Ajunse la judecată, dosarele de mare răsunet ale șefilor Iașului se transformă în circ procedural, în numele „dreptului la apărare”. Nici vorbă, însă, de analiza dovezilor, de încrucișarea de argumente pro și contra vinovăției: primele lupte ale lui Chirica, Alexe, Baciu, Harabagiu pornesc cu amânări sau cereri de probe care de care mai ciudate și inutile.
Peste toate, domină lentoarea judecătorilor, așa cum se întâmplă în Dosarul Tabla al lui Alexe de la Înalta Curte, dosar în care, pentru a da un verdict referitor la legalitatea rechizitoriului, până acum completul de judecată a amânat decizia de șase ori – în total, aproape trei luni și jumătate.
„Să lăsăm Justiția să-și facă treaba”, a devenit un fel de insultă.
Dosarul Tabla: verdict amânat de șase ori
Conform legilor în vigoare, înainte de a se judeca un dosar penal pe fond, un complet de judecată analizează, în cameră preliminară, legalitatea administrării probelor în cursul cercetării penale. Legea zice că durata procedurii în camera preliminară este de cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei la instanță, dar legiuitorul nu a precizat o sancțiune cu privire la nerespectarea termenului.
În Dosarul Tabla de pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, dosar în care actualul președinte al Consiliului Județean, Costel Alexe, este trimis în judecată pentru luare de mită pe vremea când era ministru al Mediului, au trecut mai mult de 250 de zile de la data înregistrării dosarului.
Amânările de pronunțare din Dosarul Tabla
Completul de la camera preliminară a rămas în pronunțare pe 15 noiembrie 2022 și, apoi, a tot amânat verdictul pentru 29.11, 13.12, 17.01, 31.01, 14.02 și, cel mai recent, pentru 28 februarie 2023.
Avocatul Boacnă cere sesizarea CCR pe articole deja analizate
Dosarul numit generic „Cheșcu”, în care DNA a instrumentat și a trimis la Tribunalul Iași o cauză referitoare la edificarea ilegală a unor etaje dintr-un imobil, de către firma Flux SRL, cu complicitatea mai multor șefi din Primărie, printre care primarul Mihai Chirica și viceprimarul de la acel moment, Gabriel Harabagiu, se află, de asemenea, în camera preliminară.
La unul dintre termene, Harabagiu a cerut, iar judecătorul i-a aprobat, ca DNA – Structura Centrală București „să comunice dacă în cadrul structurii sunt mai mulţi specialişti care au calificările necesare efectuării percheziţiilor informatice sau este un singur specialist, respectiv dl. Rădulescu Dragoş Mihai”.
Lui Harabagiu i s-a respins solicitarea ca Primăria municipiului Iaşi să comunice data la care i-a fost transmisă sub semnătură o dispoziţie a primarului şi copii certificate conform cu originalul a datelor înregistrate în fluxul documentului „Certificat de atestare a edificării construcţiei 10198/2018” din softul electronic „Document Management PIRS – EPRIM”, incluzând şi toate logările aferente acestui document înregistrate de soft-ul informatic menţionat.
La rândul său, administratorul Flux SRL, Tudor Cheșcu, a cerut, printre altele, prin avocatul Cătălin Boacnă, să-i fie comunicat motivul pentru care nu a fost înregistrată declaraţia unui martor protejat din dosar şi procesul-verbal privind depunerea jurământului sau a declaraţiei solemne de către acest martor.
Avocatul Cătălin Boacnă
Tot Cheșcu, prin Boacnă, a cerut sesizarea Curții Constituționale pentru două articole de lege, cerere respinsă de magistrați. Exact cele două articole au fost analizate și declarate constituționale în trecut, decizia fiind publicată în Monitorul Oficial în ianuarie 2022.
Boacnă a mai solicitat și sesizarea Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte. Toate cererile de acest gen au fost respinse.
Boacnă (foto sus) a cerut sesizarea Curții Constituționale pentru articole deja analizate (foto jos)
Dosarul Cheșcu: Avocatul lui Chirica „a încurcat orele”
În cadrul Dosarului Cheșcu, la termenul din 2 februarie 2023, avocatul lui Chirica a lipsit, din cauza acestui lucru procesul fiind amânat. În încheierea de ședință de la acest termen, consultată de REPORTER, se arată că avocatul primarului „a încurcat orele şi credea că dosarul este la ora 10. (...) nu se va putea prezenta la ora 10 şi că acesta nu se va putea prezenta deloc la acest termen, însă acesta nu a avut timpul necesar să înainteze la dosar actele doveditoare”.
Chirica nu a acceptat să fie reprezentat de către un avocat-substituitor, iar judecătorul, deși a atras atenția că o decizie a Curții Constituționale a stabilit că „lipsa acordului clientului de a fi substituit nu poate constitui o cauză care să tergiverseze soluţionarea unui dosar” a acceptat, în final, amânarea cauzei, dar a avertizat: „Pune în vedere tuturor avocaţilor că în situaţia în care la următorul termen nu se vor putea prezenta au obligaţia să îşi asigure substituirea, indiferent de opinia inculpaţilor a căror asistenţă juridică o asigură, în caz contrar urmând să fie sancţionaţi cu amendă judiciară”.
Anterior, prin intermediul reprezentantului său, Chirica a ridicat mai multe excepții cu ajutorul cărora contestă legalitatea administrării probelor de către procurori. O primă pronunțare este programată pentru 1 martie.
Dosarul Baba: Striblea cere amânare, Grădinaru cere amânare
Alt dosar penal în care este trimis în judecată Costel Alexe, cel al unor angajări ilegale la Școala Populară de Arte „Titel Popovici” a fost „contaminat” la rândul său, de „virusul” amânărilor în decursul judecății de la camera preliminară.
Avocata Sandra Grădinaru
Pe 1 noiembrie 2022 a cerut acest lucru Marius Striblea, iar pe 14 noiembrie - Sandra Grădinaru. La acest proces, pe 13 octombrie 2022, judecătorul a fost nevoit să dea termen pentru „revenirea” cu o adresă către Consiliul Județean condus de Alexe pentru ca această instituție, persoană vătămată în dosar, să desemneze un reprezentant legal în această cauză.
Următorul termen din Dosarul Baba de la camera preliminară este programat pe 8 martie.
Haosul din sistem, complicele infractorilor
O altă cauză a întârzierii/închiderii unor dosare sunt rateurile anchetatorilor sau ale sistemului de justiție. Astfel, trimis în judecată în Dosarul Skoda pentru achiziția ilegală de către Poliția Locală, în 2013, a unor autoturisme, Mihai Chirica, la acel moment viceprimar, a scăpat după ce, în baza unor decizii ale Curții Constituționale, un complet de la Judecătoria Bârlad a decis că speța s-a prescris.
Baciu rămâne în funcție cu un proces „inadmisibil”
Pe parte civilă, ecistă un beneficiar care a știut să exploateze lacunele sistemului. Astfel, viceprirmarul Cezar Alexandru Baciu se menține în funcție doar prin lungirea artificială a unui demers în justiție. Baciu a fost exclus din USR în 2021, după ce i-a asigurat lui Chirica și PNL-ului majoritatea în Consiliu Local. Ulterior, a contestat excluderea la Tribunal.
Viceprimarul Cezar Alexandru Baciu
Acțiunea i-a fost respinsă în primă instanță și, anticipând pericolul în apel (să piardă din nou, ceea ce i-ar fi adus invalidarea mandatului de consilier local și, implicat, a celui de viceprimar), a depus, în paralel, o acțiune nouă în care contesta legalitatea unor alte acte interne ale USR legate de cazul său.
În ziua pronunțării definitive din dosarul excluderii, pe baza unei solicitări a lui Baciu, completul de judecată a decis suspendarea speței până la pronunțarea unei decizii din dosarul paralel. În acesta din urmă, s-a dat o soluție zilele trecute, în primă instanță.
Baciu a pierdut din nou, pe motiv că solicitarea sa este inadmisibilă, adică nici măcar nu are calitate procesuală să ceară anularea acelor acte interne.
Este sigur, însă, că el va depune apel și la această decizie, iar până la pronunțarea unei sentințe definitive și în acest dosar, plus până la deblocarea celui suspendat și pronunțarea acestuia, plus redactarea motivării și comuncarea către părți, plus alte hățișuri birocratice, Baciu va rămâne viceprimar până aproape de expirarea mandatului, în 2024. Iar asta, strict datorită proceselor pe care le-a intentat și pe care, în final, le va pierde pe toate.
