fbpx
 
Descarca aplicatia REPORTERIS
 
Stăpânul Cheșcu și slugile Chirica-Harabagiu. 4 milioane de euro pe un munte de falsuri, caz-școală pentru DNA

Stăpânul Cheșcu și slugile Chirica-Harabagiu. 4 milioane de euro pe un munte de falsuri, caz-școală pentru DNA


* Gheorghe Cheșcu a făcut 4 milioane de euro cu un bloc construit fără acte în Tătărași, băgându-l în circuitul civil printr-o edificare semnată în fals de fostul viceprimar Gabriel Harabagiu și de fosta arhitectă-șefă Anca Brândușescu
* PUZ-ul prevedea doar două subsoluri, parter și etaj. Blocul a ajuns la 9 niveluri în loc de 4
* Autorizația de construcție nici măcar nu prevedea construirea de locuințe, ci doar spații comerciale și birouri
* Edificarea salvatoare a venit în 2018, la 4 ani distanță de la recepția blocului, alt document falsificat în mod halucinant
* Cheșcu dăduse apartamentele cu promisiune de vânzare, astfel că edificarea pusă la cale în birourile lui Chirica și Harabagiu i-a salvat 4 milioane de euro: a putut vinde apartamentele
* În mod normal, dacă faci ca Gheorghe Cheșcu și nu dai șpagă, ești obligat de Primărie să demolezi blocul
* Blocul nu are parcări, iar Chirica și Harabagiu n-au suflat un cuvânt despre această afacere total ilegală
* REPORTER a reluat tot circuitul documentelor, iar cazul este clar ca lumina zilei: 4 milioane de euro au trecut pe la nasul lui Chirica și Harabagiu

Jaf cu acte plăsmuite. Omul de afaceri Gheorghe Cheșcu a orchestrat, cu complicitatea demnitarilor și înalților funcționari din Primărie, cea mai scandaloasă afacere imobiliară din ultimii 30 de ani.

Blocul lui Cheșcu de pe Vasile Lupu 95 are 60 de apartamente și spații comerciale la parter. Construcția a intrat în circuitul civil prin documentele falsificate în Primăria Iași, sub conducerea lui Mihai Chirica și Gabriel Harabagiu

Tunul lui Cheșcu e de măcar 3,5 milioane de euro și a fost girat de regimurile Nichita și Chirica. Un șir întreg de mistificări în care legea a fost siluită.

Pe scurt, Cheșcu a primit aprobare de la Primărie să facă o clădire de birouri de 400 mp utili, doar cu parter, și a edificat, în final, un mastodont de 5.705 mp suprafață utilă cu 60 de apartamente, trei spații comerciale, trei spații de depozitare și două garaje.

Asta-i mafia: Cheșcu, supranumit „Stăpânul Tătărașului”, și slugile sale - Mihai Chirica, actual primar, și Gabriel Harabagiu, fost viceprimar.

Gheorghe Cheșcu se ferește de publicitate, sunt puține imagini cu el în spațiul public. Afacerea lui de 4 milioane de euro a fost salvată de oamenii-cheie din Primărie, aflați la dispoziția lui Mihai Chirica: viceprimarul Gabriel Harabagiu a semnat alături de piesele de încredere de la Urbanism, Control și Cadastru

Avea autorizație pentru 500 mp de construcție

Pe strada Vasile Lupu, omul de afaceri Gheorghe Cheșcu, prin firma Flux, administrată de fiul său, Tudor, a obținut autorizație, acum 10 ani, pentru a ridica un imobil. Suprafața construită desfășurată aprobată de administrația locală a fost de 501 mp ceea ce înseamnă, cu aproximație, un util de 400 mp.

Ca element de comparație, aceasta se traduce în 8 apartamente cu o medie de 50 mp. La un preț de vânzare de 1.200 euro/mp, veniturile lui Cheșcu s-ar fi situat la 480.000 euro. Sau, în cazul unui spațiu comercial, venitul ar fi fost de 600.000 – 700.000 de euro.

 

Numai apartamentele vândute valorează 3,8 milioane de euro

Or, la adresa respectivă, acum se află un imobil imens, cu 9 niveluri și cu o suprafață utilă de 5.705 mp. Clădirea are 68 de loturi, unități individuale însemnând spații de depozitare, garaje, spații comerciale, apartamente.

Sunt 60 de apartamente cu o suprafață totală utilă de 3.180 mp, o medie de 53 mp/locuință. La același preț de vânzare, 1.200 euro/mp, doar apartamentele au valorat peste 3,8 milioane de euro. Fără a mai lua în calcul spațiile comerciale și pe cele de depozitare care, închiriate, înseamnă alte câteva mii de euro lunar.

Doar un exemplu: la parterul clădirii de pe Vasile Lupu este acum un spațiu comercial de 815 mp, adică mai mult decât dublul față de cât putea Cheșcu să ridice conform autorizației de construire din 2012.

Blocul ilegal, edificat și intabulat cu 9 niveluri, deși în autorizație trebuia să aibă doar subsol și parter. Acest bloc introduce haiducia în urbanismul din Iași: orice ieșean poate face ce vrean și poate da exemplul lui Cheșcu. Totul e să aibă și bani de șpagă

PUZ-ul din 2011: 501 mp construiți maxim

Dincolo de dimensiunea colosală a acestei afaceri imobiliare, revoltător este modul în care a fost pusă în scenă. Pentru o cât mai ușoară înțelegere a speței, iată cronologia cu punctarea principalelor abateri:

- În 2007 și 2008, Flux a achiziționat 716,29 mp de la La Rabinta-COM și încă 676,26 mp de la Matia Star SRL. În total, 1.392,55 mp. Inițial, acestea au figurat pe strada Ignat din Tătărași, numerele 7A și 9. După alipire, acestea au primit ca adresă strada Vasile Lupu 95G. De fapt, cele două străzi mărginesc proprietatea.
- În noiembrie 2008, Primăria a emis pe numele Flux o autorizație de desființare a clădirilor existente – o stație de carburanți cu spații comerciale, având parter și demisol.

- Pe 26 octombrie 2011, prin hotărârea 368, Consiliul Local a aprobat Planul Urbanistic Zonal pentru construirea unui imobil cu destinația: „spații comerciale, birouri și locuințe”. Suprafața terenului era cea de 1.392 mp.

Potrivit actului citat, indicatorii urbanistici aprobați de Consiliul Local au fost: procentul de ocupare a terenului (POT) – 36%, coeficientul de utilizare a terenului (CUT) – 0.36, regim de înălțime 2S+P+1.

Mai clar: din cei 1.392 de mp ai terenului, viitorul imobil putea avea o amprentă la sol de maxim 501 mp. Potrivit CUT, suprafața construită desfășurată putea fi tot de maxim 501 mp. Ca regim de înălțime fuseseră, astfel, aprobate doar 4 niveluri: două la subsol, parter și un singur etaj.

Blocul lui Cheșcu, între două străzi, pe marginea unui trotuar, este într-o parcela pe care, conform PUG, nu se poate construi mai mult de 1 etaj. Numărați-le câte sunt!

Autorizația nu prevedea construirea de locuințe!

- 9 noiembrie 2012, Primăria a emis, aferent acestui proiect, autorizația de construire 1253. „Construire imobil cu destinația de spații comerciale, birouri (...) conform PUZ aprobat prin HCL 368/26.10.2011”.

Două observații la acest moment:
1. Din enumerarea destinațiilor viitorului imobil a dispărut o categorie, cea a locuințelor. Autorizația de construire (AC) nu prevedea construirea de apartamente.
2. Autorizația nu are indicatorii urbanistici, ci face referire la cei din PUZ. Concret, PUZ-ul e maximal, nu puteau fi depășiți indicatorii de acolo. Astfel, potrivit PUZ și AC, pe Vasile Lupu 95G trebuia să se ridice o clădire office cu maxim 501 mp suprafață construită desfășurată.

- Primul moment de încălcare a legii se produce doi ani mai târziu, în 2014. Procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor de desființare a vechii clădiri (o stație de carburanți) este din data de 9 septembrie 2014.
În acest document se precizează că lucrările au fost executate în baza autorizației din noiembrie 2008. Dar acest act a avut valabilitatea până în noiembrie 2009.

Delegat al administrației publice locale care și-a pus semnătura pe acest act a fost Ștefan Avîrvarei, polițist local implicat în Dosarul „Amanta”, al fostului primar Gheorghe Nichita. Nu se știe când s-a făcut demolarea în realitate și de ce actul a fost încheiat abia în toamna anului 2014.

Documentul esențial al infracțiunii: atestarea edificării blocului ilegal, prin care Cheșcu a putut să vândă cele 60 de apartamente cu aproximativ 4 milioane de euro. În locul lui Chirica a semnat mâna lui dreapta, „săgeata” Gabriel Harabagiu. Plus arhitecta-șefă de la acea dată, Anca Brândușescu, și oamenii de încredere de la Cadastru și Urbanism – Victor Gavriluță respectiv Gabriel Ghergheșanu

Recepția din 2014, document esențial, nu este de găsit
- Pe 17 octombrie 2014 a fost încheiat procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor la noul imobil. „Recepţia construcţiilor reprezintă un proces complex prin care se certifică finalizarea lucrărilor cu respectarea cerinţelor fundamentale aplicabile şi în conformitate cu prevederile autorizaţiei de construire”, se arată în lege.
Acest document extrem de important, recepția, trebuie să existe în două locuri: la Oficiul de Cadastru și la Primărie/Serviciul Control Urbanism al Poliției Locale. La prima instituție nu a ajuns, celelalte două au refuzat să-l prezinte jurnaliștilor REPORTER DE IAȘI
- Așadar, pe 17 octombrie 2014, lucrările la imobilul de pe strada Vasile Lupu 95G au fost finalizate. Recepție al cărei proces verbal a fost încheiat de lucrători de la Poliția Locală.
Pe 25 noiembrie 2014, deci la o lună și o săptămână distanță, lovitură de teatru: angajați ai Poliției Locale au aplicat societății Flux o amendă de 10.000 de lei pentru că în calitate de investitor a executat lucrările de construcție „cu nerespectarea documentației tehnice anexă la autorizația de construire nr. 1253/09.11.2012, constând în regim de înălțime, suprafață construită, suprafață desfașurată construită”.

Anca Brândușescu, arhitecta-șefă a Iașului în 2018, a făcut un raport misterios, atașat actului de edificare. În prezent lucrează la Inspectoratul de Stat în Construcții, unde verifică legalitatea documentelor de urbanism! N-a vrut să stea de vorbă cu REPORTER

Amenda Poliției Locale, scrisă pentru a putea fi desființată
- Flux a atacat în instanță și a solicitat anularea procesului verbal. Reprezentanții companiei au arătat că procesul verbal ar fi fost nelegal deoarece era trecut un alt sediu al firmei, lipsea mențiunea cu privire la faptă și data săvârșirii, dar au indicat și depășirea termenului pentru comunicare.

„Motivele indicate de petent vizează vicii de legalitate ale procesului-verbal prin care a fost constatată și sancționată contravenția. În ceea ce privește temeinicia faptei, instanța notează că petenta nu a contestat aspecte legate de fapta reținută în sarcina sa”, au notat judecătorii.

În octombrie 2015, magistrații Judecătoriei au respins plângerea Flux. „Instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât instanța va respinge plângerea petentului ca fiind neîntemeiată și va menține procesul verbal contestat.”
- Flux a făcut apel. Sentința de la Tribunal a întors decizia cu 180 de grade. În iunie 2016, judecătorii au anulat procesul verbal.

Motivul este halucinant.

„Tribunalul ia act că în cuprinsul actului sancționator nu există nicio detaliere a lucrărilor de construire vizate cât și a încălcărilor imputate, agentul constatator omițând a preciza care erau, efectiv, nerespectările privind regimul de înălțime și suprafața construită.

Realizând o descriere sumară și foarte generică a situației de fapt, intimata Poliția Locală Iași pune petenta în imposibilitatea de a se apăra necunoscând abaterile exacte imputate și blochează instanța în activitatea de control a conformității aspectelor constatate cu realitatea”, se arată în motivare.

Gheorghe Cheșcu nu putea intra în legalitate cu blocul construit în afara autorizației. Nu putea decât să-l demoleze. Chirica i-a salvat 4 milioane de euro

Poliția Locală face întâi recepție, apoi se amendează singură

- Recapitulare de etapă: pe 17 octombrie, Poliția Locală a întocmit procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor. Pe 25 noiembrie, tot Poliția Locală a amendat Flux pentru nerespectări ale actelor de urbanism.
Deci, după ce prin recepție Poliția Locală a certificat că lucrările s-au desfășurat conform autorizației, aceeași Poliție Locală, la o lună și o săptămână distanță, a găsit nereguli. Dar n-a spus care, nu le-a evidențiat. Iar Cheșcu și Flux au profitat de acest viciu și au anulat în instanță procesul verbal
- Ce putea să se întâmple între 17 octombrie și 25 noiembrie 2014? O posibilă explicație: ziariștii de la actualul REPORTER DE IAȘI au scris, pe 5 noiembrie, că imobilul de pe Vasile Lupu a fost ridicat cu încălcarea legii.

Iată un fragment din respectivul articol: „Cheşcu, vătaf pe moşia publică. Construieşte la foc automat fără autorizaţie. Pe un teren de 1.400 mp din Tătăraşi, patronul Flux, Gheorghe Cheşcu, trebuia să construiască o clădire cu amprenta la sol de maximum 501 mp. Ce-a ieşit: un gigant ridicat pe o suprafaţă aproape dublă. Altă ilegalitate: autorizaţia prevedea două nivele la subsol, parter şi un etaj, dar clădirea are parter, patru nivele ridicate şi un al cincilea în lucru”.

Actul de proprietate al lui Gheorghe Cheșcu pe blocul construit ilegal, prin care acesta invocă o adresă a Primăriei, pe lângă autorizația de construcție, o pavoazare a realității care nu putea fi justificată prin documente legale. În facsimil apare și invocarea unui Raport al arhitectului-șef, o procedura care nu există în edificările standard

Cheșcu nu putea decât să demoleze blocul
- Ilegalitatea, vizibilă din avion, a fost consemnată și de Ziarul de Iași, un an mai târziu, pe 21 octombrie 2015. Titlu: „«Stăpânul Tătărașului», Gheorghe Cheșcu, vinde apartamente care nu există”.
Jurnaliștii au identificat aceeași problemă: „Cheşcu a definitivat un bloc de şase etaje în apropierea sediului E.ON, între «Doi Băieţi» şi «Flora», deşi avea autorizaţie pentru o construcţie parter şi un etaj”. Acest articol a apărut după ce Cheșcu fusese amendat de Poliția Locală, contestase, dar pierduse în primă instanță.

Jurnaliștii Ziarului de Iași au făcut o precizare extrem de importantă: „Măsura dispusă de Poliţia Locală prevedea «sistarea lucrărilor de construire şi intrarea în legalitate dacă condiţiile urbanistice permit acest lucru, în caz contrar aducerea construcţiei la forma autorizată»”.

Cu alte cuvinte, pe lângă amendă, Cheșcu fie își autoriza mastodontul, fie îl demola până ce îl aducea la stadiul maxim de 2S+P+1.
- Însă, în apel, Cheșcu a câștigat, astfel că procesul verbal a fost anulat. Este neclar dacă s-a anulat atât amenda cât și măsura complementară a intrării în legalitate.
- Cert este că în vara anului 2016, deci la aproape doi ani de la finalizarea lucrărilor de construire, situația era în coadă de pește: SRL-ul lui Cheșcu ridicase un imobil cu mai multe etaje decât în autorizația de construire.

Apartamentele fuseseră scoase la vânzare, însă pentru ca acestea să fie tranzacționate oficial, lui Cheșcu îi lipsea un act esențial: certificatul de atestare a edificării. Fără acest document, imobilul nu putea fi intabulat, deci locuințele nu puteau fi înstrăinate.

Legea spune clar: „Dreptul de proprietate asupra construcţiilor se înscrie în cartea funciară în baza unui certificat de atestare, care să confirme că edificarea construcţiilor s-a efectuat conform autorizaţiei de construire şi că există proces-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor”.

Blocul nu are parcări. Sunt 60 de apartamente. Oamenii parchează pe trotuar sau în stradă, la bordură

Marea ilegalitate: certificatul de edificare din 2018
- Punctul culminant al întregii afaceri: după alți doi ani, pe 10 octombrie 2018, Primăria a emis certificatul de atestare a edificării. Au semnat: Gabriel Harabagiu (la acea dată viceprimar) în locul primarului Mihai Chirica, Anca Brândușescu, arhitect-șef la acea vreme, Gabriel Ghergheșanu și Victor Gavriluță, angajați ai Primăriei. Conținutul acestui certificat este absolut halucinant. Blocul lui Cheșcu e descris sumar:
- regimul de înălțime: subsol+demisol+parter+mezanin+4 etaje+mansardă
- suprafața construită la sol: 875 mp
- suprafața construită desfășurată: 4.185 mp

În același act s-a menționat, negru pe alb: „Edificarea construcției s-a efectuat conform autorizației de construire nr. 1253/09.11.2012”.

Dar respectiva autorizație prevedea doar:
- o suprafață construită la sol de 501 mp
- o suprafața construită desfășurată tot de 501 mp
- și posibilitatea maximă de a fi P+1
În plus, în edificare destinația a fost de „spații comerciale, birouri și locuințe”, dar în autorizație lipsea mențiunea cu locuințele.

Autorizația de construcție din 2012, singura obținută vreodată de Gheroghe Cheșcu: prevedea doar subsol și parter, fără locuințe. În total erau 501 mp construiți, dar omul de afaceri a construit, în final, peste 5.000 mp, fără să se sinchisează. La sfârșit, au venit Chirica și Harabagiu și i-au edificare la bloc, deși legea impune respectarea la virgulă a autorizației

Între recepție și edificare au fost lăsați să treacă 4 ani

Acest act este, practic, ca un autodenunț. Oamenii din Primărie au certificat că blocul cu 9 niveluri din Tătărași este același lucru cu imobilul de maxim 4 niveluri autorizat în 2012 pe baza PUZ din 2011.

Certificatul de atestare a edificării a fost chintesența: Cheșcu a făcut imediat apartamentarea (februarie 2019), iar din martie același an a dat drumul, oficial, la vânzarea celor 60 de apartamente. „Doi ani, din 2016, momentul ultimei sentințe și până în 2018, momentul atestării edificării, s-a stat la trecerea timpului. Să se uite de acest caz”, a încercat o explicație o sursă din sistem.

Atenție: între recepția blocului, falsficată grosolan, și edificare, alt document care falsifică situația reală, au trecut 4 ani. Totul pentru ca timpul să facă uitat subiectul.

Suprafața finală construită de Cheșcu: 5.705 mp în loc de 501 mp
Structura imobilului, așa cum reiese din actul de dezmembrare: „Construcția (...) cu destinația de spații comerciale, birouri și locuințe, cu o suprafață construită la sol de 875 mp și o suprafață construită desfășurată de 4.185 mp, are următoarea dispunere pe nivele”:
1. Subsol: 837 mp suprafață utilă (SU)
2. Demisol: 780 mp SU
3. Parter: 859 mp SU
4. Mezanin: 577 mp SU
5. Etaj 1: 573 mp SU
6. Etaj 2: 574 mp SU
7. Etaj 3: 573 mp SU
8. Etaj 4: 590 mp SU
9. Mansardă: 342 mp SU
Total suprafață utilă: 5.705 mp. Apartamentele sunt dispuse la demisol, etaje și mansardă, în timp ce restul spațiilor sunt la subsol și parter.
De neînțeles: suprafața utilă a ieșit mai mare decât cea construită desfășurată. „Nu cred că se poate explica. Suprafața utilă este întotdeauna mai mică decât cea construită desfășurată. Singura «explicație» ar fi că suprafața desfășurată este mai mare chiar și decât cea menționată în certificatul de edificare”, a spus un expert în urbanism. 

Șirul de ilegalități crase. Unde sunt cele 42 locuri de parcare?
Așadar, ne aflăm în fața unei uriașe mistificări cu posibile consecințe penale. Retrospectiv, acestea sunt momentele vulnerabile ale combinațiilor Cheșcu – Primărie:
1) Blocul trebuia să aibă 2S+P+1 (conform PUZ) și 2S+P conform AC. Dar, după construcție, clădirea are S+D+P+mezanin+4E+M
2) Imobilul trebuia să aibă POT 36% (501 mp) și are amprentă la sol 63% (875 mp)
3) Clădirea trebuia să aibă CUT 501 mp și are 4.185 mp
4) Lipsa locurilor de parcare: la finalizare, potrivit regulilor în vigoare la momentul respectiv, era necesară amenajarea unui loc de parcare la fiecare 75 mp utili. Astfel, doar la cei 3.180 mp utili ai apartamentelor ar fi corespuns 42 locuri de parcare, fără a mai lua în calcul spații comerciale. Potrivit reglementărilor actuale, la fiecare unitate locativă este necesar un loc de parcare. Adică, 60 de apartamente = 60 locuri de parcare.
Situația actuală, de fapt: în fața clădirii sunt 5-6 locuri de parcare, în spate vreo 6-7 + scriptic 2 garaje. În total, maxim 15 locuri de parcare. La fața locului, se observă că foarte multe mașini sunt parcate unele în altele, direct pe trotuar. Mașinile ocupă trotuarul sau sunt trase la bordură, de-a lungul străzii.

Mihai Chirica a rezolvat blocul lui Gheorghe Cheșcu fără să-și lase semnătura. N-a scos un cuvânt despre această afacere, deși a fost prezentată pe larg în presă: REPORTER, ZIARUL DE IAȘI, 7IAȘI. Afacerea Cheșcu este mai gravă chiar decât blocul lui Asimionesei din Sărărie, în ambele cazuri primarul nefăcând nimic pentru a apăra legalitatea

O nouă autorizație era imposibilă: zona nu permite mai mult de un etaj
5) Putea fi acest imobil adus în legalitate, prin acte ulterioare? Răspunsul specialiștilor este un „nu” categoric.
- strict tehnic, Cheșcu ar fi putut obține o nouă AC pentru modificări. Dar noua autorizație trebuia să se încadreze în aceeași parametri MAXIMALI ai PUZ, deci nu se rezolva nimic. Dacă, totuși, există o altă AC, atunci aceasta a fost emisă cu nerespectarea PUZ, deci nelegal

- un nou PUZ nu se putea obține pentru ca la cel actual s-a pornit de la CUT 0,3 (conform Planului Urbanistic General) și a fost majorat cu 20%. Adică, și PUZ-ul era MAXIMAL.

În plus, unitatea teritorială de referință pentru acel teren aferent PUZ-ului era LV 1 - locuințe individuale și colective mici cu P, P+1. Verdictul specialistului: sunt interzise aprobări de PUZ pentru intrare in legalitate
Concluzie: intrarea în legalitate este posibilă și permisă atât timp cât se încadrează în prevederile PUG și ale Regulamentului Local de Urbanism. Or, aici nu mai e cazul.

Cum putea Poliția Locală să procedeze legal
6) După finalizarea procesului, putea Poliția Locală/Primăria să mai facă ceva în această speță? După ce Poliția Locală a pierdut procesul privind amenda de 10.000 de lei erau două posibile continuări:
- să fie promovată o nouă acțiune în instanță pentru aducerea la îndeplinire a măsurilor complementare (dacă acestea n-au făcut parte din această judecată). Prin acest nou proces, Poliția Locală să fi cerut intrarea în legalitate, dacă era posibil. Dacă nu, aducerea construcţiei la forma autorizată. Pe românește, demolarea nivelurilor edificate în plus.
- dacă procesul verbal anulat de instanță, odată cu amenda a eliminat și măsurile complementare, atunci Poliția Locală avea la îndemână efectuarea unui nou control la fața locului. Prilej cu care se puteau identifica depășiri și nereguli care nu au fost reținute în procesul verbal inițial. Și, pe baza acestor noi nereguli, se putea cere revenirea la forma autorizată.

Arhitecta-șefă Brândușescu a făcut un raport ca „acoperire”
7) Ce s-ar putea face mai departe, de-acum încolo? „Cumpărătorii sunt de bună credință, cred că o eventuală demolare este exclusă. Singurul lucru care se mai poate întâmpla este o acțiune în penal pentru tragerea la răspundere a celor vinovați”, a afirmat un expert jurist.
8) În certificatul din 10 octombrie 2018 al Primăriei a fost invocat și un raport întocmit cu o zi înainte de arhitectul-șef care, chipurile, ar contribui la atestarea edificării.

„Raportul este, de fapt, un referat care atestă încadrarea în prevederile PUZ. În esență, este o trăsnaie invocarea lui în acest context, pentru că PUZ-ul n-a fost respectat”, a explicat un specialist.

Anca Brândușescu, cea care îndeplinea la acea vreme funcția de arhitect-șef, a refuzat dialogul cu REPORTER DE IAȘI.
9) Tot în certificatul de atestare a fost menționată autorizația de construire din 2012, bază a edificării. Mai poate exista o altă autorizație? Și dacă da, de ce nu a fost amintită în acest certificat?

„Chiar dacă ar exista o altă autorizație, nu s-ar fi putut autoriza o suprafață construită de 875 mp, adică un POT de 63%, pentru că ar fi fost contrare PUZ-ului. Și atunci, certificatul nu poate atesta, de fapt, că lucrările sunt executate conform autorizației din 2012”, a precizat un specialist în urbanism.

Alt subterfugiu: o „adresă” făcută după recepția blocului
10) În dosarul de apartamentare, Tudor Cheșcu, administratorul Flux, a invocat că edificarea s-a făcut în baza autorizației de construire din 2012, „completată cu adresa nr. 94210/23.10.2014 emisă de Primăria Municipiului Iași”.

Aceasta a fost semnată de Tudor Vericeanu, arhitectul-șef de-atunci și se referă la clarificări privind autorizația.

„Două lucruri trebuie punctate: 1) adresa este din 23 octombrie 2014, deci la 6 zile după recepția finală. Ce clarificări putea să aducă post-recepție? Și, în al doilea rând, o «adresă» nu poate să «bată» autorizația de construire, orice scrie în ea”, a precizat specialistul în urbanism
11) PUZ-ul aprobat stabilește POT de 36%, CUT de 0.36, regim de înălțime 2S, parter și etaj. Dar, la acea suprafață de teren POT = CUT = 501 mp.

„În acest caz, putem presupune că s-a autorizat o clădire cu parter și etaj, dar cu POT mai mic de 36% pentru a se încadra în CUT-ul de 0.36, sau s-a autorizat o clădire în POT-ul maxim aprobat, dar doar cu parter. În ambele situații, suprafața construită din autorizație este mult mai mică decât suprafața de 875 mp construită la sol, prezentată în certificatul de atestare a edificării construcției, la fel, suprafața desfășurată nu are cum să fie de 4.185 mp, pentru că depășește cu mult CUT-ul aprobat”, a explicat expertul.

Unghiul din care se văd cele 9 nivele ale blocului (Subsol1, Subsol2, Parter, Mezanin, 4 Etaje, Mansardă)

Edificarea semnată de Harabagiu este o enormitate: nu respectă autorizația
12) Cum să apartamentezi o clădire care are, în autorizația de construire, destinația de spații comerciale și birouri și cu totul alte suprafețe construite și desfășurate? Autorizația din 2012 nu prevede locuințe.

„Pentru a transforma o clădire comercială în locuință colectivă sunt necesare lucrări de compartimentare și de schimbare de destinație. Compartimentările nu se pot realiza fără autorizație de construire decât dacă sunt provizorii și nestructurale, însă apartamentele care au rezultat la etajele superioare nu sunt provizorii, iar creșterea numărului de etaje reprezintă o modificare structurală care are nevoie de o nouă autorizație de construire.

Dar în certificatul de atestare este indicată doar autorizația din 2012, iar modul în care este conformată în prezent construcția nu respectă PUZ-ul aprobat și nici autorizația de construire.

În concluzie, nu este clar cum poate acest certificat să ateste că edificarea clădirii s-a efectuat conform autorizației de construire nr. 1253/09.11.2012”, precizat specialistul în urbanism
13) Poliția Locală a semnat recepția în octombrie 2014 și, la 5 săptămâni, tot Poliția Locală a aplicat o sancțiune pentru nereguli la acest proiect. „Este imposibil ca o instituție să ateste, print-un act, respectarea autorizației și aceeași instituție să conteste, printr-un alt act, că lucrările executate nu respectă autorizația!”, a spus expertul.

Chirica și Harabagiu tac smirnă: niciunul nu răspunde întrebărilor REPORTER
Primăria nu a răspuns la întrebările REPORTER DE IAȘI, deși acestea au fost trimise pe email încă de vinerea trecută. Conținutul adresei lui Vericeanu, al raportului lui Brândușescu, al recepției finale din 2014, numele semnatarilor acelui act, dar și explicații privind edificarea unui bloc cu 9 niveluri în loc de 4, au fost principalele clarificări solicitate.

Până la ora editării acestui articol, primarul Mihai Chirica nu a răspuns.

Întrebări punctuale i-au fost trimise și lui Gabriel Harabagiu, fost viceprimar, semnatar al certificatului de atestare a edificării. Nici el nu a răspuns. Harabagiu a semnat în locul primarului edificarea, fără de care Gheorghe Cheșcu nu putea vinde apartamentele.
Adrian Hrițcu, de la Control Urbanism, în cadrul Poliției Locale, este menționat de surse ca autor al recepției absurde realizate în 2014. Polițistul local lucrează și acum în același loc. REPORTER l-a contactat, dar nu a vrut să discute.

Cheșcu și fosta arhitectă-șefă se înscriu în Clubul „No comment!”
Omul de afaceri care a realizat investiția a refuzat să discute pe marginea acestei spețe. „Nu avem ce vorbi”, a spus Gheorghe Cheșcu.

Clarificări i-au fost solicitate și șefului Poliției Locale. „Trimiteți-mi întrebările în scris”, a cerut Liviu Zanfirescu, directorul Poliției Locale. Le-a primit, însă nu a răspuns.
Nici Anca Brândușescu nu a fost cu mult mai comunicativă. „Eu nu mai sunt angajatul Primăriei Iași de ceva timp. În calitate de funcționar public al altei instituții nu am atribuții pentru declarații de presă”, a declarat Anca Brândușescu, fost arhitect-șef, acum angajată a Inspectoratului Județean în Construcții.

 

Alte scandaluri urbanistice în care a fost implicată SC Flux SRL
- Publicația 7IAȘI, 29 iulie 2021: Firma Flux SRL construiește o spălătorie auto lângă Green Park, dar autorizația de construire a fost eliberată pentru „amplasare module tip container mobil, showroom”.
Poliția Locală a amendat firma lui Cheșcu cu 5.000 de lei, dar procesul verbal conține nenumărate vicii, care au fost speculate într-o plângerea adresată Judecătoriei Iași. Agenții de la Locală au greșit până și datele cu privire la sediul societății amendate
- În ianuarie 2021, 7IAȘI a scris că fără autorizații și în lipsa oricărui aviz, omul de afaceri Gheorghe Cheșcu a unit un spațiu comercial de pe strada Vasile Lupu cu un apartament de la parterul blocului, edificând astfel un imens magazin cu birouri și spații de depozitare
- Tot pe strada Vasile Lupu, același Gheorghe Cheșcu a construit alte trei blocuri fără respectarea autorizației, a relatat tot 7IAȘI. Două blocuri de lângă fosta Piață Doi Băieți au fost unite după aceeași rețetă după ce au fost realizate mai multe supraetajări.

În plus Primăria Iași a recepționat lucrările de construire deși investitorul făcuse mai multe apartamente decât în autorizația de construire

Article image
Arhitectul-șef al Iașului vinde cu 100.000 de euro un teren familiei care construise trei blocuri fără autorizație, în cea mai scandaloasă afacere imobiliară din Iași a ultimilor ani. Blocurile din Aurel Vlaicu 49 au fost construite fără autorizație. Poliția Locală a pierdut procesul dintr-un motiv stupefiant: lipsa calității procesuale. De trei ani, primarul Mihai Chirica n-a numit un director general la Poliția Locală. S-...
Autor Gabriel Gachi Anchete 07 Martie 2018


Citeste si...
Nota
(4 voturi)
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Arhiva ReporterIS

« Mai 2022 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          

Cartierul Austriac