Cifre seci, dar elocvente. Bugetul Consiliului Județean (CJ) Iași pentru anul acesta a fost proiectat cu cheltuieli de 1,6 miliarde de lei din care 1,2 miliarde lei pentru funcționare. Programul de investiții publice se ridică la 390 milioane de lei. Procentual înseamnă că 76% din banii instituției condusă de Costel Alexe vor merge pe funcționare și numai 24% pe dezvoltare.
În vestul țării, Ilie Bolojan, șeful CJ Bihor, face invers: cheltuie 72% din bani (880 milioane de lei) pe investiții.
Încă un detaliu: de aproape doi ani, Bolojan a redus la jumătate schema de personal din aparatul propriu al CJ: a păstrat 97 angajați din cei 194 pe care i-a găsit în 2020 la preluarea mandatului. La Iași, numărul de posturi aprobate este de 242. Salariile funcționarilor din Casa Pătrată costă 8 milioane de euro anual.
Diferența dintre Bolojan și Alexe se vede și în traiul zilnic. Liberalul din vest are un apartament cu trei camere luat prin credit într-un bloc comunist. În vreme ce Alexe și familia sa dețin un imperiu imobiliar, cu vile și terenuri de milioane de euro.
Costel Alexe face vizite de lucru pe drumul reabilitat Iași-Suceava, un proiect început în mandatul predecesorului său. Principalele obiective ale șefului CJ Iași sunt afacerile sale imobiliare
Mii de angajați și un buget uriaș de salarii
Zilele viitoare, aleșii județeni ai Iașului vor vota în plen bugetul pe 2023. Aritmetica mandatelor face ca această procedură să fie o simplă formalitate pentru președintele Costel Alexe. Acesta propune ca din 1,6 miliarde lei puțin peste 390 milioane de lei (24%) să meargă către investiții. O mare parte a bugetului este destinată întreținerii unui aparat bugetofag imens.
Astfel, la Iași, în aparatul propriu al CJ sunt aprobate 242 de posturi, bugetul prognozat pentru anul în curs fiind de 39 de milioane de lei, echivalentul a 8 milioane de euro.
În total, în CJ Iași și instituțiile subordonate (direcțiile de drumuri, pază, evidența persoanei, protecție socială), cele șase spitale, Biblioteca Județeană, Muzeul Literaturii, Filarmonica, Teatrul pentru Copii sunt 9.200 de posturi cu o bugetare pentru 2023 de 584 milioane lei (120 milioane de euro).
Anomalie: Școala Populară de Arte și Ansamblul artistic „Constantin Arvinte” au, însumat, un număr dublu de posturi 103 față de 51 cât are Direcția Județeană de Drumuri.
Bugetul județului Bihor are investiții în proporție de 72%. La Iași, investițiile reprezintă doar 24% din buget
Investițiile Iașului: proiecte vechi, fonduri restrânse
Cele mai importante investiții la Iași sunt cele aflate deja în implementare: modernizarea Spitalului de Copii „Sf. Maria” și extinderea Unității de Primire Urgențe, reabilitarea Casei Gane, a Bojdeucii lui Creangă, realizarea axei strategice Iași – Suceava, drum alternativ care străbate mai multe comune de pe raza județului. Toate sunt cu finanțare europeană, iar multe au fost demarate pe vremea fostei administrații PSD.
Investiția de jumătate de miliard de euro fonduri UE în rețelele de apă – canal ale ApaVital și construirea terminalului T4 de la Aeroport (80 milioane euro), ambele aflate în derulare, nu intră în această categorie. Finanțările au fost atrase de echipele respectivelor entități, acestea funcționând sub un alt regim, chiar dacă Costel Alexe le folosește pentru a-și face propagandă.
Proiecte anunțate și ratate
Conducerea CJ Iași a mai vânturat câteva proiecte în domeniul medical: un nou Institut al Inimii și construirea unui Spital de Boli Respiratorii. Valoarea ambelor depășește jumătate de miliard de euro. Niciunul nu are finanțare. Șefii județului nu au reușit obținerea fondurilor europene prin PNRR.
Acum câteva zile, Alexe a anunțat realizarea a trei pasaje pietonale și rutiere în Podu Iloaiei și Lețcani care ar trebui să ducă la descongestionarea traficului. Toate sunt însă doar la nivel de idee. Nu există nici proiectele, nici finanțările asigurate.
O nouă Centură, la Beiuș, se construiește în județul Bihor. Ieșenii stau 40-60 de minute să traverseze Podu Iloaei, unde un așa-zis proiect de Centură e doar la nivel de declarații
Bihor: toate preocupările sunt spre investiții
La 600 kilometri depărtare, în alt capăt de țară, șefii județului Bihor au altă abordare. În primul an de la preluarea mandatului de președinte al Consiliului Județean Bihor (2021), liberalul Ilie Bolojan a înjumătățit schema de personal, fiind păstrate doar 97 posturi din cele 194 ale aparatului propriu.
În paralel, Bolojan a inversat balanța cheltuielilor: în 2020, cele de funcționare reprezentau 70%, în 2022 s-a ajuns aproape la egalitate (51% funcționare, 49% dezvoltare) pentru ca în acest an doar 28% din bani să meargă la secțiunea de funcționare, în timp ce 72% din fonduri vor fi destinate investițiilor.
Miercuri, 25 ianuarie, plenul CJ Bihor a aprobat bugetul pe anul în curs. „Funcționăm de doi ani cu jumătate din angajați, nu mai plătim chirii pentru că am eliberat spațiile, ne-am scăpat de 15 mașini și avem mai puțin de jumătate din consumul de combustibil, nu mai risipim banii. Doar în 2021 economiile realizate au depășit 6 milioane de euro. Acești bani au fost mutați în investiții. În fiecare an se vor vedea lucrări realizate în plus din aceste bugete suplimentare, în tot județul”, a afirmat Ilie Bolojan.
900 milioane de lei – investiții la Oradea, invers decât la Iași
Acesta a menționat, pe pagina sa de Facebook, și care sunt principalele zone vizate pentru investițiile publice. „Centurile Aleșd, Beiuș și cele metropolitane, drumul expres Arad-Oradea, centrul cultural, inelul metropolitan, modernizarea aeroportului, parcurile industriale din județ, terminalul cargo și altele, proiecte aflate în diferite faze, vor schimba fața județului Bihor în anii următori. Începând din acest an, banii alocați pentru investiții, peste 180 milioane de euro, vor depăși fondurile alocate pentru funcționare”, a precizat șeful CJ Bihor.
Câteva calcule simple: dacă 180 milioane de euro reprezintă 72% din cheltuielile Bihorului, atunci suma totală este de 250 milioane euro. Deci, anul acesta, CJ Bihor va cheltui în total 1,22 miliarde lei din care aproape 900 de milioane lei pe investiții și restul pentru funcționare. Invers decât la Iași. Și încă un element: populația județului din vest este de până în 650.000 locuitori pe când a Iașului este de peste 1 milion.
Ilie Bolojan a redus masiv cheltuielile inutile la Primăria Oradea și apoi la Consiliul Județean Bihor, are 4 mandate la nivel local și este printre favoriții PNL la funcția de președinte al României în 2024. Dar are un singur apartament cu 3 camere într-un bloc comunist
Centura Oradei se construiește acum, nu peste 10 ani
Unul dintre cele mai importante pariuri ale lui Bolojan sunt centurile metropolitane. „S-a finalizat procedura de licitație pentru selectarea constructorului ce va realiza centurile metropolitane care vor fluidiza circulația la intrările în Oradea. (...) Trei centuri noi, în lungime totală de aproape 20 de km, în Oșorhei, Nojorid și Sântandrei. Se vor reabilita și aproape 13 km de drum județean între Oșorhei și Copăcel. Licitația a fost adjudecată la prețul cel mai mic ofertat, de peste 38 de milioane de euro. La începutul lunii februarie se vor depune ofertele și pentru centura Biharia - Paleu. Din toamna acestui an ar urma să înceapă lucrările și la acest nou proiect. Lucrările vor fi începute din bugetul Consiliului Județean Bihor. În a doua jumătate a acestui an ar urma să trecem finanțarea pe fonduri europene. Această rețea de centuri radiale din Zona Metropolitană a Oradiei și inelul metropolitan vor asigura, de anul viitor, o circulație fluentă la intrările în oraș, vor reduce poluarea, vor scădea numărul de accidente și vor constitui noi coridoare de dezvoltare”, a explicat Bolojan pe 18 ianuarie 2023.
Este ca și cum, pentru a intra sau ieși din Iași, șoferii ar avea la dispoziție șosele de centură care să ocolească Lețcaniul, Ciurea sau Buciumul, în așa fel încât traficul extern să nu se mai suprapună cu cel local, al navetiștilor din zona metropolitană.
Diferența: drum expres de 1,5 miliarde de euro
Un alt proiect important al lui Bolojan are valențe regionale: realizarea unui drum expres Arad – Oradea care să asigure o mai bună conectivitate între cele două orașe, dar și cu autostrăzile și drumurile naționale și județene zonale din România și Ungaria. Drumul expres, cu profil de patru benzi, va avea o lungime de 120 de km.
În decembrie 2022, reunite în ședințe de final de an, Consiliul Județean Bihor și Consiliul Municipal Oradea au aprobat indicatorii tehnico-economici ai proiectului drumului expres. Valoarea estimată a investiției este de 1,54 miliarde de euro, finanțarea urmând să fie asigurată din fonduri europene prin Programul Transporturi.
În trei ani, lucrările ar trebui să fie terminate și drumul să fie deschis circulației. „Proiectul este rezultatul unui parteneriat între Ministerul Transporturilor, prin Compania Națională de Autostrăzi - CNAIR și patru autorități locale: Primăria și Consiliul Județean Arad, Primăria Oradea și Consiliul Județean Bihor”, a arătat Bolojan.
Costel Alexe e la primul mandat de președinte CJ, a colecționat imediat două trimiteri în judecată în dosare de corupție, iar averea sa, constând într-un parc de distracții și mai multe ansambluri rezidențiale, este de câteva milioane de euro
Importanță uriașă: cum ar fi un drum expres între Iași și Botoșani
Ca o corespondență, ar fi ca un drum expres Botoșani – Iași pe malul Prutului care să facă legătura între cele două județe, dar care să se conecteze și cu viitoarea A8 și cu Republica Moldova la noul pod rutier de la Ungheni.
Un drum expres este ca o autostradă, singura diferență fiind că sunt încrucișări de nivel cu alte drumuri de acces, rezolvate prin sensuri giratorii sau semafoare.
Miza drumului expres Oradea-Arad este de a crea un megapolis între cele două orașe, de o construi o contrapondere economică la polurile de dezvoltare Cluj și Timișoara. Miza unui drum expres poate fi de importanță istorică. Dacă am presupune că între Iași și Botoșani s-ar construi un drum expres, de-a lungul său ar apărea depozite, parcuri industriale, hub-uri agricole, proiecte rezidențiale, stațiuni, hoteluri etc.
Recent, REPORTER DE IAȘI a descris un proiect finalizat la Bihor: construirea în parteneriat CJ – primării a 7 complexuri de înot în 7 orașe. Beneficiari sunt elevii și preșcolarii din localitățile Ștei, Marghita, Beiuș, Valea lui Mihai, Salonta, Săcueni, Nucet, 7 din cele 9 orașe ale Bihorului.
Bugetul Bihorului a primit like pe FB și de la Alexandru Muraru, liderul formal al PNL Iași, care însă nu are niciun cuvânt de spus în administrația județeană
Iași: averea lui Costel Alexe e de proporții colosale
Dacă investițiile în județul Iași sunt pe sponci, averea personală a lui Costel Alexe și a familiei sale a crescut exponențial în ultimii ani. Au fost finalizate modernizările de la ranch-ul din Sculeni deținut de Raluca, fosta soție a lui Alexe.
Frații, sora și mama lui Costel Alexe, adică Florin, Mihai, Adina și Maria, și-au ridicat case pe malul lacului Aroneanu. Cumnatul Dura dezvoltă un proiect imobiliar de anvergură în Miroslava. Costel Alexe (prin firma Gervic la care este asociat), fratele său, Florin, și Raluca (fosta soție a șefului CJ) dețin mai multe hectare de teren și pădure în Bârnova. Oficial, în declarația sa de avere, Costel Alexe a menționat două apartamente (70 și 71 mp), dar și 500 mp concesionați la Aroneanu, de la un primar PNL, printr-o procedură viciată.
Ilie Bolojan stă la bloc într-un apartament cumpărat în rate
În schimb, Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, și-a achiziționat un apartament în Oradea în 2008, după ce, în anii precedenți, făcea naveta de la Aleșd. Apartamentul are 3 camere și o suprafață de 65 mp, fiind situat la etajul I al unui bloc construit în perioada comunistă, în centrul civic al municipiului. Liberalul l-a achitat printr-un credit bancar contractat la cumpărare. Apartamentul este dat în chirie și generează un venit de 3.300 euro anual, Bolojan trăind efectiv în locuința partenerei sale de viață, locuință care este tot la bloc.
Șeful CJ Bihor a mai moștenit la țară, în localitatea Vadu Crișului, de unde provine, casa părintească de 100 mp, în care locuiește mama sa, un teren intravilan de 4.043 mp aferent gospodăriei și un teren agricol de 2 ha. În declarația de avere, acesta a mai menționat un Mercedes fabricat în 2017.
