fbpx
Print this page
Șmenul penal al lui Oțeleanu, jurista șefă din Primărie: autorizație de casă dată din pix, pe teren extravilan

Șmenul penal al lui Oțeleanu, jurista șefă din Primărie: autorizație de casă dată din pix, pe teren extravilan


* Trei ani s-a judecat Primăria cu un petent care cerea trecerea în intravilan, iar de dosar s-a ocupat chiar Cristina Oțeleanu. Este șefa Juridicului, mâna dreaptă a lui Chirica
* Procesul l-a câștigat definitiv Primăria, în aprilie 2019, la Curtea de Apel
* Stupefiant: la nicio lună, în mai 2019, Cristina Oțeleanu dă petentului certificat de urbanism contrar sentinței judecătorești pe care chiar ea o obținuse!
* În luna august 2019, Cristina Oțeleanu mai semnează o dată și „intrarea în legalitate” a casei care fusese deja construită pe terenul extravilan
* Mii de ieșeni vor autorizații de case fără niciun act la dosar: nimeni nu obține așa ceva
* Beneficiarul este proprietarul unui magazin de bijuterii din aur
* Cristina Oțeleanu a semnat ambele documente fără nicio acoperire legală și fără să aibă atribuții directe în autorizații de construcție!
* Jurista și șefii Primăriei refuză să răspundă întrebărilor. Ordinul e dat direct de Mihai Chirica

A treia piesă din puzzle, parte a dosarului procurorilor anti-mafia privind Grupul Infracțional Organizat din Primăria Iași: funcționari și șefi au mutat din pix un teren. Din extravilan l-au făcut intravilan, 1.000 mp în Bucium.

Certificatul de urbanism și autorizația de construire, documente din 15 mai și 20 august 2019, au fost semnate pentru legalitate de Cristina Oțeleanu, șefa Direcției Juridice. Fix cea care timp de doi ani, 2017 – 2019, s-a judecat cu Adrian T., proprietarul, și a obținut în instanță că terenul e extravilan.

Așadar, la o lună de la sentința definitivă care a dat câștig de cauză Direcției Juridice a Primăriei, șefa acesteia, Oțeleanu, a întors-o la 180 de grade și a iscălit că terenul lui Adrian T. e intravilan. În plus, casa care a fost ridicată fără acte a primit „intrare în legalitate”.

Terenul e în Bucium, nefiind inclus în PUZ-ul realizat în 2005


Cronologia acestui caz:
- 2005: Printr-o hotărâre de Consiliu Local (HCL 281) mai mulți proprietari de terenuri din Bucium au obținut extinderea intravilanului pentru suprafețe lor, în total 8,48 hectare. Practic, parcelele au trecut din extravilan în intravilan și astfel, s-a putut construi pe ele
- 2007: Adrian T. a achiziționat 1.000 mp în zona respectivă. În contractul de vânzare-cumpărare, suprafața este notată ca fiind „teren categoria de folosință «vie», situată în extravilanul municipiului Iași”

- 2008: Adrian T. a obținut de la Primărie o adeverință potrivit căreia terenul său s-ar fi aflat în intravilan, șefii și funcționarii care i-au semnat-o invocând Planul Urbanistic Zonal (PUZ) din 2005. Din partea Primăriei au semnat un viceprimar, arhitectul șef de-atunci, un șef de serviciu, dar și referentul Victor Gavriluță. Cu acest act la mână, Adrian T. a mers la Oficiul de Cadastru și a făcut intabularea, pe baza patalamalei că terenul era în intravilan
- 2015-2016: Adrian T. a încercat să construiască, să-și facă o casă pe terenul său de 1.000 mp din Bucium, pentru care avea o adeverință de la Primărie că e în intravilan.
Însă, răsturnare de situație: funcționarii de la Primărie l-au înștiințat că actul din 2008, acea adeverință, reprezintă o eroare și că terenul său se află în continuare în extravilan.
În iulie 2016, Adrian T. a cerut de la Primărie introducerea terenului în intravilan și construire locuință. CERERE RESPINSĂ

- 2017, iulie: Adrian T. a făcut un nou demers, angajații Primăriei au rămas ferm pe poziții. Adrian T. a primit un certificat de urbanism care arăta că cei 1.000 mp ai săi sunt în extravilan

- 2017, septembrie: Adrian T. a cerut Tribunalului să oblige Primăria să schimbe certificatul de urbanism, în sensul că terenul său se afla în intravilan. Adrian T. a invocat că cei 1.000 mp ai săi au fost parte a PUZ-ului realizat în 2005 pe cvartalele 135 și 136

- 2018: Adrian T. a pierdut procesul cu Primăria. „Această parcelă nu a făcut obiectul PUZ-ului aprobat prin HCL Iași nr. 281 din data de 25 iulie 2005 și, în consecință, nu se poate afirma că se află în intravilanul localității”, au precizat judecătorii.

Aceștia au spus că nu toate terenurile din cvartalele 135 și 136 au făcut obiectul PUZ-ului respectiv, acest lucru reieșind „cu certitudine” din nota de fundamentare ce a stat la baza hotărârii și din PUZ-ul aprobat.

În plus, judecătorul a menționat că adresa pe care Adrian T. o procurase în 2008 de la Primărie, că terenul e intravilan, nu are nicio valoare deoarece „modalitatea de introducere în intravilanul localităților a terenurilor agricole și a celor amenajate cu îmbunătățiri funciare se face pe bază de studii urbanistice de PUG sau PUZ”.

Or judecătorul tocmai ce constatase că în PUZ-ul din 2005 nu fuseseră introduși și cei 1.000 mp pe care acum îi deținea Adrian T.

- 2019: Pentru că nu a fost mulțumit de sentința Tribunalului, Adrian T. a făcut recurs. În paralel, a mai încercat obținerea de la Primărie a faptului că terenul său e totuși intravilan. Însă, fără succes.

În aprilie 2019, Curtea de Apel a respins definitiv acțiunea lui Adrian T., motivarea fiind asemănătoare cu cea a judecătorului de la Tribunal.

„Verificând cuprinsul HCL, Curtea constată că, prin acest act administrativ, s-a aprobat PUZ – Lotizări Dealul Bucium – zona Bucium cvartalele 135 și 136 întocmit pentru extinderea intravilanului mun. Iași, specificându-se expres că suprafața terenului studiat prin PUZ este de 8,48 ha (Anexa 5). Rezultă că aprobarea PUZ în vederea extinderii intravilanului mun. Iași a vizat o suprafață determinată de teren, respectiv anumite parcele din cvartalele 135 și 136 din zona Bucium, evidențiate în planșele ce au stat la baza emiterii HCL privind aprobarea PUZ, fapt confirmat de trimiterea, în art. 2 a HCL menționat anterior, la terenurile studiate din PUZ”.

Cel al lui Adrian T. făcea parte din cvartalul 136, dar judecătorii au spus, fără dubiu, că nu întreg cvartalul a făcut obiectul PUZ, ci doar anumite parcele. Iar terenul „aparținând reclamanților nu face obiectul HCL nr. 281/25.07.2005, nefăcând parte din intravilanul mun. Iași”.

Directoarea Juridică a Primăriei nu oferă nicio explicație logică: a câștigat după 3 ani procesul cu petentul care nu avea PUZ, apoi i-a semnat brusc trecerea în legalitate, înlocuind autorizația de construcție

 

Recapitulare: ieșeanul nu avea PUZ pe teren
Scurtă recapitulare. Adrian T. a cumpărat în 2007, în contract e specificat clar extravilan, în 2008 a obținut o adeverință de la Primărie că e intravilan. Însă, ulterior, atât Primăria în nenumărate rânduri cât și judecătorii de la Tribunal și Curtea de Apel au spus răspicat că e în extravilan deoarece PUZ-ul din 2005 invocat de Adrian T. n-a cuprins și terenul pe care l-a cumpărat doi ani mai târziu.
Niciun teren nu poate fi trecut din extravilan în intravilan decât prin PUZ, ori ieșeanul cu teren în Bucium voia să obțină transferul pe baza unei simple adeverințe.

Ultima tentativă, martie 2019
În martie 2019, cu o lună înaintea sentinței de la Curtea de Apel, Adrian T. a mai încercat o dată marea cu degetul. Însă i s-a dat certificat de urbanism cu mențiunea extravilan cu realizare PUZ pentru construire casă (nu se știa dacă avea sau nu ceva ridicat acolo).

În baza acestui certificat, s-a dus la Urbanism, prima etapă pentru PUZ, pentru a obține avizul de oportunitate. Cei de la Urbanism ar fi aflat că Adrian T. deja a construit pe acea parcelă. Și, deci, nu se mai putea face PUZ. Apoi, Adrian T. și-a retras cererea, iar după o lună a pierdut definitiv și procesul.

Răsturnare de situație: procesul l-a pierdut, autorizația a primit-o
Absolut incredibil, când totul părea pierdut, lui Adrian T. i-a surâs soarta. O mână a destinului.

Pe 10 mai, așadar la o lună după ce judecătorii Curții de Apel au spus clar că terenul său este extravilan, Adrian T. a depus o nouă cerere la Primărie pentru certificat de urbanism. Și a primit pe 15 mai cu autorizare directă, cu mențiunea în intravilan. Este așa numita intrare în legalitate.

Contractul pe terenul cumpărat de Adrian T. este din 2007. Scrie negru pe alb: „folosință vie extravilan”. Dacă ar fi fost inclus în PUZ-ul aprobat în 2005, terenul ar fi fost deja intravilan

 

Trei concluzii esențiale
Extrem de important 1: dacă terenul era intravilan, se putea face intrarea în legalitate. Dacă terenul era extravilan, așa cum spuseseră judecătorii, trebuia PUZ, dar PUZ nu se mai putea face pentru că era deja o construcție acolo, ridicată fără acte.
Extrem de important 2: Documentul emis pe 15 mai a fost semnat de Cristina Oțeleanu, șefa Direcției Juridice. Adică, între 2017 – 2019 Primăria s-a judecat cu Adrian T., l-a învins de două ori în instanțe și, la o lună de la pronunțarea sentinței definitive care a dat câștig de cauză Direcției Juridice a Primăriei, șefa acesteia, Oțeleanu, a întors-o la 180 de grade și a semnat că terenul lui Adiran T. e intravilan
Extrem de important 3: În august 2019, pe 20, a fost emisă și autorizația de construire. Pentru legalitate, a semnat aceeași Cristina Oțeleanu. În patru luni toată epopeea imobiliară a fost rezolvată, fără niciun dosar de urbanism.

Cristina Oțeleanu: „Luați legătura cu purtătorul de cuvânt”
Ani în șir, Primăria a spus că terenul lui Adrian T. este extravilan. Două sentințe au afirmat același lucru. Și, dintr-o dată, peste noapte, lui Adrian T. i s-a certificat că terenul e intravilan. Și mai halucinant, acesta a construit fără forme legale, însă funcționarii și șefii Primăriei (Urbanism și Juridic) i-au aprobat chiar „intrarea în legalitate”.
Contactată de REPORTER DE IAȘI, Cristina Oțeleanu a refuzat dialogul. „Luați legătura cu purtătorul de cuvânt”, a spus aceasta.

La rândul său, Adrian T. a afirmat că singurul său scop a fost să facă o casă familiei. „Am considerat tot timpul că terenul a fost intravilan. Pe de o parte, aveam adeverința din 2008, în al doilea rând, terenul a fost pus garanție la bancă. Or, banca nu l-ar fi luat în considerare dacă ar fi fost extravilan sau ar fi cerut garanții suplimentare”, a declarat Adrian T.

Adeverința total atipică eliberată în 2008 de Primărie, actul fiind întocmit de Victor Gavriluță: terenul ar fi în intravilan. Niciun teren nu poate fi trecut în intravilan printr-o adeverință, ci printr-un dosar complex, numit Plan Urbanistic Zonal

 

Adeverința din 2008, întocmită de inspectorul Gavriluță
Momentul-cheie, păcatul originar. În 2008, când Adrian T. a obținut adeverința cum că terenul său e intravilan. Eroare, incompetență sau act premediat? Răspunsul trebuie să-l dea procurorii.

Cel care a făcut mențiunea inițială de intravilan, în 2008, a fost Victor Gavriluță, atunci referent, acum inspector al serviciul GIS Cadastru. „Ar fi bine să nu mă mai sunați deloc”, a spus acesta jurnalistului REPORTER DE IAȘI, refuzând chiar să audă care era subiectul discuției.

 

Victor Gavriluță, inculpat și în Dosarul „Asimionesei”
Câteva elemente de context, pentru a-l amplasa în scenă pe acest Gavriluță. În primul rând, un grad de rudenie: este unchiul Ioanei Turtă (fostă Gavriluță), iar aceasta este secretara primarului Mihai Chirica.

Apoi, același Gavriluță a fost cel care a semnat în fals recepția de la Sărărie 202, blocul ridicat de familia Asimionesei cu multiple încălcări ale legii, speță de la care a pornit, de fapt, dosarul procurorilor DIICOT.

În 2019, inspectorul Gavriluță a achiziționat un apartament fără să menționeze sursa, fără să declare economii, credite sau o moștenire

 

I-a apărut brusc un apartament, fără nicio sursă precizată
În al treilea rând, un detaliu legat de avere. În anul 2019, Victor Gavriluță a dobândit un apartament de 48 mp. Imobilul a apărut din senin, familia Gavriluță nu a declarat niciun credit, iar în declarațiile de avere aferente anului 2019 și 2018, nu avea depozite bancare, nu a vândut o altă proprietate.

Cu alte cuvinte, nu a explicat care e sursa de proveniență a fondurilor pentru achiziționarea acestui al doilea apartament al familiei. Pur și simplu, lui Gavriluță i-a apărut din senin un apartament.

Pentru 2020, venitul net lunar mediu al lui Victor Gavriluță a fost de 5.500 de lei. Mai mult, potrivit declarațiilor de avere, în 2019 și 2018, soția acestuia nu a înregistrat niciun fel de venit, ani în care și salariul lui Victor a fost mai mic decât ce ridică acum.

Victor Gavriluță este inspector la GIS-Cadastru în cadrul Primăriei și a fost inculpat și în Dosarul Asimionesei, semnând recepția blocului din Sărărie, care, conform autorizației, trebuia să fie pensiune

 

O rețetă de falsificat acte în Primărie: Dosarele „Asimionesei” și „Talabă”
În primăvara acestui an, procurorii DIICOT au pornit dosarul penal cu blocul construit de familia Asimionesei (cei care dețin ziarul BZI) pe Sărărie 202. Sunt urmărite penal 15 persoane: Mihai Chirica, primar, Gabriel Harabagiu, fost viceprimar, Violeta și Claudiu Asimionesei (mamă și fiu), un avocat, fostul arhitect șef al orașului, mai mulți funcționari ai Primăriei, printre care și Victor Gavriluță, câțiva notari.

Pe scurt, familia Asimionesei a spus că face pe un teren al Primăriei sediu de firmă și spații de cazare tip pensiune, însă a făcut apartamente, mare parte vânzându-le cu încălcarea legii. A fost prejudiciat bugetul local, au fost comise mai multe falsuri.

Conexat, procurorii DIICOT au în lucru și „Afacerea Talabă”. Un bloc ce se construiește acum pe strada Malu, în zona Smârdan, tot în urma unor multiple încălcări ale legii: planșe PUZ cu străzi care nu există în realitate sau cu dimensiuni modificate, concesiune de teren de la Primărie expirată, prețuri subevaluate.

Ioana Turtă este nepoata lui Victor Gavriluță și este secretara primarului Mihai Chirica. Și soțul ei a fost angajat în Primărie, în cadrul Operațiunii „51 de neamuri” descoperită de REPORTER DE IAȘI

Întrebările la care șefii Primăriei refuză să răspundă
Sunt patru ani de când șefii Primăriei nu răspund întrebărilor REPORTER DE IAȘI. Subiectele sunt de interes public, nefiind o curiozitate personală a unor jurnaliști. Răspunsurile sunt pentru ieșeni, nu pentru ziariști. Ordinul de a nu oferi explicații acestor subiecte extrem de grave, de interes major pentru ieșeni, este dat de primarul Mihai Chirica.

Vineri, REPORTER DE IAȘI, purtătorul de cuvânt al Primăriei, Sebastian Buraga, a afirmat: „Nu eu mă ocup de răspunsuri”.

Întrebările pe care REPORTER DE IAȘI le-a adresat Primăriei și la care, până la ora editării acestui material, șefii orașului nu au oferit niciun răspuns:
1) În lunile mai și august 2019, Primăria a eliberat un certificat de urbanism și o autorizație de construire pe numele lui Adrian T., arătând, astfel, că cei 1.000 mp din Bucium ai acestuia sunt intravilan, deși în aprilie 2019, Curtea de Apel a statuat că parcela respectivă se află în extravilan. Cum explicați eliberarea celor două documente, certificat de urbanism și autorizație de construire, care este justificarea legală?
2) În aprilie 2019, Direcția Juridică, condusă de Cristina Oțeleanu, a câștigat procesul cu Adrian T., Curtea de Apel stabilind că terenul e extravilan, iar în lunile mai și august, Primăria i-a emis certificat de urbanism și autorizația de construire pe care și-a pus semnătura aceeași Cristina Oțeleanu. Cum comentați această situație? Care este poziția Cristinei Oțeleanu în această speță?
3) Sintagma „intrare în legalitate” semnifică faptul că Primăria știa că se construise deja pe acel teren. „Intrarea în legalitate” se poate face doar pentru terenuri din intravilan, or acela se afla în extravilan. Putea fi în intravilan doar în urma unui PUZ care, însă, nu ar mai fi fost posibil odată construcțiile ridicate. Cum interpretați această situație?

 

Article image
* În Primărie funcționa un grup infracțional organizat: imobiliarii căutau terenuri bune pentru blocuri, politicienii și funcționarii rezolvau concesiunile și aprobările. Cazul Talabă e de manual * Studiul rutier la blocul lui Talabă, din zona Smârdan, includea o stradă inexistentă în realitate * Surpriză: studiul aparține lui Lucian Crihan, fiul șefei „Străzi” din Primărie, secretara Comiei de Circulație * Familia Holban (...
Autor Cezar Moraru Anchete 04 August 2021


Citeste si...
Nota
(4 voturi)
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Articole similare