fbpx
Nu vă speriați, nu e Iașul. E o stație de biciclete din Cluj Nu vă speriați, nu e Iașul. E o stație de biciclete din Cluj

VeloCity, visul ofilit al unui primar neputincios: în șase luni nu s-a lansat nici proiectarea. Clujul are Bike Sharing din 2015


* Mihai Chirica vorbește din 2016 despre acest proiect, deși nu exista finanțare. De la bugetul local nu se dau decât bani pentru salarii, pentru investiții nu mai rămân
* În 2018, spunea că rețeaua de biciclete va fi gata în 2020. Astăzi, nici măcar proiectarea n-a fost scoasă la licitație
* Prin 2023, vorbim de finalizare
* Vom avea 900 de biciclete, dar nu vom avea piste: nu se construiește niciuna
* Mihai Chirica a anunțat întâi ruta Păcurari-Tudor Vladimirescu, apoi Copou. Le-a uitat pe amândouă
* Aceeași rețea funcționează la Cluj de 5 ani. Oamenii chiar le folosesc și cardurile de închiriere se vând ca pâinea caldă

De șase luni, funcționarii lui Mihai Chirica nu reușesc să scrie un caiet de sarcini pentru a lansa în sfârșit proiectul Velo City. Nu există nicio cauză obiectivă pentru această înghețare a investiției. Pur și simplu așa merg lucrurile în Primărie.

De 4 ani se vorbește la Iași despre implementarea unui sistem de „bike sharing”. Adică, Primăria să realizeze o rețea de stații pe care să le doteze cu biciclete ce ar urma să fie închiriate gratuit sau la prețuri modice. Proiectul este unul cu finanțare europeană, dar are două mari probleme: despre el se vorbește din 2017 și va fi finalizat, în cel mai bun caz, în 2022. Și, pe de altă parte, are în vedere doar stațiile de îmbarcare și achiziția de biciclete, nu și realizarea de piste de rulare. Clujul a luat-o înaintea Iașului și în această privință: din 2015 are un sistem similar deja funcțional.

Liniște, se lucrează

În acest moment, funcționarii din Primăria Iași sunt îngropați în hârtii. „Lucrăm împreună cu observatorul de la Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) la documentația în vederea lansării licitației pentru proiectare și asistență tehnică”, a declarat Beatrice Fotache, șefa de la Proiecte Europene din Primărie care e, totodată, și managerul acestui proiect.

Un expert contactat de REPORTER DE IAȘI a identificat încă o eroare: „Legea permitea să se facă o singură licitație pentru proiectare și execuție. Așa vor fi două licitații distincte ceea ce se traduce într-un timp de două ori mai mare, cu risc dublu de contestații. Timp pierdut fără rost”, a afirmat acesta.

Sunt 500 de biciclete de închiriat la Cluj. La Iași vor fi peste 800. Dar ei le au!

„Viitoarele piste” care nu există
O incursiune în trecut arată exact lentoarea cu care Primăria gestionează acest tip de investiții. Astfel, pe 10 iulie 2018, Curierul de Iași, oficiosul Primăriei, a anunțat: „Proiectul «Sistem alternativ de mobilitate urbană utilizând stații automate de închiriere a bicicletelor – Iași VeloCity» este la un pas să obțină finanțare europeană”.

De fapt, consilierii locali aprobaseră completarea inventarului domeniului public cu terenurile (amplasamentele) identificate în vederea realizării stațiilor. „Vom încerca să interconectăm viitoarele piste de biciclete cu actualele piste și să creăm legături mai bune între cele existente. Pentru aceasta era necesar să depășim această ultimă etapă, a pregătirilor, prin care validăm toate spațiile pe care vor fi amplasate stațiile de bicicletele și alte funcțiuni aferente acestui proiect”, a spus la acea dată primarul Mihai Chirica, citat de Curierul de Iași. 

„Mai e un pas”, dar nu aveau finanțare
De fapt, edilul a lăsat să se înțeleagă că acest proiect prevedea și amenajarea de noi piste de biciclete, dar și că implementarea investiției era iminentă. Ambele complet false.
1) Investiția nu prevede construcția de noi piste și 2) La acea dată, proiectul se afla pe lista de rezervă, adică nu avea finanțare certă.

Cu un an înainte, Primăria tocmise o firmă privată să realizeze studiul de fezabilitate (SF). Așadar, în 2017 s-a încheiat contractul pentru SF, în 2018 proiectul a trecut prin CL pentru stabilirea stațiilor. Iar apoi pauză. Restul anului 2018, dar și în 2019 nu s-a mai întâmplat absolut nimic. Dintr-un motiv simplu: nu existau fonduri UE pentru acest proiect, deci primarul vânduse ieșenilor pielea ursului din pădure.

Așa stau bicicletele în standuri la Cluj. Numărul de utilizatori a crescut exponențial

S-a extins lista de finanțare
În ianuarie 2020, prima veste bună. Potrivit www.apix.ro, în luna ianuarie, s-a anunțat suplimentarea de fonduri pentru Programul Operațional Regional (POR) – Axa 4, a mobilității. Aici, Primăria avea trei proiecte „în rezervă”: reabilitarea șinei de tramvai Doi Băieți – Dancu, Iași VeloCity și sistemul de e-ticketing. „Procedura se cheamă «supracontractare». Adică, au fost alocați bani în plus de pe alte axe”, a explicat un expert în fonduri europene.
Primăria a primit o șansă să implementeze acum aceste proiecte cu finanțare europeană. De fapt, lucrările la șina de tramvai spre Dancu se află în desfășurare. Nu însă și acest proiect Iași VeloCity.

Asta avem noi la Iași: prezentări de proiecte prin publicația de propagandă a Primăriei. Planșe și randări

Aprilie 2020, ultimele retușuri
În luna aprilie 2020, investiția în stațiile automate de închiriere a bicicletelor a trecut din nou prin Consiliul Local. „Conform clarificărilor trimise de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, municipalitatea ieșeană trebuie să acopere cheltuielile pentru achiziția autoutilitarei pentru transport biciclete, achiziția a 5.000 de smartcarduri și alte cheltuieli care țin de activitatea de operare și funcționare. Toate tipurile de cheltuieli menționate anterior urmează a fi trecute în categoria de cheltuieli neeligibile, adică trebuie suportate de Municipiul Iași”, a menționat Curierul de Iași care au fost modificările aduse proiectului.

În sfârșit, în mai, se semnează contractul
A fost trecut și acest hop, iar în luna mai 2020, proiectul de finanțare pentru Iași VeloCity a fost semnat între Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Est și primarul Mihai Chirica. „Este un proiect foarte oportun în această perioadă dificilă în care transportul public, pe care vom continua să îl dezvoltăm şi modernizăm, este puternic afectat. Pentru a reduce numărul de utilizatori ai autoturismelor personale, este cu atât mai important să încurajăm transportul individual ecologic, mai ales cu bicicleta. În paralel cu acest proiect, pe care îl dorim realizat cât mai repede, vom face şi alte demersuri de încurajare a mersului cu bicicleta, de la amenajarea de noi piste dedicate până la montarea de rasteluri în cât mai multe locuri publice”, a declarat primarul Mihai Chirica, citat de Ziarul de Iași pe 21 mai 2020.

De la semnarea finanțării europene au trecut cinci luni. Nu avem nici măcar licitația pentru proiectare, deși despre această investiție se vorbește de 4 ani

Proceduri chinuitor de greoaie

De la semnarea contractului de finanțare, din luna mai și până în prezent au trecut cinci luni, iar Primăria nu a lansat încă nicio procedură de licitație pentru demararea efectivă a programului. „Aceasta este procedura. Noi am încărcat documentația la ANAP, iar acum facem corecțiile împreună cu observatorul ca să fie totul în regulă. La asta lucrăm acum: lansarea procedurilor pentru proiectare și asistență tehnică”, a declarat Beatrice Fotache, managerul acestui proiect.
Cu alte cuvinte, încă cinci luni pierdute și un traseu anevoios în continuare. Este inexplicabil de ce responsabilii din Primărie au preferat să facă, separat, o licitație pentru proiectare și una pentru execuție, deși legea permite comasarea lor. Așadar, într-un scenariu optimist, implementarea proiectului ar putea începe în prima parte a anului viitor.

Pe aici vor merge cele 800 de biciclete de închiriat. La Iași, poveștile sună bine, realitatea e deplorabilă

Peste 900 de biciclete într-o rețea electronică
În linii mari, Iași VeloCity are următorii parametri:
- amenajarea a 50 de staţii de îmbarcare şi închiriere pentru biciclete
- achiziționarea a 813 de biciclete inteligente mecanice, 37 de biciclete inteligente electrice şi 80 de triciclete pentru seniori şi pentru persoanele cu dizabilităţi
- implementarea unui sistem inteligent de mobilitate urbană alternativă, independent energetic utilizând biciclete inteligente, la care se adaugă sisteme de andocare şi terminale inteligente, cu posibilitatea închirierii cu ajutorul tuturor modalităţilor electronice, precum şi pe baza cardurilor de acces

Totul e tehnologizat, dar lipsesc pistele de biciclete

Beatrice Fotache a explicat conceptul de biciclete inteligente: „Sunt dotate cu GPS ceea ce permite localizarea lor în orice moment”. Totodată, sistemele din stații vor fi alimentate electric cu panouri fotovoltaice. Practic, se va ști cine a luat bicicleta, pentru cât timp, când a returnat-o, se pot face statistici privind utilizarea lor, rutele.

Încă nu a fost stabilit un sistem de tarifare. „Prețurile vor fi modice, fiind proiect european nu avem voie să facem profit, ci doar să acoperim costurile de întreținere”, a spus Fotache.
Extrem de important: proiectul nu prevede construirea de piste noi. Iar implementarea ar urma să dureze 24 de luni, deci sistemul ar putea deveni funcțional abia la sfârșitul anului 2022, dacă nu chiar în 2023. Valoarea totală este de 22,2 milioane de lei, adică aproximativ 4,6 milioane de euro, cu tot cu TVA.

Bulevardul cu piste pe carosabil l-a făcut pe Mihai Chirica să promită că face și el la fel în Păcurari. Apoi a uitat totul

Rețeaua din Cluj funcționează din 2015
Clujul are ceva similar încă din 2015. Au fost realizate 50 de stații de închiriere: 42 în Cluj, 4 în comuna Florești și 4 în comuna Apahida. „Rețea de stații self-service de închiriere biciclete”, denumirea oficială a proiectului sau, mai comun, Cluj Bike, a însemnat o investiție de 14,4 milioane de lei. Pe lângă amenajarea stațiilor, investiția a mai presupus cumpărarea a 540 de biciclete, dar și amenajarea a 15 kilometri de piste. Închirierea bicicletelor se face simplu, pe baza unui card care este emis în urma prezentării cărții de identitate. Prima oră de mers cu bicicleta este gratuită, taxarea făcându-se ulterior la fiecare 30 de minute. Primele 30 de minute după ora respectivă gratuită costă 2 lei.

Adică te poți duce dimineața cu bicicleta la serviciu, faci maxim 30 de minute, o lași la stația de îmbarcare, iar seara, când pleci acasă, iei altă bicicletă din același loc și ajungi tot în 30 de minute. Astfel, poți folosi exclusiv bicicletele fără niciun cost.

Aplicația din Cluj îți arată ce biciclete sunt disponibile

Clujenii au la dispoziție și un sistem online în care văd, în orice moment, fiecare dintre cele 50 de stații, câte biciclete mai sunt disponibile la fiecare sau câte locuri de parcare sunt libere.

Iată cum era prezentată, pe site-ul dedicat acestui sistem, deschiderea noului sezon, în primăvara acestui an: „Vă anunțăm cu bucurie că am dat startul celui de-al 6-lea sezon Cluj Bike. Clujenii și turiștii au din nou acces, în mod gratuit, la peste 500 de biciclete puse la dispoziția lor de municipalitate. Cluj Bike s-a dovedit a fi un proiect de succes care înregistrează la ora actuală aproximativ 25.000 de carduri emise, iar anul trecut s-au efectuat circa 160.000 de trasee”.

Numărul total de trasee înseamnă o medie zilnică de 581 de curse la 275 de zile, ținând cont că, timp de 3 luni cât e sezonul rece, activitatea de bike sharing este întreruptă. Practic, fiecare bicicletă este închiriată cel puțin o dată în fiecare zi.

Numărul de trasee (închirieri) la Cluj s-a dublat în 2019. S-a plecat de la 11.600 și s-a ajuns la 20.800

Clujenii au conexat rețeaua de biciclete cu transportul în comun

Acum câteva zile, Primăria Cluj a anunțat lansarea unei noi inițiative: Tranzy. Este o aplicație de mobilitate urbană care integrează informații despre transportul public local cu cele de la Cluj Bike. „Aplicația de mobil Tranzy oferã: harta actualizatã a stațiilor de transport public din oraș, detalii actualizate despre linii, minutele de sosire a mijloacelor de transport în stație și rutele optime în funcție de punctul de plecare ales, stațiile de autobuz din proximitatea zonei, numãrul de biciclete Cluj Bike disponibile pentru a fi închiriate, cât și harta tuturor stațiilor Cluj Bike din municipiul Cluj-Napoca, distanța pânã la destinație și posibilitatea de alerte, cautã poziția utilizatorului pentru a găsi cea mai apropiată stație de autobuz sau tramvai pentru determinarea traseului optim de a ajunge la destinația dorită în cel mai scurt timp”, se menționeazã pe pagina de Facebook a Primãriei Cluj.

Și mai relevant: proiectul a fost inițiat prin procesul de bugetare participativă. Adică, a fost ideea clujenilor plătită din bugetul local.

Iași, Orașul Pavelă

Bulevardul aclamat de toată România
Un alt proiect revoluționar la Cluj care are legătură cu mobilitatea urbană a fost modernizarea și supralărgirea străzii Bună Ziua. Astfel, de la o lățime de 7-8 metri, strada a ajuns la 16 metri. Practic, din două benzi, s-au făcut trei. În plus, pe fiecare sens de mers a fost realizată și câte o pistă de biciclete, dar și trotuare late de 1,9 metri. S-a amenajat un nou sens giratoriu, s-au montat și două stații de încărcare pentru automobilele electrice, s-au realizat două stații de taxiuri, dar și treceri de pietoni cu sistem inteligent de iluminare, semaforizate cu buton, sonorizare și marcaje tactile pentru nevăzători.
Au fost plantați 64 de copaci iar stațiile pentru transportul în comun au fost acoperite cu gazon. Costul total: aproape 20 milioane lei, pentru doi kilometri de stradă.

Replica lui Chirica: piste inventate și apoi uitat
La Iași, primarul Mihai Chirica a anunțat și el o mini-revoluție în trafic. Presat fiind de presă și de societatea civilă cu modelul străzii Bună Ziua din Cluj, primarul Iașului a proiectat pe planșe ceva similar. În luna mai 2020, Chirica a spus că va face o pistă de biciclete, pe partea carosabilă, care să traverseze orașul de la vest la est pe ruta Păcurari – Independenței – Tudor Vladimirescu. Pista urma să fie separată de mașini cu popici reflectorizanți. Ideea a fost abandonată și nu a mai revenit în discursul public.
În septembrie, deci în plină campanie electorală, Chirica a mai lansat o promisiune: realizarea unei piste de biciclişti pe carosabil, pe traseul Rond Agronomie - Tudor Vladimirescu. Pista urma să fie separată cu butoni reflectorizanți, oficiali ai Primăriei avansând chiar o cifră de 2.500 de astfel de dispozitive deja existente în stoc, alți 1.000 de butoni urmând să fie achiziționați. Alegerile s-au terminat, Chirica a fost reales primar, iar despre proiect nu se mai știe absolut nimic.

Article image
Niciunul din proiectele oengiste finanțate de Primărie nu are un impact real în comunitatea ieșeană. Cele mai multe proiecte nu lasă nici măcar o urmă vizibilă în online a banilor cheltuiți. Totul e sclipici și vorbe goale. Gruparea IașiTV Life are în fiecare an o cotă pusă deoparte. Eurodemos face un eveniment anual care nu folosește la nimic și asupra căruia există dubii serioase privind justificarea banilor cheltuiți. De...
Autor Cezar Moraru Anchete 05 Octombrie 2020


Citeste si...
Nota
(0 voturi)

Leave a comment

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Decembrie 2020 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
  1 2 3 4 5 6
7 8 9 10 11 12 13
14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
28 29 30 31      
Go to top