fbpx
 
Afacere penală, tupeu maxim: încă un tun de 70.000 de euro dat de primarul Bârnovei pe numele cuscrei. 40%, „taxă” pe teren!

Afacere penală, tupeu maxim: încă un tun de 70.000 de euro dat de primarul Bârnovei pe numele cuscrei. 40%, „taxă” pe teren!


Mihai Bălan a dat 5.000 mp în intravilan unei femei care fusese membră CAP. A fost o constituire nouă de proprietate și nu o retrocedare

Legea spune că întâi trebuie terminate retrocedările, iar în Bârnova cererile sunt duble față de terenul disponibil

Altă ilegalitate: terenul trebuia dat în extravilan (agricol) și nu în intravilan (rezidențial)

Femeia care a primit proprietatea nu avea voie să vândă timp de 10 ani, conform legii, dar a înstrăinat imediat 2.000 mp din cei 5.000 primiți către cuscra primarului

Este rețeta prin care Mihai Bălan și-a adunat o avere din retrocedări, încheind antecontracte cu cei cărora le semna titlul de proprietate

Până acum i-am identificat 5 ha luate de la localnici, dar mai sunt și alte contracte pe care le verificăm

În cazul de azi, prețul la care familia primarului a primit terenul este de 5 ori mai mic decât cel real, din piața liberă. Profitul lui Mihai Bălan este de 70.000 de euro, dintr-o lovitură!

Pentru 1.916 mp, Ionela Bordea, cuscra primarului din Bârnova, a plătit 13.000 euro. Dar pământul are o valoare de piață de măcar 85.000 euro. Un profit de 70.000 de euro făcut cu zero efort, stând cu mâinile în sân.

Terenul achiziționat de Bordea tocmai fusese atribuit de primarul Mihai Bălan unei foste CAP-iste, Nina Chirilă. Primarul i-a dat 5.000 mp în 2021 din rezerva comunei, dar 2.000 mp s-au dus, după câteva luni, la familia sa.

Toată procedura este un șir întreg de nereguli:
1. CAP-ista a primit peste rând, înaintea celor cărora comuniștii le-au confiscat terenul și care, potrivit legii, aveau întâietate.

2. Ninei Chirilă i-au fost date mai multe loturi, toate intravilan, deși trebuia să fie suprafață în extravilan.

3. Legea a interzis înstrăinarea timp de 10 ani, CAP-ista l-a vândut familiei primarului la doar câteva luni de la tipărirea titlului de proprietate.

Specialist în legile funciare: „Speța poate fi analizată din două perspective: nulitatea absolută a titlului de proprietate și nulitatea absolută a actelor de înstrăinare”. Pe scurt, parcelele ar trebui să se întoarcă în rezerva comunei Bârnova și toate procedurile să fie anulate.

Ionela Bordea, cuscra primarului, s-a mutat la Iași dintr-un sat de lângă Tecuci și brusc s-a apucat de cumpărat suprafețe mari de teren chiar de la cei care primeau retrocedări în Bârnova. Nu are surse financiare prin care să justifice achizițiile

A primit terenul în octombrie și în martie a vândut
În luna mai 2021, Comisia Locală de Fond Funciar Bârnova, condusă de primarul Mihai Bălan (PNL), a semnat procesul verbal de punere în posesie pentru Nina Chirilă. În luna octombrie 2021, pe numelei lui Chirilă a fost eliberat titlul de proprietate prin care s-a constituit dreptul pe 5.000 mp în comuna Bârnova.

Pe 22 martie 2022, prin două contracte, Nina Chirilă i-a vândut 1.916 mp Ionelei Bordea, cuscra primarului din Bârnova.

Nina Chirilă a fost beneficiara art. 19 (1) din Legea 18/1991: Membrilor cooperatori activi care nu au adus teren în cooperativa agricolă de producţie sau au adus teren mai puţin de 5.000 m2, precum şi celor care, neavând calitatea de cooperatori, au lucrat în orice mod, ca angajaţi în ultimii 3 ani în cooperativă sau în asociaţii cooperatiste, li se pot atribui în proprietate loturi din terenurile prevăzute la art. 18, dacă sunt stabiliţi sau urmează să se stabilească în localitate şi nu deţin teren în proprietate în alte localităţi. Suprafaţa atribuită în proprietate se va determina ţinând seama de suprafaţa terenurilor, numărul solicitanţilor şi de suprafaţa atribuită celor care au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie”. Deci, Chirilă a primit 0,5 ha pentru că a fost CAP-istă.
Vulnerabilitățile acestei afaceri
1) Nina Chirilă a primit 0,5 ha, constituire, peste rând, deși legea spune că foștii cooperatori pot primi abia după ce se termină restituirile, după ce primesc cei ce-au fost deposedați.

„Constituirea dreptului de proprietate este un beneficiu al legii și se face pe terenurile neatribuite rămase la dispoziția comisiei după încheierea integrală a reconstituirii dreptului de proprietate. Câtă vreme comuna are deficit de teren, deci nu poate acoperi validările de reconstituire existente, cum pot face constituiri?”, a opinat un expert, sub rezerva anonimatului.

În accepțiunea acestuia, pentru că nu s-a respectat ordinea, se poate pune problema nulității absolute a titlului de proprietate.
Cazul concret de la Bârnova: î
n 2017, în comună, era o suprafață totală validată și nepusă în posesie + sentințe civile nepuse în aplicare care însumau 472 hectare. În același an, existau și 207 hectare suprafață rezervă retrocedabilă.

În perioada 24 mai 2017 – 28 octombrie 2021 (data la care Chirilă a primit terenul) au fost eliberate titluri de proprietate pe Bârnova însumând o suprafață totală de 27 hectare. Practic, mai erau peste 400 de hectare validate care aveau prioritate în fața Ninei Chirilă.

Familia primarului a agonisit 11.200 mp într-o poiană la șosea în care vrea să construiască un ansamblu de vile

I-a dat teren peste rând: trebuiau terminate întâi retrocedările

În lucrarea „Retrocedarea terenurilor. Legea nr. 18/1991”, Mirela Steluța Croitoru, judecător la Curtea de Apel București, a punctat: „Întrucât Legea nr. 18/1991 este o lege în principal reparatorie, constituirea dreptului de proprietate se poate pune în discuție după finalizarea operațiunilor de reconstituire a dreptului de proprietate către foștii proprietari deposedați abuziv”.

Pe scurt, legea a spus: întâi restituiri (pentru cei cărora li s-a confiscat) apoi constituiri (pentru CAP-iștii fără pământ). Răspunsul primarului Mihai Bălan: „Nu știu asta. Nu știu ce să vă spun. De ce să nu poată primi? Dacă au validare. La toți care vin, la toți le fac situații. Îi pun în posesie, nu contează care cum vine”.

2) Terenul trebuia să fie extravilan. Or, Chirilă l-a primit tot intravilan.
De unde provin loturile pentru aceste constituiri a explicat articolul 18 din aceeași Lege 18/1991:
Terenurile din extravilan aduse sau preluate în orice alt mod în patrimoniul cooperativei agricole de producţie de la cooperatori sau de la alte persoane care au decedat şi nu au moştenitori, precum şi terenurile pentru care nu s-au formulat cereri de restituire rămân la dispoziţia comisiei”. 

Primarul e convins că n-avea restricții în intravilan
Acum, pe baza extraselor, cei 5.000 mp primiți de Nina Chirilă sunt dispuși toți în intravilan în satele Bârnova, Păun și Vișan.
„(...) în temeiul Legii nr. 18/1991, republicată, constituirea dreptului de proprietate pentru persoanele care au lucrat în orice mod ca angajați în ultimii 3 ani în cooperativă sau în asociații cooperatiste, precum și membrilor cooperatori activi care nu au adus teren în CAP (art. 19), se putea face numai pentru terenurile prevăzute la art. 18, adică terenurile din extravilan, nu pentru terenurile intravilane (...)”, au menționat Mona Pivniceru și Georgeta Protea, ambele judecătoare, în volumul „Jurisprudența în materia fondului funciar”, volum apărut în 2008.

În altă carte, „Retrocedarea terenurilor. Legea nr. 18/1991”, magistratul Mirela Steluța Croitoru a notat: „Constituirea dreptului de proprietate conform art. 19 din Legea nr. 18/1991, republicată, poate avea loc numai asupra terenurilor situate în extravilan, aflate la dispoziția comisiei locale de fond funciar”.
Primarul Mihai Bălan e convins că legea nu-i impune restricții extravilan-intravilan.
„Nu știu unde a luat și cine e Nina. Chiar nu știu cine e Nina asta. Nu știu cum a fost (extravilan sau intravilan – n.r.). Nu spune legea așa ceva, nu cred (extravilan – n.r.). Ce ai, îi dai”, a zis Bălan.

Femeia care a fost pusă în proprietate nu avea voie să vândă imediat
3) Interdicția înstrăinării terenului timp de 10 ani este prevăzută de lege. Textul articolului 32 (1) din Legea nr. 18/1991: „Terenul atribuit conform art. 19 alin. (1), art. 21 şi art. 434 nu poate fi înstrăinat prin acte între vii timp de 10 ani, socotiţi de la începutul anului următor celui în care s-a făcut înscrierea proprietăţii, sub sancţiunea nulităţii absolute a actului de înstrăinare”.
Nina Chirilă a fost pusă în posesie și i-a fost eliberat titlul în 2021, iar în 2022 a vândut 2.500 mp din cei 5.000 mp. Avea dreptul să-l înstrăineze?
Există opinii potrivit cărora termenul de 10 ani curge de la data validării dreptului, anul 1991 în cazul de față. Adică, potrivit acestei accepțiuni, începând cu 2002, Chirilă putea vinde. Dar încă nu avea terenul. L-a primit după 20 de ani.

Părerea unui expert:Interdicția de înstrăinare operează din momentul în care proprietatea există (prin emiterea titlului de proprietate) și poate fi înscrisă în evidențele Primăriei (la Registrul Agricol) și în cartea funciară. Până la emiterea titlului de proprietate nu putem vorbi de o proprietate, ci de o creanță”, a explicat acesta. Conform acestui calcul, Nina Chirilă n-ar fi avut dreptul să vândă terenul până în 2032.

Sensul legii: proprietarul trebuia să-și întemeieze o gospodărie
Această abordare ar veni în spiritul legii. Expertul:
„Legiuitorul a considerat necesar ca respectivele suprafeţe de teren să nu fie înstrăinate timp de 10 ani. Această excepţie de la principiul liberei circulaţii a bunurilor reprezintă o obligaţie constând în îndatorirea proprietarului de a se stabili în localitatea respectivă, de a îşi crea o gospodărie şi de a exploata terenul în privinţa căruia i-a fost «constituit» dreptul de proprietate. Interdicţia legală de înstrăinare are ca al doilea scop evitarea speculei cu terenurile care au fost atribuite în proprietate prin modalitatea «constituirii». Legiuitorul nu a urmărit o îmbogățire a beneficiarului, ci atribuirea unor suprafețe limitate (până la 5.000 mp) pentru a-l determina să își stabilească domiciliul în localitate”.
Primarul Mihai Bălan, despre tranzacțiile Nina Chirilă (fostă CAP-istă) – Ionela Bordea (cuscra sa): „Nu știu asta. Dacă n-are voie să vândă, treaba ei. Să răspundă dacă n-a avut voie să vândă”.

Prețurile reale în aceleași zone sunt de cinci ori mai mari
4) Prețul cu care a cumpărat Bordea de la Nina Chirilă este, în medie, de 6,7 euro/mp. Or, acolo, în Vișan și Păun, în zonele unde a primit Chirilă și, ulterior, i-a vândut Ionelei Bordea se tranzacționează cu sume cuprinse între 30 și 65 euro/mp.
Contractele de vânzare-cumpărare dintre Nina Chirilă și Ionela Bordea, două la număr, au fost încheiate pe 22 martie 2022. În total, Chirilă i-a vândut cuscrei primarului din Bârnova trei loturi însumând 1.916 mp contra sumei totale de 62.000 lei, echivalentul a aproximativ 12.900 euro = 6,7 euro/mp.

Pe internet, pe paginile de profil, sunt anunțuri cu terenuri de vânzare, în aceleași zone în care a luat Bordea de la Chirilă, la prețuri de câteva ori mai mari. Spre exemplu, în satul Păun, pentru 1.015 mp se solicită 37.000 euro, ceea ce face ca metrul pătrat să fie evaluat la o medie de 36 euro. În Vișan, chiar lângă cei 916 mp acum ai Ionelei Bordea, se vând alți 1.600 mp cu 65 euro/mp.

Femeia care a primit terenul: „Puteam să-l dau de pomană. E problema mea”

Așadar, Ionela Bordea a cumpărat de la Nina Chirilă 1.916 mp cu un preț mediu de 6,7 euro/mp, însă terenul are o valoare medie de piață de aproximativ 45 euro/mp, de șase ori mai mult. „8 euro mp? L-a luat prea scump”, a spus primarul Mihai Bălan, șmecherește, despre achiziția făcută de cuscra sa. Primarul Bălan a refuzat să faciliteze un dialog între REPORTER DE IAȘI și cuscra latifundiară.

În schimb, REPORTER DE IAȘI a discutat cu Felician Chirilă, soțul Ninei, cea care a primit 5.000 mp în Bârnova:

REPORTER DE IAȘI: - 2.000 mp din teren l-ați vândut Ionelei Bordea, care e cuscra primarului.

Felician Chirilă, soțul Ninei: - Și ce dacă? Trebuie să dau explicații ce fac eu cu pământul sau cum? L-am vândut, mi-o trebuit bani. Care-i povestea?

- L-ați vândut foarte ieftin...

- Și ce? Pot să-l dau de pomană, e povestea mea.

- Ați spus mai devreme că aveați nevoie de bani și de aia l-ați vândut.

- N-am găsit atunci clienți (...) Dar nu trebuie să-ți dau explicații matale și de la DNA dacă ești.

În Vișan prețul pieței este de 10 ori mai mare decât cel la care a cumpărat familia primarului

Din cei 5.000 mp primiți, familia Chirilă a vândut 1.916 mp Ionelei Bordea, 584 mp unei alte familii, iar 2.500 mp i-au rămas în proprietate. Acești 2.500 mp care mai sunt la Chirilă au amplasamentul lângă Centrul de Mediu din localitate, acolo unde fiul și cuscra primarului dețin o suprafață mai mare, peste un hectar, compactă.

Intermediarul afacerii a fost un consilier local PNL
Încă două amănunte care arată că această speță a fost tratată strict în familie, Atât în cea a rudelor de sânge, cât și în cea politică, a PNL.
În cele două contracte prin care Nina Chirilă i-a vândut 1.916 mp Ionelei Bordea, fosta CAP-istă a fost reprezentată de un mandatar Constantin Cristian Luca. „Este o rudă de-a mea mai îndepărtată”, a spus Luca despre vânzătoare. Același Luca este și consilier local PNL în comuna Bârnova, partid din care face parte și primarul Mihai Bălan.
„Înțelegerile astea (între ruda beneficiară de teren din rezerva comunei și cuscra primarului PNL – n.r.) pe mine nu mă interesează. Poate să-i dea terenul și degeaba”, a adăugat consilierul Luca.

Fiul primarului, nora și cuscra au devenit mari latifundiari în Bârnova pe mandatul acestuia. Rețeta e mafiotă: „Îți dau teren dacă îmi înapoiezi o parte din el”

Ambele contracte Chirilă – Bordea au fost autentificate la societatea profesională notarială Bălan Simona-Ștefania și Ciolpan Doru-Constantin. Traseul: o parte din pământul cu care primarul Mihai Bălan a pus-o în posesie pe fosta CAP-istă a ajuns la cuscra Bordea prin mandatar consilier local PNL, actele fiind parafate la notariatul deținut de soția și cumnatul șefului comunei Bârnova.

Campania REPORTER: primarul a făcut avere din retrocedări
De la începutul acestui an, REPORTER DE IAȘI a explicat, în mai multe episoade, schema funciară de la Bârnova. În ultimii ani, o parte însemnată din terenurile restituite foștilor proprietari de primarul Mihai Bălan, din rezerva comunei, au ajuns la neamurile sale. Fie la fiu, fie la cuscra, la prețuri de câteva ori mai mici decât ale pieței, fie chiar prin donație.

Prin această „rețetă”, aproape 5 hectare au trecut din proprietatea beneficiarilor restituirilor în cea a lui Ștefănel Bălan și Ionela Bordea, fiul, respectiv cuscra primarul din Bârnova.

Article image
Cum explică primarul comunei Bârnova? Martie 2021: Profira Nechifor primește decizia Comisiei de fond funciar de punere în posesie Aprilie 2021: Nechifor face promisiune de vânzare a terenului către cuscra primarului Iulie 2021: Vasile Nechifor primește titlul de proprietate. Terenul era deja vândut Valoarea tranzacției: 1,71 euro/mp. Prețul real pe piața liberă: 20 euro/mp Este al treilea caz în care oameni cărora tr...
Autor Cezar Moraru Anchete 16 Februarie 2023

 


Citeste si...
Nota
(1 Vote)
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: