fbpx
 
La Iași, zilele trecute s-au înregistrat 63 ug/mc la PM 2,5, o o valoare de trei mai mare decât limita maximă, însemnând o poluare extremă La Iași, zilele trecute s-au înregistrat 63 ug/mc la PM 2,5, o o valoare de trei mai mare decât limita maximă, însemnând o poluare extremă

Cifre șocante: ieșenii trăiesc într-o supă otrăvită, cu depășiri zilnice la substanțe cancerigene din traficul sufocant. EXCLUSIV


* Cele mai grave depășiri sunt la microparticulele PM 2,5
* Acestea sunt și cele mai periculoase pentru că difuzează foarte ușor bariera pulmonară, provocând în timp boli grave
* Aproape zilnic asistăm la indicatori dubli sau chiar tripli față de limita maximă, în dopurile rutiere Podu Roș, Sf. Lazăr, capăt Păcurari, Poitiers-Bucium, CUG-Lunca Cetățuii
* Senzorii sunt montați de start-up-ul timișorean Urad Monitor, în parteneriat cu operatorul de telefonie Orange
* Mihai Chirica minimalizează aceste probleme, care sunt catastrofale pentru sănătatea ieșenilor
* Datele comparative arată că Iașul e printre cele mai „roșii” orașe din România, la poluare, alături de București
* Comparația Urad Monitor arată că în orașele din Occident poluarea este mult mai redusă, iar Iașul este printre cele mai „toxice” localități din Europa! * Cauze: numărul mare de mașini, lipsa infrastructurii, așezarea depresionară a orașului, care, iarna, creează fenomenul de inversiune termică

Un sistem de senzori dezvoltat de o firmă din Timișoara monitorizează calitatea aerului din Iași, în timp real, iar datele transmise arată un dezastru. Aerul din România este mai poluat în raport cu Vestul Europei, dar situația de la Iași este printre cele mai grave din țară. Sunt zeci de senzori montați la Iași de Urad Monitor, printr-un parteneriat cu Orange. Start-up-ul timișorean dezvoltă o tehnologie montată în zeci de orașe din Europa și Statele Unite.

Iași, 29 octombrie, ora 10 dimineața, indicatorii la PM 1 arată un dezastru: tot orașul e roșu și portocaliu, arătând depășiri mari ale limitei maxim admise. La valori duble sau triple peste cea normală, se vorbește de poluare moderată respectiv severă

Iașul stă prost la particulele cele mai periculoase
Situația arată cel mai prost în dopurile de la intrarea în oraș și din nodurile Podu Roș și Poitiers-Bucium. Poluarea este mult mai gravă după-amiaza. Senzorii măsoare particulele substanțelor în suspensie de 1 micrometru (PM 1), 2,5 micrometri (PM 2,5) și 10 micrometri (PM 10). Cele mai periculoase sunt particulele PM 1 și PM 2,5, care sunt mai mici și traversează ușor alveolele pulmonare, difuzând în organism. Senzorii sunt montați în zonele aglomerate din Iași.
Medicii spun că poluarea este responsabilă de moartea a zeci de mii români anual.
Rețeaua Urad Monitor instalată în mai multe orașe din România arată că la Iași situația stă cel mai prost. „Odată cu răcirea vremii, vom asista la inversiune termică la Iași, care va dura până în martie. E specific acestui oraș, fiind așezat între dealuri. Aerul nu mai circula, iar particulele devin captive în unele zone, fiind extrem de periculoase”, explică Radu Motișan de la Urad Monitor.

După-amiaza, cifrele sunt foarte mari

REPORTER DE IAȘI a urmărit datele Urad Monitor, care sunt disponibile în timp real, în zilele de miercuri, joi și vineri, 28-30 octombrie. La PM 2,5, limita maximă acceptată este de 20 ug/mc. Miercuri, între orele 17-18, senzorii arătau între 50 și 65 ug/mc în zonele Poitiers-Bucium, Podu Roș, capăt Păcurari și capăt CUG. Acolo unde sunt cele mai mari coloane de mașini.
Joi, traficul a fost mai lejer în Iași, valorile de dimineață atingând maxim 30-35 ug/mc în zonele aglomerate, dar dupa-amiază PM 2,5 au crescut din nou la peste 45 ug/mc.
Aparatele de monitorizare ale Urad măsoară nivelurile de PM 10, PM 2,5 și PM 1 din atmosferă, precum și temperatura, umiditatea, nivelul de radiații, nivelul de formaldehidă. Dar cele mai importante cifre sunt cantitățile de particule fine.

Și în București e dezastru: toți senzorii arată concentrații mari la PM 1, depășirile fiind marcate cu roșu și portocaliu. Nimic verde, nimic galben, adică valori în limitele normale. Iașul și Bucureștiul sunt orașele cele mai poluate în România în acest moment

Iașul, printre cele mai poluate din țară

Pe interfața de pe site, nivelurile de poluare minimă sunt cu verde, cifrele fiind până la 25. Între 25-30 ug/mc, indicația este în culoare galbenă, apoi la peste 30 devin portocalii, iar la peste 40 - roșii. La 40 se consideră poluare moderată, la peste 50 se consideră poluare foarte mare.
Stațiile de la Iași au arătat, în dimineața zilei de 29 octombrie, niveluri de 58, pentru Bularga, 44 pentru Mircea cel Bătrân. La ora 10, situația se schimbase: depășiri de peste 45 erau în Nicolina și Bulevardul Poitiers.
Prin comparație, în alte orașe din țară situația era mai “verde”, cu excepția Bucureștiului, unde erau indicate depășiri mari în zona Centurii. Situația, și la București, pe PM 2,5, era schimbată față de ora 8 dimineață: erau mai multe stații cu depășiri și cu cifre mai mari.
„La Iași există o particularitate: orașul este între dealuri, aerul nu circulă. Praful se păstrează în oraș. La Iași avem printre cele mai mari cifre din țară și în România nivelul poluării cu PM 2.5 și 10 este ridicat”, explică Radu Motișan.

22 de senzori montați la Iași

Proiectul Urad Monitor a fost fondat de către timișoreanul Radu Motișan. Compania a fost fondată în 2015, iar de atunci a produs și montat peste 800 de senzori în lume și în România, inclusiv cu bani colectați pe Indiegogo, unde firma a avut două campanii încheiate cu succes.
Senzorii firmei au ajuns în Iași între 2016-2018, când Orange a realizat un proiect prin care a montat echipamente pe autobuze. “Au fost prima dată 12 senzori, având avantajul că aceștia erau pe puncte mobile. Aveam practic imaginea poluării în tot orașul. În 2020, am mai montat la Iași încă 10 senzori, în puncte fixe, în zone cu trafic mare, într-un proiect cu Primăria Iași, având ca partener tot Orange”, explică Radu Motișan.

Pe perioada iernii, e de recomandat în Iași să respirați prin masca de gaze

Cum măsoară Urad poluarea

Pe scurt, principiul de funcționare este acesta: senzorii trimit o rază laser prin aer și măsoară numărul reflexiilor particulelor care o intersectează. „Legea 104, pentru calitatea aerului, menționează exact cum se face determinarea și metoda de referință este cea gravimetrică: particulele sunt prinse pe filtre care se cântăresc. Metoda este exactă, dar filtrele se cântăresc la 24 de ore. Timpul de răspuns este astfel foarte lent și este nevoie de mentenanță. Din cauza asta, sistemul național de monitorizare nu poate să aibă decât o prezență scăzută. Ne folosim de avansul electronicii și am dezvoltat sisteme alternative care, chiar dacă nu au acuratețea celor gravimetrice, sunt foarte bune”, spune Radu Motișan.

10% marjă de eroare față de măsurătorile oficiale

Senzorii produși de firma lui Radu Motișan au fosat testați la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Ecologie Industrială ECOIND și la laboratorul AQMD California (Agenția de Mediu a Coastei Sudice). În ambele teste, senzorii au fost acceptați ca fiind conformi.
„Testarea funcționează prin colocarea aparatelor de testat cu acele stații de referință gravimetrice. Practic punem stațiile de referință laolaltă cu stațiile de testat și vedem abaterile celor din urmă. Pe două luni, rezultatele au fost așa: erori foarte mici între aparatele noastre și cele de referință. La factorul care măsoară abaterea, valoarea maximă admisă este 1, aparatele noastre au avut 0.86-0.87”, mai spune Radu Motișan.
Ceea ce, în procente, înseamnă o abatere de 10%: aparatul de test al Agenției pentru Protecția Mediului (APM) indică o valoare de 60 de unități PM 2,5, iar aparatul cu laser al Urad poate indica 66 sau 54. “Dar, pentru utilizatorul obișnuit, este important să știe că nivelul de poluare este de câteva ori mai mare”, mai spune creatorul Urad Monitor.
Când ai 40 ug/mc la PM 2,5, când limita maximă este de 20 ug/mc, este clar că situația e gravă.

Exemple dramatice la Iași


Joi, 29 octombrie, la ora 16.59, senzorul arăta, la PM 2,5, o valoare uriașă – 63 ug/mc, în stația de autobuz Horpaz (vezi captura). Explicația: coloanele uriașe care vin dinspre oraș spre suburbiile Valea Adâncă, Lunca Cetățuii. Poluarea depășea de trei ori limita maximă. Aceste depășiri au loc aproape zilnic, fiind un factor agresiv constant asupra organismului uman. Locuitorii din zonă sunt supuși unei poluări extrem de grave, asemenea unui oraș minier de la mijlocul secolului trecut.


Tot pe 29 octombrie, la ora 17.23, senzorii Urad indicau un nivel de 55 ug/mc la PM 2,5 pe Bd. Poitiers (vezi imaginea). Reamintim, limita maximă este 20 ug/mc, iar particulele PM 2,5 difuzează foarte ușor în organism, fiind cancerigene.


29 octombrie, ora 18.08, Târgu Cucu, intersecția dintre Sărărie și Bd. Independenței: aparatul Urad indică un nivel de 62 ug/mc la PM 2,5. Un nivel de trei ori mai mare decât limita maximă! În centrul Iașului. Prin zonă reziști doar dacă porți o mască de gaze.


29 octombrie, ora 18.10, Tătărași-Flux: 51 ug/mc la PM 2,5, de două ori peste limita maximă.


În aceeași zi, ora 18.18, Șoseaua Națională, în dreptul Pieței Alexandru: 63 ug/mc la PM 2,5. Valoare record, în Europa nu vezi asemenea cifre.


REPORTER a urmărit și unul din senzorii mobili, puși pe un autobuz de pe traseul 27: Tătărași Nord-Baza 3 – Poitiers – Blocuri Ciurea. Conform imaginii, toate măsurătorile făcute de senzori arată culorile roșu și portocaliu, indicând depășiri duble sau triple la PM 2,5. Deci toată ruta parcursă suferă de poluare. Practic, ieșenii plutesc într-o supă toxică

La acest nivel de poluare, ți se face rău pe loc

Medicii și cercetătorii fenomenului poluării spun că efectele asupra corpului ale particulelor de praf, în special PM 2,5, sunt devastatoare. „Conform oamenilor de știință, particulele devin mai periculoase pe măsură ce scad în diametru. Trec mai ușor de barierele protectoare ale corpului dacă sunt mai mici. PM 2,5 din plămâni ajunge direct în sânge. Contează ce conțin aceste particule și ce s-a lipit de ele. Pot fi de la arderi de lemne, de combustibili fosili, mulți compuși chimici toxici. Din păcate, ajung să ne cauzeze probleme vasculare și respiratorii. Personal, la Timișoara în perioade cu poluare mare, am experimentat efecte fizice ale poluării”, mai explică Radu Motișan.

Imaginea Europei, la PM 2,5, pe 29 octombrie, ora 10 dimineața: totul verde în Vest (limite normale), problemele cele mai mari sunt la Iași – 32 ug/mc și Chișinău – 41 ug/mc. În orașe din Occident se observă valori de 0 unități, 1, 4-5, adică poluare foarte redusă, maxima fiind 20. Explicația: au infrastructură și transport ecologic. În Iași, transportul e un dezastru, iar infrastructura rutieră e la nivelul anului 1970

Inversiunea termică, un risc în plus pentru Iași
De ce sunt anumite perioade în care poluarea este la nivel mai ridicat și alte perioade mai liniștite? Din octombrie până în martie este frecvent fenomenul de inversiune termică. „Începând cu 2019, vă amintiți că presa vuia de cât de mare este poluarea: ceață densă cu miros de fum, din octombrie până în martie. În mod normal, Soarele încălzește Pământul. Pe măsură ce urcăm avem aer tot mai rece, iar aerul cald urcă. La inversie avem aer rece jos, sub o pătură de aer cald. Acest aer rece nu se mișcă, este imobil: tot ce scoatem pe coșuri și pe țeavă rămâne ca un clopot de poluare peste noi”, explică timișoreanul.

(VOM REVENI)

„În ultima lună, cum era de așteptat, poluarea este mare, deși traficul s-a mai redus. Această creștere este pe fondul inversiunii termice, iar în ultima săptămână am avut zile cu valori foarte mari. Depinzând de categoria de poluanți, de calitate și cantitate, pot fi grave influențe asupra sănătății: accidente cerebrale, dintre care o treime sunt produse direct de poluare, afecțiuni ale aparatului respirator. Este un cumul de fenomene care se produce. Acolo unde este poluare mai mare, oamenii suferă mai mult. Inclusiv avem mai multe decese de Covid 19.”
Silviu Gurlui, profesor la Facultatea de Fizică a Univ. „Al.I.Cuza”

Article image
* Mihai Chirica vorbește din 2016 despre acest proiect, deși nu exista finanțare. De la bugetul local nu se dau decât bani pentru salarii, pentru investiții nu mai rămân * În 2018, spunea că rețeaua de biciclete va fi gata în 2020. Astăzi, nici măcar proiectarea n-a fost scoasă la licitație * Prin 2023, vorbim de finalizare * Vom avea 900 de biciclete, dar nu vom avea piste: nu se construiește niciuna * Mihai Chirica a ...
Autor Cezar Moraru Anchete 29 Octombrie 2020


Citeste si...
Nota
(0 voturi)
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: