fbpx
 
Chirica împrumută 5 milioane de euro pentru reabilitare școli deși erau 82 milioane de la UE fix pentru același lucru

Chirica împrumută 5 milioane de euro pentru reabilitare școli deși erau 82 milioane de la UE fix pentru același lucru


* Zeci de școli din Regiunea Nord-Est au fost modernizate prin Axa 3.1, cu 98% fonduri nerambursabile, dar pe Mihai Chirica nu l-a interesat
* Luni, 4 octombrie, va cere acordul consilierilor pentru reabilitarea termică a 14 licee printr-un credit BERD
* La fonduri UE nu putea umfla cheltuielile, la credit e mai simplu
* Pe aceeași axă e reabilitat Spitalul Sf. Maria, de către Consiliul Județean, cu 20 milioane de euro
* Primăria a accesat fondurile UE, tot pe reabilitare, la Spitalul de Recuperare, dar a ratat proiectul și lucrările încă n-au început
* Chirica nu împrumută bani pentru a rezolva o mare problemă: pasajul din Podu Roș

Primăria Iași avea posibilitatea să acceseze fonduri europene pentru reabilitarea termică a 14 unități de învățământ din Iași, dar a preferat includerea lor pe o listă de proiecte realizate cu credit la bancă. Experții de la ADR Nord Est spun că bani au fost, instituții din Iași i-au accesat fără probleme, dând și un exemplu foarte cunoscut: Spitalul de Copii “Sfânta Maria”.

Municipiul Iași ar fi salvat 5 milioane de euro și ar fi putut include pe credit o soluție salvatoare pentru traficul din Podu Roș, spre exemplu, in condițiile în care intersecția generează numeroase probleme pe toată zona Nicolina.
Un primar din mediul rural explică faptul că a preferat să acceseze fondurile europene pe axa pentru reabilitare termică, chiar dacă este mai greu, ca să degreveze bugetul local și să folosească banii la altceva. La Primăria Iași nu s-a putut. „La proiecte europene te verifică în permanență, este mai greu, dar rămâi cu banii. La credit faci ce vrei, verificările sunt minime”, explică Gheorghe Văleanu care este diferența.

Mihai Chirica trebuie să-și treacă împrumutul prin votul final al consilierilor locali

 

La Depoul Dacia trebuie conexiune cu linia din Canta

Primăria Iși a anunțat din 2020 că intenționează accesarea unui credit bancar de 20,5 de milioane de euro de la Banca Eruropeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru trei obiective din oraș: depoul de tramvaie Dacia (reabilitare de 13,5 milioane de euro), reabilitare Cinema Dacia (2 milioane de euro) și reabilitarea termică a 14 școli (5 milioane de euro). Creditul este pe 15 ani, iar Consiliul Local trebuie să dea astăzi votul final pentru aprobarea proiectului.
Cea mai mare felie din credit revine Depoului Dacia, o unitate depășită, cu clădiri ruinate. Reabilitarea depoului ar costa 13,5 milioane de euro după calculele Primăriei, dar fără conectarea liniilor din Dacia și Canta, absolut necesară.
„Este obligatorie realizarea acestei linii suplimentare noi către Canta, pentru că nu este economic să traversezi cu tramvaiele tot orașul pentru a ajunge în acest capăt de traseu. Trebuie legătură directă”, a explicat Radu Botez, membru în Comisia de Circulație a Primăriei Iași, fost viceprimar.

Școala George Coșbuc intră în reabilitare prin credit, deși erau fonduri europene nerambursabile

 

Erau fonduri europene pentru reabilitare școli

Al doilea proiect prins este renovarea Cinematografului Dacia, instituție preluată de Ateneu și care va costa aproximativ 2 milioane de euro.
Cea de-a treia direcție a banilor din creditul BERD va fi reabilitarea termică a 14 unități de învățământ din Iași: sunt prevăzuți 5 milioane de euro și această alocare a stârnit controverse, ținând cont de faptul că Primăria Iași putea accesa bani europeni prin ADR Nord Est.
Fondurile au fost disponibile pe Axa prioritară 3, până în 2020, când Primăria trecea reabilitarea celor 14 școli pe credit BERD.

Suma alocată din credit Depoului Dacia este de 13,5 milioane de euro, dar trebuie o suplimentare pentru conectarea liniilor cu cartierul Canta

 

Numeroare proiecte pentru școli, dar nu și la Iași

Uniunea Europeană a avut în exercițiul financiar în curs o axă dedicată „sprijinirii tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon”. În această măsură, au existat două priorități de investiții: 3.1 A, destinată clădirilor rezidențiale, și 3.1 B, destinată clădirilor publice. Uniunea Europeană a alocat fonduri consistente pentru reabilitarea termică a clădirilor – blocuri sau instituții, pentru iluminat public cu LED, pentru panouri fotovoltaice etc.
În cadrul priorității 3.1B – clădiri publice, ADR Nord Este a gestionat numeroase proiecte inclusiv din zona județului Iași, unele fiind încă în desfășurare. „Au fost alocări de aproximativ 82 de milioane de euro pe ADR Nord Est către prioritatea de investiții 3.1B. Avem exemple inclusiv în județul Iași: reabilitarea Spitalului de Copii Sfânta Maria, proiect de 20 de milioane de euro, reabilitarea de la Spitalul de Recuperare, contract nefinalizat încă, Spitalul de Căi Ferate Iași, o unitate militară. Au mai fost finanțate Școala Iordache Cantacuzino Pașcani, obiective din comunele Ion Neculce sau Grozești”, a explicat  Gabriela Bobeanu, expert în cadrul ADR Nord Est.
În cazul proiectelor pe 3.1B, cofinanțarea este de 2%, restul sumei fiind asigurat din fonduri europene.

 

Creditul BERD crește gradul de îndatorare al Iașului

Creditul de 20,5 milioane de euro al Primăriei Iași ridică gradul de îndatorare pe bugetul local la 8,24%. În procentele actuale, gradul de îndatorare calculat la 31 august 2021 este de 4,77% - aferent tuturor ratelor plătite în acest an de Primărie, fiind incluse aici și prefinanțările sau cofinanțările pe proiecte europene.
Conform legislației, gradul de îndatorare maxim al autorităților locale este de 30%, dar practica arată că Ministerul de Finanțe acceptă greu creditele făcute la nivel local pentru că grevează datoria publică, iar România are un target de deficit de 3% pe an.

Eficientizare energetică prin fonduri europene la Școala Buftea (Ilfov), într-o comunicare oficială a primăriei locale. La Iași nu s-a vrut

 

Verificările pe fonduri europene sunt mult mai dure

REPORTER DE IAȘI a solicitat Primăriei, într-o adresă oficială, să explice care a fost rațiunea angajării unui credit pentru reabilitare școli în condițiile în care erau disponibile fonduri europene. Ca de fiecare dată în ultimii 4 ani, Primăria nu a oferit un răspuns.
Am stabilit însă un dialog cu o altă instituție din județ care a accesat fondurile europene exact pe această axă: Primăria Ion Neculce. Clădirea a fost integral reabilitată, fiind șantier între sepembrie 2019 și octombrie 2020. Imobilul este anvelopat, are geamuri și uși noi, toate instalațiile termice, de apă și electrice sunt refăcute. În plus, au fost montate panouri fotovoltaice care au scăzut cheltuielile cu facturile de energie electrică cu 80%.
„Este mai dificil de dus un astfel de proiect, pentru că ADR Nord Est a cerut foarte multe documente și timpul între verificări a fost mare, am stat și șase luni cu ultimele hârtii. Dar ideea este că se poate atunci când vrei să scapi bugetul local de o cheltuială și faci altceva cu banii proprii. Proiectul a avut o cofinanțare de 2%, suma alocată reabilitării termice a fost de 900.000 de lei. Cofinanțarea a fost de 18.000 de lei. Este, oricum, o mare diferență între verificarea proiectelor europene și cea a proiectelor făcute din surse proprii sau din credite. Filtrele sunt minime pe surse proprii, la proiecte europene trebuie să respecți toți pașii”, a spus Gheorghe Văleanu, primarul comunei Ion Neculce.
Totalul fondurilor europene accesate în comună în ultimul exercițiu financiar este de aproape 2 milioane de euro.

Reabilitarea Spitalului de Recuperare este un proiect ratat al Primăriei. Lucrările n-au început, deși fondurile europene sunt disponibile de 5 ani. Termenul limită de execuție este 2023

 

Opoziția: „Urgența e infrastructura, acolo faci credit”

Senatorul USR-PLUS Marius Bodea afirmă că decizia Primăriei Iași de a include școli în lista proiectelor finanțate de creditul BERD este discutabilă, existând alte priorități legate de trafic.
„Este un eșec al administrației să nu incluzi școlile pe proiecte europene, ci să iei credit pentru același lucru. Iei banii de la UE și creditele le folosești pentru infrastructură sau investiții mari, ca să deblochezi traficul. Banii din credite până la limita maximă de îndatorare îi folosești pentru pasaje, parcări, piste de biciclete. Și pentru aceste cheltuieli banii din credite sunt ultima soluție, pe care o aplici atunci când sumele sunt neeligibile sau banii pe care îi poți atrage sunt mai puțini decât nevoie reală. Iașul are nevoie de sute de milioane de euro pentru infrastructură, fix pentru asta te folosești de credite”, a declarat Marius Bodea.
Liderul consilierilor locali PSD, Bogdan Balanișcu, a declarat că este un eșec includerea unor școli pe credit, când existau proiecte europene și axă dedicată: „Nu este singura oportunitate pe care Primăria Iași a pierdut-o. Vă aduc aminte de fondurile pierdute pentru moderniizarea transportului în comun. Au avut posibilitatea să aplice pentru autobuze electrice, au tratat superficial documentația și au ratat. Primăria Iași nu este un campion în atragerea de fonduri europene. Cred că nici nu au încercat să ia fondurile de la ADR pentru reabilitare termică la școli. Poiectele europene mari sunt ratate la Iași. Să luăm drept exemplu tramvaiele noi. Le-au primit pur și simplu de la Guvern, au fost serviți. Dacă nu era acest program guvernamental,  nu aveam tramvaie noi la Iași”.

 

Article image
* Mihai Popa are bloc lipit de curtea casei, aproape să-i dărâme gardul * Dezvoltatorul Radu Băcăoanu a construit fără autorizație: din două apartamente a făcut 14 * Instanța a anulat definitiv autorizația, urmarea trebuind să fie demolarea * Mihai Chirica a refuzat să o facă, mergând chiar prin cartier să convingă oamenii * Vecinul revoltat a cerut instanței să oblige Primăria să demoleze blocul ilegal * Instanța a stabili...
Autor Iulian Mofteescu Anchete 06 August 2021


Citeste si...
Nota
(0 voturi)
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: