație, membrane de acoperișuri sau membrane geotextile.

GreenFiber are o istorie bogată în România. Prima fabrică a fost lansată în 2005 la Buzău, urmată de fabrica de la Iași, în 2007, care a fost dezvoltată pe platforma industrială a fostei Terom Iași, în trecut unul dintre cei mai puternici producători europeni de fibră sintetică. GreenFiber, noua industrie care a înlocuit Terom, produce astăzi de 10 ori mai mult, dar a marcat și începutul unei perioade moderne în care resursele naturale, petrolul, ca materie primă, au fost înlocuite cu deșeurile ca resursă regenerabilă. Atât orașul Iași, cât și Buzăul, au beneficiat de locurile de muncă și oportunitățile economice oferite de GreenFiber, devenind puternici poli industriali.