„Organigrama și normarea sunt gândite de spital”, a spus Mirela Grosu, managerul IRO. Spre comparație, Institutul Oncologic București are, în total, 643 paturi și 1.013 de salariați, iar cel similar din Cluj figurează cu 575 paturi și 1.063 de angajați.
Spitalele similare din București și Cluj au cu 70-80% mai multe paturi dar personal mai puțin.
Media de angajați: 3,31/pat
Activitatea IRO Iași se desfășoară cu următoarea structură de personal: 101 medici, 40 de salariați - alt personal sanitar superior (fizicieni, farmaciști, fiziokinetoterapeut, biolog), 459 - personal sanitar mediu, 391 medici rezidenți, 141 personal sanitar auxiliar, 35 personal administrativ, 28 muncitori. „Cei aproape 400 de rezidenți sunt angajați la noi, dar ei își fac rezidențiatul în alte părți. Noi le plătim salariul și atât”, a specificat Mirela Grosu.
Chiar și așa, la cele 330 de paturi spitalizare continuă + 30 de paturi spitalizare de zi sunt 804 persoane. Ca medie, ar reieși 2,23 salariați/pat. La 1.195 de angajați, media e de 3,31.
IRO Iași are cea mai mare schemă de personal din România, raportat la numărul de paturi
Cluj-București, media sub 2 angajați/pat
La Institutul Oncologic București funcționează 11 secții cu 581 paturi spitalizare continuă și 62 paturi spitalizare de zi (643 paturi în total). Acest institut are 1.013 angajați. Media ar fi de 1,6 angajați/pat.
La Cluj, spitalul oncologic dispune de 522 paturi spitalizare continuă și încă 53 pentru spitalizarea de zi, ridicând total la 575 paturi. La 1.063 de salariați, media pe pat ar fi de 1,84.
Structuri mai mari în alte orașe cu mai puțini oameni
Explicația managerului Grosu: „Nu avem numai 300 de paturi. Avem medicină nucleară, avem laborator de radiologie care este cel mai dotat din Moldova, avem două CT-uri, cinci ecografe, un RM. Lucrează pe ele 24 din 24 și medici și tehnicieni. Avem laborator de radioterapie cu două simulatoare și două acceleratoare. Pe fiecare aparat trebuie să lucreze doctor, fizician și asistent. Nu gândiți doar la paturi, gândiți la compartimente ajutătoare”.
Șefa de la IRO Iași vorbește în truisme. Aceiași specialiști și aceeași aparatură, poate chiar mai performantă, există și în celelalte centre oncologice din țară.
Grosu a invocat, separat, paturile destinate spitalizării de zi. „Gândiți-vă la spitalizarea de zi care nu intră în structura de paturi, dar are 30 de paturi și ea. Și pe spitalizarea de zi se lucrează pe două ture”, a spus aceasta.
Dar și la București există fix același lucru, ba chiar o structură mai mare ce cuprinde 62 paturi spitalizare de zi, în timp ce la Cluj sunt 53 paturi spitalizare de zi. În ambele cazuri, mult mai multe decât la Iași.
Managerul Mirela Grosu vorbește despre servicii ca și cum ar fi unice în România. În realitate, și celelalte spitale oferă aceleași servicii medicale, dar cu mai puțini angajați
Mirela Grosu se raportează la numărul de cazuri
O a treia justificare a managerului Grosu pentru numărul mare de personal este adresabilitatea unității medicale. „La numărul de pacienți trebuie gândit personalul și nu la numărul de paturi. Interesul meu ca manager nu e să țin pacientul internat în spital continuu. Eu pot trata mai mulți pacienți în zona de ambulator și acolo îmi trebuie oameni. Sunt 10 săli de operații. Se operează de dimineața până după-amiaza. Asta înseamnă 10 asistenți de anestezie, 10 asistenți care dau instrumentele plus doctorii care intră în sală, doi-trei pentru fiecare intervenție chirurgicală”, a afirmat Mirela Grosu.
Cu același pesonal medical și nemedical, a susținut managerul, se derulează și 12 programe naționale de sănătate și sunt în curs de implementare 13 proiecte cu finanțare nerambursabilă.
Și totuși Institutul din Cluj este un centru mult mai mare
Câteva precizări importante. Toate cele trei institute, și Iașul și Bucureștiul și Clujul, au pacienți la nivel regional, ba chiar național dacă ne referim la cele din Capitală și din Ardeal.
Iată cum arată prezentarea Institutului Oncologic din Cluj: „Este un centru de cancer dedicat, cu multiple departamente și secții clinice de tratament al cancerului (...).
Cel mai important Oncology Institute din România, membru al Organisation of European Cancer Institutes (OECI) din 2008, Institutul a fost certificat în noiembrie 2017 ca «Clinical Cancer Centre».
Institutul oferă servicii medicale preventive, curative și paliative în domeniul oncologiei (...).Institute of Oncology «Prof. Dr I. Chiricuță» are una dintre cele mai mari baze de date din România în domeniul tumorilor endocrine, în principal pentru cancer tiroidian, ceea ce îi permite poziția în cadrul Endo-ERN.
De asemenea, Institutul se concentrează pe cercetări extinse în domeniul științelor fundamentale și a strategiilor de prevenire, diagnosticare și terapeutice. Institutul coordonează cercetarea fundamentală, clinică, translațională și socială.
Este o sursă de inovare și a dezvoltat o platformă integrată de cercetare, îngrijire a pacientului și universitară, în beneficiul pacienților noștri, pentru bunăstarea lor și o mai bună calitate a vieții”. Descrierea arată tocmai anvergura acestuia.
Institutul Oncologic Cluj are 575 de paturi și circa 25.000 de cazuri/an, mai multe chiar decât la București
Bucureștiul include oncologia pediatrică
Și cel din București are certificare internațională. Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu”, București este recunoscut de European Society For Medical Oncology (ESMO) din 2015 în programul „Centre Integrate de Oncologie și Îngrijire Paliativă”.
Începând din septembrie 2019, secția de Oncologie Pediatrică face parte din Rețeaua Europeană de Referință pentru Oncologie Pediatrică (ERN PaedCan) în calitate de Centru Național Asociat ERN PaedCan și este Centru coordonator al rețelei naționale de oncologie pediatrică.
Cluj și București – număr dublu de cazuri/an
Și la numărul de cazuri Iașul iese pe locul trei din trei. Concret, anul trecut, numărul internărilor în regim de spitalizare continuă la IRO Iași a fost de 6.798, în 2019 de 10.516, în timp ce în 2018 de 10.412.
Cifrele sunt oficiale și au fost comunicate de conducerea unității spitalicești pe baza unei solicitări a REPORTER DE IAȘI. Numărul redus de anul trecut trebuie privit în cheia pandemiei COVID 19.
În statistica publică disponibilă pe Internet, celelalte două institute oncologice, din București și Cluj, au raportat, fiecare, între 22.000 și 25.000 de internări anuale în regim de spitalizare continuă. Adică, mai mult decât dublul Iașului.
Spre exemplu, la București au fost 22.185 internări (spitalizare continuă) în 2015 și 22.278 de cazuri în 2016. Clujul are o medie anuală de 25.000 de cazuri. Anul trecut, în contextul pandemic, numărul internărilor în regim de spitalizare continuă a fost de 11.500, o medie de 220 pacienți/săptămână.
Institutul Oncologic din București: 643 de angajați, 22.000 de cazuri/an. Practic de două ori mai mulți pacienți decât la Iași, dar cu un număr de angajați mai mic
IRO are 28 de muncitori dar face mentenanță cu firma cuscrului
O ultimă remarcă: IRO Iași, inaugurat în 2012, deci cel mai nou, are 28 de muncitori. „E mai ușor și mai ieftin să previi decât să tratezi”, e fraza Mirelei Grosu care s-ar aplica în domeniul medical, dar și în cel al instalațiilor sanitare, termice și electrice.
Totuși, chiar și cu 28 de muncitori, IRO Iași a încheiat în ultimele 7 luni 7 contracte de mentenanță instalații sanitare, termice și de evacuare a apelor menajere. Cu firma PT SAN INSTAL al cărui fondator este Titel Petrușca. Fost angajat al IRO și, mai relevant, cuscru al Mirelei Grosu, managerul spitalului.
În sistemul electronic de achiziții publice, PT SAN INSTAL are la contact numărul de telefon mobil și adresa de email ale Alexandrei Grosu (fostă Petrușca). Aceasta este fiica lui Titel și, totodată, nora Mirelei Grosu.
Și, în al treilea rând, Alexandra este și ea angajată la IRO ca economist. Cele 7 contracte PT SAN INSTAL – IRO au fost, fiecare, în valoare de câte 3.927 lei. În total, 27.489 lei.
