Trei ani statul n-a făcut nimic
Unitatea medicală s-a spălat pe mâini, spunând că una dintre paciente a venit infectată și că este exclus ca sursa să fie în spital. S-au luat probe din zona în care au stat copiii decedați și acestea au ieșit negative, conform datelor oficiale. Pozitive au fost probele luate de la copii și, de trei ani, este o bătălie dusă de tatăl unuia dintre bebeluși la Poliție, Parchet, Colegiul Medicilor, spital și Judecătorie, pentru ca instituțiile să recunoască faptul că moartea nou-născuților nu s-ar fi produs dacă erau respectate protocoalele.
Revoltător este că nicio instituție nu a mișcat un deget pentru a începe o anchetă în acest caz. Abia după plângerea tatălui lucrurile s-au pus în mișcare, dar după trei ani, deși este sentință judecătorească în acest sens, dosarul nu este finalizat. Acum, tatăl cere în instanță daune de 1 milion de euro.
Cuza-vodă, cea mai mare maternitate din Iași. Conform anchetei, bacteria ar fi fost introdusă de o mamă din Bacău
I-au spus de microb abia când a murit
Documentele oficiale arată că, în toamna anului 2017, patru copii născuți prematur au fost infectați cu bacteria Klebsiella la Secția de Neonatologie de la Cuza Vodă. Există martori care spun că numărul copiilor infectați a fost mai mare. Doi dintre ei au murit, 18 zile mai târziu. În acest timp, părinților nu li s-a spus cât de gravă este starea lor.
„Abia în ziua în care a murit mi-au spus că este infectată cu o bacterie. Apucasem s-o botezăm. Mi-a murit în brațe. Nu există durere mai mare decât asta”, spune acum Adrian Cătălin Acasandrei.
Fiica sa fusese născută prematur după ce mama a avut probleme de sănătate. I-a crescut brusc tensiunea, a fost necesară o cezariană de urgență, care să salveze și mama, și copilul. Operația, realizată de medicul Carmina Schaas, a fost cu succes și copilul a ajuns pe Secția de Neonatologie a spitalului.
Un detaliu extrem de important acum este faptul că fetița nu a avut nevoie de oxigen. „Respira singură, inițial mai scăzuse în greutate. La momentul morții, ajunsese din nou la greutatea de la naștere, semn că ea creștea”, povestește Cătălin Acasandrei.
Suspecta de Klebsiella: o mamă din Bacău
Cum s-a ajuns ca patru copii să fie infectați în spital? Medicul Mircea Onofriescu a internat o învățătoare din Bacău care, ulterior, a fost descoperită ca având Klebsiella. Probele cerute după decese de DSP au indicat absența bacteriei de pe suprafețele din secție, pozitivă fiind doar pacienta din Bacău, care a și pierdut atunci băiețelul născut prematur.
„Nu învinovățesc un medic, nu este neapărat vinovat, ci învinovățesc un sistem. Nu există niște protocoale de respectat? De ce nu sunt verificați pacienții, de ce nu se face un screening al femeilor, la internare, așa cum este acum, în pandemie? Aici este problema. Faptul că medicii, care cunosc riscurile, nu-și dau interesul pentru a le elimina. Un om simplu nu le cunoaște, un medic trebuie să le știe”, susține Acasandrei.
Medicul Mircea Onofriescu a fost contactat de REPORTER DE IAȘI, dar nu a răspuns.
Raportul ANMCS spune că e suficientă îndeplinirea a 45% din indicatori pentru ca Maternitatea Cuza Vodă să fie acreditată
Scuza: „Prematurii mai mor”
Necropsia făcută fetiței familiei Acasandrei și cele două expertize medico-legale realizate la IML Iași și INML Mina Minovici au confirmat infectarea cu Klebsiella produsă în spital. Inițial, pe scrisoarea medicală a copilului spitalul a notat “Klebsiella” în creion. Ulterior, a fost făcută forma definitivă a documentului, în care este notată oficial infectarea cu această bacterie.
Totuți expertizele spun că decesul s-a produs pe fondul insuficientei dezvoltări a plămânilor. „Nu uitați acest detaliu: fetița respira singură. Asta înseamnă plămâni insuficient dezvoltați? Un polițist care se ocupă de anchetă mi-a și spus: păi știți, prematurii mai mor. Și pietonii de pe trotuar mai mor, dar a fi pieton nu este condamnare la moarte. Născut prematur nu înseamnă că ești condamnat la moarte. Eu însumi am fost prematur, sunt un adult absolut normal”, mai spune tatăl.
Acesta povestește că angajații de la Secția de Neonatologie nu aveau grija posibilelor infecții aduse din exterior: „Eu nu voiam să intru acolo, din rațiuni de siguranță. Îți dădeau o batistuță de pus pe umeri și niște papuci de hârtie la intrare. Papucii îi aruncai la ieșire în aceeași cutie cu cei noi. Vă garantez că nu așa este protocolul dacă vrei să nu ai infectări”.
Maria Stamatin: „S-a făcut tot posibilul”
Șefa Secției de Neonatologie de la Cuza Vodă, medicul Maria Stamatin, își amintește perfect cazul. Mai ales că, la acea vreme, după decesul copiilor, a izbucnit: “O să înfundați pușcăria!”, spun martorii că ar fi strigat la personalul medical.
„Nu am găsit nicio sursă a infectării. Doamna respectivă din Bacău a fost colonizată cu Klebsiella, copilul doamnei era în același salon cu fetița care a murit. Copilul a fost steril până s-a întâmplat nenorocirea. Am evaluat atunci toată secția, am făcut probe la toată lumea, nu l-am găsit nicăIeri în afara doamnei”, a povestit Maria Stamatin.
Șefa secției mai spune însă că toți copiii de acolo erau prematuri și se făceau proceduri medicale pentru a-i menține în viață: „Fetița a avut 1.000 de grame. Era cu restricție de creștere intrauterină. Toți copiii prematuri au risc de infecție, imunitatea lor nu există. Orice procedură de diagnostic sau de tratament reprezintă risc infecțios”.
În plus, ambii copii decedați au fost cu sistem de ventilație, dar non-invazivă. „Erau ajutați de stație non-invazivă pentru a putea respira și aveau alimentație pe venă. S-au depus toate eforturile pentru acești copii, s-a făcut tot posibilul pentru a-i salva, așa cum facem pentru toți”, mai spune medicul.
În acest caz, doctorul Mircea Onofriescu este suspectat că a internat o pacientă fără să-i fie depistată infectarea cu Klebsiella. A murit și copilul acestei mame
A bătut la ușa lui Petru Movilă
După moartea fetiței, tatăl a intrat în malaxorul statului român. Începând cu spitalul și terminând cu durata tuturor demersurilor. „La spital nu m-au băgat în seamă să-mi explice ce s-a întâmplat, la IML la fel. Am plecat de acolo și m-am oprit în cabinetul unui parlamentar, nu-l cunoșteam, am deschis ușa să-i povestesc”, își amintește Cătălin Acasandrei.
A intrat de fapt la Petru Movilă, care i-a ascultat povestea. A fost nevoie de intervenția deputatului la spital pentru ca unitatea medicală să-l bage în seamă pe cel care tocmai își pierduse copilul. „Omul a venit la mine pentru că pur și simplu nu-i explica nimeni ce s-a întâmplat. Am discutat, am aflat care este problema, am dat câteva telefoane pentru ca cineva să-i explice de ce i-a murit copilul”, spune acum Movilă.
Statul, refractar la orice plângere
A primit o hârtie de la spital pe care scria, inițial în creion, „Klebsiella”. Ulterior, a existat o scrisoare medicală tipărită pe care numele bacteriei era în sfârșit notat definitiv.
A doua acțiune: la Parchetul de pe lângă Judecătorie, pentru plângere penală. „La poartă nu mă lăsau să intru la un procuror. O avocată care avea acest drept mi-a smuls pur și simplu hârtiile din mână când a auzit despre ce este vorba și a urcat și le-a depus”, rememorează tatăl.
Dosar în care Poliția n-a făcut nimic trei ani
Dosarul deschis pentru „neglijență în serviciu și ucidere din culpă” s-a făcut la insistențele lui Acasandrei. Poliția și Parchetul au ajuns să cerceteze doar cazul său, deși au murit doi copii. Aparent, statul român nu se mai autosesizează când se produce o moarte suspectă într-un spital. „Este un dosar in rem, adică este cercetată o faptă, nu un autor”, explică avocatul familiei, Răzvan Botezatu.
Dosarul a ajuns la IPJ Iași, la subcomisarul Marius Bursuc. Au trecut aproape trei ani, dosarul nu a fost finalizat, polițistul a dat un concurs și a ajuns șef la Postul de Poliție Popricani.
„Sunt dosare care durează, ca procedură, mai mult. Este vorba despre colaborarea cu alte autorități ale statului. La expertize, de exemplu, nu ne dau un răspuns imediat sau în termenul fixat de noi, trece o vreme. Mai multe detalii nu pot da, nici despre caz, nici despre proceduri” , a precizat subcomisarul Bursuc.
Polițistul Mihai Salda: „Mai avem de lucrat la acest caz”
Poliția nu respectă termenul fixat de judecător
L-a predat altui polițist, Mihai Salda, care lucrează de puțină vreme la dosar. „Sunt martori de audiat, sunt expertize care durează foarte mult, asta nu înseamnă că nu lucrăm la acest caz. Și el vizează decesul ambilor copii, nu al unuia”, spune Mihai Salda.
Văzând că trec anii și nu există răspuns, Cătălin Acasandrei s-a dus în instanță, în iunie 2020. În câteva zile, avea hotărâre prin care judecătorul fixa un termen pentru stabilirea unei rezoluții la Parchet și înaintarea dosarului în instanță: 15 octombrie. “Termenul a fost ignorat, acest dosar nu este gata nici acum”, a explicat avocatul Răzvan Botezatu.
Parchetul Iași: așteptăm o nouă expertiză
REPORTER DE IAȘI a discutat cu noul șef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași, procurorul Dragoș Bordianu. Instituția pe care o conduce a trimis următorul răspuns:
„Se efectuează cercetări in rem sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă constând în aceea că la data de 21.11.2017 nou-născutul prematur A.E.G. a decedat în Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie Cuza Vodă Iaşi, ca urmare a infectării cu o bacterie presupus a fi contractată în perioada spitalizării. În cauză au fost administrate mai multe mijloace de probă, inclusiv expertize medico-legale, ultimul raport de expertiză fiind trimis spre avizare Comisiei Superioare Medico-Legale din cadrul I.N.M.L. „Mina Minovici” Bucureşti.
Întrucât comisia a recomandat refacerea raportului de o nouă expertiză şi având în vedere importanţa expertizei medico-legale în aprecierea materialului probator din prezentul dosar, urmărirea penală nu a fost finalizată până la acest moment (...)”.
Colegiul Medicilor, total indiferent
Imediat după decesul fetiței, Adrian Cătălin Acasandrei s-a mai adresat Colegiului Medicilor Iași și DSP. Direcția de Sănătate Publică a reacționat relativ repede, dar s-a spălat pe mâini: nefiind pe suprafețe bacteria, nu s-a considerat o infectare intraspitalicească. În schimb, Colegiul Medicilor nu a răspuns în niciun fel, vreme de 3 ani.
„Știți ce am de acolo? Confirmarea de primire a faxului. Atât, în trei ani”, susține Acasandrei.
„Colegiul Medicilor este o entitate care trebuie să investigheze eventuale cazuri de culpă medicală. Este o instituție care trebuie să afle dacă actul medical s-a desfășurat după protocoale. Faptul că trei ani nu au spus nimic mi se pare un lucru de o gravitate extremă”, spune deputatul Petru Movilă.
Unul din saloanele de neonatologie din Iași: standarde ridicate dar orice eroare este mușamalizată de stat împotriva propriilor cetățeni
Raportul DSP: exista bacteria dar copilul a murit fiind insuficient dezvoltat
„Ne bazăm pe expertize medicale, dar răspunsurile lor sunt foarte evazive. Infecția cu bacteria Klebsiella apare în raportul medico-legal de necropsie, iar raportul DSP confirmă 4 copii infectați. Însă în final se concluzionează că decesul s-a produs din cauza dezvoltării insuficiente a copilului. Dar copilul avea o sănătate bună la naștere, iar menționarea plămânilor insuficient dezvoltați este demontată de faptul că nu era pe suport invaziv de oxigen. Nașterea prematură nu este o condamnare la moarte”, spune avocatul Răzvan Botezatu.
Acesta tocmai a depus documentele pentru un proces răsunător: familia cere daune de un milion de euro de la Spitalul Cuza Vodă, în condițiile în care asigurarea unității medicale este de 500.000 de euro.
„Nu facem asta pentru bani. O facem în numele fetiței mele, pentru ca nimeni să nu mai treacă prin ce am trecut noi. Avem prieteni, cunoștințe în țară, oameni cu influență și bani care ne-au spus: am trecut și noi prin asta. Și atunci i-am întrebat: ce ai făcut pentru ca eu să nu ajung aici? Nimic. Și au tăcut”, mai spune Cătălin Acasandrei.
Cu 45% indicatori respectați, un spital poate fi acreditat
Ca detaliu, într-un document oficial al Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), se menționerază că Spitalul Clinic de Obstretică-Ginecologie Cuza Vodă a fost acreditat în 2016, ceea ce confirmă respectarea unor indicatori.
Dar la „referința 10 – Managementul Infecțiilor Nosocomiale”, au fost constatați ca neconformi 12 indicatori. Nu se intră în detalii – ce anume nu îndeplinește spitalul - și se concideră că aceste informații sunt confidențiale și în proprietatea spitalului.
De altfel, documentul arată că statul este extrem de relaxat atunci când vine vorba despre unitățile sale: „Prin Hotărârea Colegiului Director al ANMCS de la acea vreme, s-a stabilit că îndeplinirea în procent de minim 45% a indicatorilor tuturor standardelor era suficientă pentru acreditarea unui spital în primul ciclu de evaluare”, se arată într-un comunicat al ANMSC.
Klebsiella atacă plămânii și omoară nou-născuții
Klebssiella este cea mai frecventă bacterie întâlnită în secțiile de Terapie Intensivă din România. O spune Centrul European pentru Controlul Bolilor Transmisibile.
Provoacă boli grave la tractul urinar și la plămâni. Este foarte rezistentă în mediul spitalicesc, se ia ușor și, din păcate, în 50% dintre cazuri sau mai mult este rezistentă la antibiotice. Cea mai întâlnită tulpină este cea care colonizează plămânii și se poate găsi pe chiuvete, alte obiecte, pe pielea doctorilor sau a pacienților. A fost responsabilă de decesele de la Cuza Vodă și, cu doi ani înainte, de cele de la Colectiv.
