Managerul Institutului de Boli Cardiovasculare Iași, profesorul Grigore Tinică, spune că proiectul noului institut regional reintră în discuție. Există posibilitatea ajustării numărului de paturi propus inițial, va fi o altă sursă de finanțare, dar proiectul merge mai departe.
Același discurs l-a avut si ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, care a precizat că „dimensionarea corectă, controlul costurilor și transparența procedurilor în proiectare și în construcție sunt esențiale pentru reușita proiectului pentru Moldova”.
Cu alte cuvinte, Guvernul justifică descalificarea din PNRR prin faptul că propunerea inițială era supradimensionată, costurile prea mari. Aprobarea ar fi adus proiectele din sănătate din următorii ani, de la Iași, la peste 1 miliard de euro.
Institutul Inimii de la Iași rămâne o machetă încă mult timp
Comparație cu institut similar din București
Consiliul Județean (CJ) Iași a propus înființarea unui institut de medicină cardiovasculară la Miroslava, după un incendiu care a distrus mare parte din saloanele actualului institut din Copou, din 2018. În incendiu a fost complet distrus un etaj, suferind pagube importante și secția de ATI.
Întregul proiect pentru un spital nou a fost gândit de managerul Institutului, prof.dr. Grigore Tinică.
CJ promovase proiectul la Ministerul Sănătății, finanțarea urmând a fi asigurată prin PNRR. Dar, în urma evaluării, noul spital de Cardiologie de la Iași nu a apărut pe lista finală. Senatorul PSD Maricel Popa a avut o poziție publică în care a afirmat că suma propusă de CJ – 1,47 de miliarde de lei, adică 300 de milioane de euro, era nerealistă, fiind și comparată cu valoarea estimată a unui institut similar din București – 788 de milioane de lei (160 de milioane de euro).
Comparativ, Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „CC Iliescu” București ar urma să aibă 324 de paturi, față de 450, câte propunea CJ pentru spitalul de la Miroslava. Cauza respingerii ar fi astfel provocată de dimensionarea inadecvată a investiției.
Spitalul Regional de Urgențe (SRU) din Iași, investiție anunțată a fi finalizată în 2027, a fost un element esențial în evaluarea alocărilor bugetare la Iași, valoarea de peste 500 milioane de euro punâd în umbră construirea a încă unui spital de 300 milioane de euro. SRU include 850 de paturi internare continuă, din care 23 de paturi de chirurgie cardiovasculară, 76 paturi terapie intensivă și 19 săli de operatie.
Buget pe pat: 200.000 de euro în plus față de București
Pentru institutul de la Iași, CJ propunea 19 săli de operație. La institutul „CC Iliescu” sunt propuse 14 săli. Costul pe fiecare pat propus era cu 200.000 de euro mai mare la Iași decât la București, iar costul pe metrul pătrat construit era cu 2.500 euro mai mare la Iași față de București.
Un factor suspect a fost și că bugetul alocat asistenței tehnice pentru derularea proiectului era cu mult mai mare decât cel din capitală: 21 milioane de lei, față de 640.000 de lei la București.
Senatorul Maricel Popa a dezvăluit că Iașul prevăzuse încă 8 milioane de lei pentru consultanță în vederea derulării proiectului, în condițiile în care consultanța pentru institul din București figura cu 0 lei.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, s-a întâlnit cu profesorul Tinică, promotorul Institutului de la Iași, transmițând că spitalul va putea fi finanțat din Planul Operațional pentru Sănătate (exercițiul bugetar 2021-2027 de fonduri europene) și dintr-un credit BEI
Punctele sensibile la care Iașul a fost depunctat
Evaluarea proiectului Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară a strâns 61 de puncte, în condiţiile în care lista s-a închis la 64 de puncte. Iaşul a fost din start depunctat cu 15 puncte - factor de corecţie introdus în defavoarea judeţelor pe raza cărora sunt în derulare proiecte de spitale regionale de urgenţă, adică Iaşi, Dolj şi Cluj.
Evaluarea a fost făcută pe 7 criterii, iar la punctul 4 proiectul Consiliului Județean a luat maxim. Diferenţa s-a făcut la clasificarea obiectivului de investiţii, suma cerută din PNRR şi procentul de paturi dotate cu echipamente IT.
Institutul este un parteneriat CJ – Ministerul Sănătății, din documentație reieșind clar că se adresează unui număr de 8 județe. Totuși, conform unei descoperiri Ziarul de Iași, comisia a declasificat injust proiectul, notându-l ca „spital județean”. În loc de 7 puncte, a primit doar 5 puncte la acest criteriu.
Suma cerută de CJ din PNRR pentru proiect a fost de 179 de milioane de euro, astfel că a pierdut puncte și aici. A primit 10 puncte, față de 15 câte erau pentru o sumă de finanțare de maxim 150 de milioane de euro.
Al treilea criteriu în care s-a aplicat depunctarea a vizat „paturile cu dotări IT”. CJ a luat un singur punct din 10, cu un procent de 17,77% paturi cu astfel de dotări. CJ a explicat că, cel mai probabil, au fost luate în calcul doar paturile cu dotări speciale din ATI și de la pacienți cardiaci critici – 80 la număr, din totalul de 450.
Se caută alte surse, profesorul Tinică nu renunță la numărul de paturi
În condițiile în care proiectul a fost respins, managerul Institutlui de Boli Cardiovasculare Iași, profesorul Grigore Tinică, spune că vor fi găsite alte surse de finanțare. Este o poziție comună cu cea a ministrului Sănătății, Alexandru Rafila: „Dimensionarea corectă, controlul costurilor și transparența procedurilor în proiectare și în construcție sunt esențiale pentru reușita proiectului pentru Moldova”. Reproșurile față de Consiliul Județean au vizat exagerarea costurilor, dimensionarea nerealistă a acestora.
„În prezent, după o discuție cu ministrul Sănătății, am convenit să căutăm alte surse de finanțare – Banca Europeană de Investiții, POS. Sunt diferite detalii ce trebuie discutate, cum ar fi numărul de paturi. Nu putem renunța la numărul propus, pentru că nu vrem să facem ceva nou de dragul de a face. Un exemplu pe care-l avem la dispoziție este IRO, care s-a dovedit subdimensionat după deschidere, deși s-a spus inițial că este foarte mare”, a precizat Grigore Tinică.
Institutul Inimii este un proiet gândit de managerul Grigore Tinică. El spune că numărul de 450 de paturi propus nu trebuie redus, pentru că și IRO s-a dovedit subdimensionat după inaugurare: „Ne adresăm unei treimi din populația României”
„În Iași nu ne înțelegem pentru interesul comun”
Profesorul ieșean spune că o soluție ce a fost respinsă a fost realizarea unei anexe la Spitalul Regional de Urgențe, cu 100 de paturi pentru boli cardiovasculare. „Acum avem 130 de paturi și ne mai trebuie încă 4 centre similare ca să ne apropiem de numărul de paturi disponibil în celelalte regiuni ale țării. Ne adresăm unei populații de 5,6 milioane de locuitori – o treime din țară. Despre institutul din București este o discuție falsă că au 324 de paturi și Iașul avea 450. Acolo cele 324 de acolo se adaugă la alte câteva sute de paturi pentru boli cardiovasculare disponibile la alte spitale din București. În zona Moldovei nu avem așa ceva. Problema noastră în Iași este că nu ne înțelegem pentru interesul comun. Din fericire, la această etapă Ministerul Sănătății și Ministerul Fondurilor Europene susțin proiectul”, a mai adăugat Grigore Tinică.
