Absorbția în 9 ani: 30 euro/an pentru fiecare ieșean
Din valoarea totală de 8,8 miliarde lei a celor 457 contracte ale județului Iași, finanțarea nerambursabilă este de 4,5 miliarde de lei. Din 2014 și până în vara acestui an, Iașul a atras fonduri UE de 1,3 miliarde lei, un procent de doar 29%. În 9 ani.
Suma este echivalentul a 270 milioane de euro. Ar ieși 270 euro pe cap de locuitor, Iașul fiind singurul județ din România care a depășit pragul de 1 milion de cetățeni. La 9 ani, înseamnă 30 de euro anual de la UE pentru fiecare ieșean din județ.
Clasamentul contractelor semnate pentru proiecte finanțate din bani europeni la 30 iunie 2022, exercițiul financiar 2014 - 2020
1) București – 19,7 miliarde lei
2) Ilfov – 11,5 miliarde lei
3) Cluj - 9,4 miliarde lei
4) Dolj – 9 miliarde lei
5) Iași – 8,8 miliarde lei
În aceste sume sunt incluse atât fondurile europene nerambursabile cât și contribuția locală, fiind cumulate atât proiectele instituțiilor publice cât și cele ale firmelor private din fiecare județ în parte.
Absorbția efectivă la Iași: 17%. Bihor: 38%
În condițiile în care comparația se face ca nivel al investițiilor ce revin pe cap de locuitor, atunci Iașul pierde și mai mult teren. Iașul, cel mai populat județ din țară, a fost întrecut inclusiv de Tulcea, al doilea cel mai mic după acest criteriu al populației.
Câteva exemple:
Tulcea – 19.900 lei/locuitor
Cluj – 13.300 lei/locuitor
Dolj – 12.900 lei/locuitor
Constanța – 11.600 lei/locuitor
Iași – 8.800 lei/locuitor (la 1 milion de locuitori), 11.000 lei (la 800.000 locuitori)
Iașul este considerat primul județ din România care a atins pragul de 1 milion de locuitori. Fiind important județ de graniță cu Republica Moldova, mulți basarabeni au folosit adrese din comunele sau orașele Iașului ca domiciliu pentru obținerea cetățeniei. Astfel, unele surse au afirmat că Iașul ar avea, real, doar 800.000 de locuitori.
Așadar, în 9 ani, Bihorul a ajuns la un grad de decontare de 38%, iar Iașul de doar 17%, fie că vorbim de fonduri UE sau de contribuția națională.
Aceste proiecte cu finanțare europeană, care fac obiectul analizei Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, trebuie finalizate până cel târziu în decembrie 2023. Exercțiul financiar 2014 – 2020 a fost întins pe 7 ani, însă UE a acordat o dispensă de trei ani, așa numita regulă n+3 conform căreia termenul de implementare a proiectelor poate fi extins până în 2023.
Ce nu va fi gata în următoarele 12 luni nu va primi decontare din fonduri nerambursabile.
Clasamentul polilor de dezvoltare: Iași, locurile 5-6. Bihor și Cluj, mult în față
REPORTER DE IAȘI a extras din raportul Ministerului Fondurilor Europene, valoarea proiectelor europene depuse de șapte dintre cele mai mari UAT-uri din România, în afară de Capitală: Iași, Cluj, Constanța, Craiova, Brașov, Timișoara și Oradea.
E vorba doar de proiectele având Primăriile ca beneficiari direcți, fără alte entități publice intermediare (școli, spitale, companii ale Consiliului Local).
Și în acest clasament Iașul are o absorbție mică raportată la numărul de locuitori. În TOP 7 orașe mari, Iașul este abia pe locurile 5-6, la egalitate cu Brașov, pe locul 7 fiind Craiova.
Primăria Oradea este prima la nivel național, având o valoare a proiectelor/cap de locuitor triplă față de cea a Iașului. În Oradea sunt în derulare investiții europene ale Primăriei în valoare de 4.314 lei/locuitor (877 euro), în timp ce Primăria Iași are proiecte de doar 1.411 lei/locuitor (287 euro). Viteza de dezvoltare la Oradea este practic de trei ori mai mare decât la Iași.
Clujul, de asemenea, are o viteză de dezvoltare dublă față de Iași (3.341 lei/locuitor), fiind singura Primărie din România care a depus proiecte ce depășesc 1 miliard de lei. Iașul, cu o populație mai mare ca a Clujului, are proiecte în derulare de doar 511 milioane lei.
Aceste cifre arată nivelul real al investițiilor din principalele orașe din țară, pe baze comparative. Un clasament al fondurilor UE/nr. locuitori pe toate orașele din România ar declasa și mai mult Iașul. Pe exercițiul european anterior, 2007-2013, municipiul Iași a fost abia pe locul 19 în România la valoarea fondurilor absorbite/cap de locuitor.
Marius Bodea, senator USR: „Iașul va rămâne în coada atragerii de bani europeni câtă vreme va avea în fruntea județului și orașului baronași puși pe căpătuială doar pentru ei și camarila lor. Cine e în stare să ceară șpagă 20 de tone de tablă să-și pună pe casă, cine distruge un oraș și liniștea oamenilor de dragul mafiei imobiliare nu se va gândi la banii europeni. Pentru că nu pot fi furați așa de ușor și Bruxelles-ului nu îi poți cere procent șpagă, pentru că ajungi sigur la pușcărie pentru fraudă.
Maricel Popa, senator, președintele PSD Iași: „Am avertizat de mai multe ori că Iașul pierde viteză în atragerea finanțărilor europene. Din incompetență, prostie sau nepăsare. Tandemul penal Alexe – Chirica e ocupat cu naveta la DIICOT, DNA și instanțele de judecată. De unde să mai aibă ei timp și chef de muncă? Cum despre demisia de onoare acești liberali nu au auzit, cred că decontul va veni la alegerile din 2024, iar ieșenii îi vor mătura din funcțiile de primar și președinte al Consiliului Județean”
Alexandru Muraru, deputat, președintele PNL Iași: „Atunci când vorbim de atragerea fondurilor europene, Iașul va rămâne mereu un județ competitiv, iar dacă priviți clasamentul cu atenție, veți observa că în regiunea Moldovei, dar și în raport cu alte regiuni ale României, suntem pe primul loc la atragerea fondurilor europene pentru proiectele finanțate din fonduri europene, fie că acestea sunt publice sau private.
Opinia publică are tendința aceasta de a ne compara mereu cu județul Cluj, dar unde sunt celelalte județe din Vest în această ecuație? Nevoile regiunilor, că ne place sau nu, sunt diferite. Noi avem nevoie de autostradă, de parcuri industriale, ei au nevoie de metrou, spre exemplu”
Statistica MIPE mai arată un amănunt extrem de important. În cazul Iașului, Clujului și Doljului, la calculul sumei totale a contractelor au fost incluse și cele aferente spitalelor regionale de urgență (SRU). Astfel, la Iași sunt menționate 2,4 miliarde lei pentru SRU din care doar 223 milioane lei reprezintă fonduri UE în acest ciclu financiar. La Cluj, investiția în spital ar fi 2,5 miliarde lei tot cu 223 milioane lei fonduri UE, iar la Craiova 2,8 miliarde lei cu o finanțare UE în actualul exercițiu în sumă identică: 223 milioane lei.
Câteva precizări:
- Clujul, Doljul și Iașul (exceptând Bucureștiul și Ilfovul) par a fi desprinse față de următorul pluton de județe ca sumă totală a contractelor. Însă, dacă eliminăm 2 miliarde lei de la fiecare, atunci Constanța trece în fața lor, iar Bacăul și Timișoara se apropie destul de mult
- La niciunul dintre cele trei spitale nu s-a făcut nicio plată până astă vară
- Contractele pentru cele trei SRU vor fi fazate, adică încep anul viitor și vor fi terminate în următorul exercițiu financiar
Iată ce a răspuns Ministerul Sănătății în legătură cu stadiul SRU Iași:
REPORTER DE IAȘI: Care este stadiul actual al proiectului Spitalului Regional de Urgență Iași?
Ministerul Sănătății: Ordinul de prestare a serviciilor de proiectare pentru Spitalul Regional de Urgență Iași a fost emis în data de 08.03.2022. Conform contractului, durata etapei de elaborare a Proiectului Tehnic este de 12 luni (...). La șase luni de la ordinul de începere a serviciilor, proiectantul a transmis Ministerului Sănătății documente ce fac parte din Documentația Tehnică pentru obținerea Autorizației de Construire, precum și un Proiect tehnic pentru devierea rețelelor de utilități, necesar a fi făcute pentru începerea lucrărilor.
De asemenea, Proiectantul este în proces de obținere a tuturor avizelor cerute prin certificatul de urbanism emis de Primăria Municipiului Iași.
Când este programată sau estimată a fi lansată licitația pentru execuția acestei investiții?
Licitația pentru prima fază a lucrărilor este estimat a fi lansată în luna decembrie 2022, iar licitația pentru faza a doua, cel mai târziu în august 2023.
Pe site-ul de prezentare (https://spitalregionaliasi.ro/), sunt menționate două faze ale construcției. Ce presupune fiecare fază în parte?
Prima fază va cuprinde devierea utilităților, lucrări pregătitoare, organizare de șantier și săpătură generală, urmând ca faza a doua să cuprindă restul lucrărilor de construcții (îmbunătățirea terenului de fundare, fundații, suprastructură, fațade, finisaje, echipamente, lucrări exterioare etc.)
Potrivit aceleiași surse, valoarea totală a proiectului este de 2,37 miliarde de lei. Defalcați această sumă pe sursele de proveniență a finanțărilor (fonduri UE, împrumut, bugetul de stat etc).
Defalcarea pe sursele de proveniență a finanțarii este următoarea:
- Fonduri UE – Programul Operațional Regional – aproximativ 223.320.500 lei;
- Fonduri UE – Programul Operațional Sănătate – aproximativ 835.000.000 lei;
- Împrumut extern – aproximativ 1.250.000.000 lei;
- Buget de stat – aproximativ 61.500.000 lei
În sarcina cui rămâne infrastructura de utilități (apă, canal, gaz, energie electrică, drumuri), dacă sunt estimări ale costurilor și care este stadiul acestor amenajări?
Sarcina privind infrastructura de utilități din zonă a fost asumată de autoritățile locale și de furnizorii de servicii de utilități.
Din informațiile deținute de structura de specialitate, este în desfășurare un studiu de fezabilitate cu termen de livrare luna decembrie 2022, pentru întreg arealul din zona Moara de Vânt, care cuprinde pe lângă SRU Iași și Stadionul Municipal împreună cu Sala de Sport și restul investițiilor pe care municipalitatea le va face în zonă. Acest studiu va duce la stabilirea necesarului de utilități, identificarea amplasamentelor optime pentru centrele de furnizare sau distribuție, studierea traseelor din punct de vedere tehnic și financiar, va face propuneri la încadrarea în contextul arhitectural al zonei și estimarea tuturor costurilor pe care Primăria Municipiului Iași le va avea.
Care este estimarea privind luna/anul în care lucrările de construcție a SRU Iași vor începe efectiv?
Estimarea privind începerea lucrărilor pentru prima fază este luna aprilie 2023, iar pentru faza a doua este februarie 2024.
