fbpx
 
Foto: Episcopul Petru Gherghel (dreapta) și Papa Ioan Paul al II-lea. În facsimil, fragment CNSAS dintr-un document din 15 iunie 1989 al Securității în care Gherghel i-ar fi relatat lui Constantin Ciurlău, șeful securiștilor din Iași, ce îi spusese Papa într-o întâlnire la Vatican Foto: Episcopul Petru Gherghel (dreapta) și Papa Ioan Paul al II-lea. În facsimil, fragment CNSAS dintr-un document din 15 iunie 1989 al Securității în care Gherghel i-ar fi relatat lui Constantin Ciurlău, șeful securiștilor din Iași, ce îi spusese Papa într-o întâlnire la Vatican

EXCLUSIV. Lider al catolicilor din Moldova timp de 41 de ani, episcopul Gherghel l-a turnat la Securitate pe Papa Ioan Paul al II-lea


Un document făcut public, săptămâna trecută, de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, arată multiplele legături ale episcopului Petru Gherghel cu Poliția Politică. Acesta a condus Episcopia Romano-Catolică din Iași între 1978 și 2019.

Gherghel îi suna pe ofițerii Securității pentru a le povesti detalii despre vizitele turiștilor și preoților străini, despre întâlnirile pe care le avea peste hotare cu înalți prelați catolici sau despre numirile de preoți în parohii.

Există indicii că Gherghel era folosit de Securitate pentru a influența decizii din Biserica Catolică. O informație arată că ieșeanul ar fi lucrat la infiltrarea unui preot-informator în Misiunea Catolică din Paris.

În iunie 1989, Gherghel i-a povestit infamului Constantin Ciurlău, șeful Securității la acel moment, conținutul unei discuții pe care o avusese anterior, la Vatican, cu Papa Ioan Paul al II-lea.

Legăturile dintre Gherghel cu Securitatea erau atât de strânse încât, în 1985, Gherghel le-a cerut securiștilor din Iași să-i recupereze permisul de conducere ridicat de milițienii din Dolj. Aceștia s-au executat.

În ciuda descoperirilor din trecutul lui Gherghel, Consiliul a decis că acesta nu a fost colaborator al Securității deoarece nu s-au îndeplinit, simultan, cele două condiții necesare: prin activitatea sa, episcopul a îngrădit drepturile omului, dar nu a denunțat activități potrivnice regimului totalitar.

Contactat de REPORTER, episcopul Gherghel a spus de mai multe ori, pe un ton împăciuitor: „Am lucrat pentru oameni. Noi am fost corecți. Am făcut tot ce este bun”.

Dezvăluirile despre omul-cheie în Episcopia din Iași timp de 41 de ani vin în contrast cu o tragedie din istoria catolicismului din Moldova: în 1951, aceeași Securitate l-a ucis pe Anton Durcovici, predecesor al lui Gherghel. Ironie a sorții, după 1989, episcopul-martir a fost beatificat la insistențele lui Gherghel.

Încă o condiție și era colaborator

Un document de 16 pagini publicat joi, 30 martie 2023, de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), este pe cale să schimbe întreaga percepție asupra episcopului Petru Gherghel (acum în vârstă de 82 de ani), om-cheie în istoria recentă a catolicismului din Moldova și a instituției pe care a reprezentat-o, ca lider, timp de 41 de ani.

La o cerere din 2020 a unui jurnalist specializat în studiul activității cultelor, CNSAS a emis, în noiembrie 2022, o adeverință în care se arată că Petru Gherghel nu a fost colaborator al Securității. Motivarea deciziei a fost făcută publică săptămâna trecută.

În adeverință, însă, sunt enumerate multiple legături ale acestuia cu Poliția Politică, o parte incriminate de legea de funacționare a CNSAS. Cu toate acestea, Gherghel a scăpat la limită de un verdict de colaborator: pentru o astfel de catalogare, prevederile legale obligă CNSAS să demonstreze, concomitent, că persoana în cauză a denunțat activități potrivnice regimului comunist și a îngrădit drepturile omului în cazul celor „turnați”. Pentru Gherghel, susține CNSAS, s-a îndeplinit doar una dintre condiții – cea legată de încălcarea drepturilor omului -, așa că episcopul a scăpat, la limită. De asemenea, cercetătorii au descoperit că o parte dintre documentele studiate erau relatări ale securiștilor după discuții cu Gherghel, asupra acestora, conform unei decizii a Curții Constituționale din 2012, existând un anumit dubiu care ar putea afecta un proces echitabil.

Episcopul Gherghel și Papa Francisc

De precizat că, în urma cercetărilor CNSAS, nu a fost descoperit vreun document care să arate că Gherghel ar fi fost recrutat sau ar fi semnat vreun angajament cu Securitatea. Acest lucru a ușurat, într-un fel, cercetarea, deoarece, în arhive, Gherghel apare cu numele său, și nu cel de cod. De asemenea, ar fi de menționat că, anterior, dar și în timpul colaborării cu Securitatea, episcopul a fost urmărit/supravegheat de securiști ca potențial suspect, în special din cauza legăturilor pe care le avea cu prelați catolici străini.

Catolicii, pe radarul Poliției Politice

Context: după venirea la Putere a comuniștilor, în 1947, în România a fost instaurat un regim totalitar ateu, una dintre țintele acestuia fiind desființarea/compromiterea cultelor. Cel mai mult au avut de suferit romano-catolicii și greco-catolicii. Mulți preoți au fost arestați, torturați, uciși, bunuri ale celor două biserici au fost confiscate, iar în cazul greco-catolicilor biserica le-a fost desființată din punct de vedere juridic în 1948.

În plus, până în decembrie 1989, Securitatea a supravegheat intens cultele, văzute ca factori subsersivi, infiltrate de Occident în tentativa acestuia de a răsturna regimul comunist. În acest sens, securiștii nu s-a dat la o parte din a încerca să infiltreze informatori-preoți în asociațiile/bisericile cu membri din România înființate în Vestul Europei.

În același registru, o obsesie a Securității a fost depistarea unor așa-zise tentative, pe linie religioasă, în special greco-catolică, ale „iredentismului maghiar”, de a penetra și a-și impune oameni în structurile Bisericii Catolice din România, inclusiv în Moldova. Din documentele Securității, reiese că episcopul Gherghel a fost un pion pe acest front, fiind implicat într-o operațiune notorie a Securității de influențare a cultelor catolice: „Trotușul”.

Episcopul Gherghel și Papa Benedict

Pe 27 septembrie 1979, într-un „Raport privind contactarea preotului romano-catolic Gherghel Petru din Iași”, un ofițer al Securității scria: „Cu prilejul discuției, am constatat că Gherghel Petru este o persoană cu care se poate discuta, nu este fanatic și închistat, acceptă să primească unele indicații, apreciind de altfel pozitivă discuția noastră, mai ales sub aportul conținutului ei. Este însă necesar să fie cultivat și treptat antrenat la soluționarea unor probleme concrete, atât pentru a realiza formarea și educarea sa în spiritul culegerii de informații, cât și pentru a exercita anumite influențe pozitive în străinătate și să demaște acțiunile naționaliste ale clericilor romano-catolici din Transilvania.”

Infiltrarea spionului de la Paris

Din rațiuni legale, toate personajele afectate de activitățile lui Gherghel, cu care acesta a intrat în contact, dar și cele ale securiștilor cu care colabora sunt anonimizate/apar cu inițiale. Cu toate acestea, o parte dintre ele pot fi identificate din coroborarea altor surse disponibile pe Internet.

Una dintre cele mai incriminante fapte ale lui Gherghel se referă la trimiterea de către acesta, sub acoperire, a unui preot care să spioneze, în beneficiul Securității, Misiunea Catolică din Paris.

Maiorul M.I. a întocmit o notă raport în care a relatat faptul că, pe 13 noiembrie 1985, împreună cu un coleg, s-au întâlnit cu Gherghel la solicitarea acestuia din urmă. Preotul le-ar fi solicitat sprijin pentru prelungirea vizei lui G.D., „recent plecat la Misiunea Catolică din Paris”. G.D. ceruse prelungire sub pretextul de a primi o bursă în vederea perfecționării în limba franceză, dar solicitarea nu fusese, încă, aprobată. „Din acest punct de vedere, GHERGHEL Petru, care a stabilit din capul locului că acest motiv ar putea servi ca acoperire motivului real pentru care l-a trimis la Paris pe G.D., a insistat să i se trimită această aprobare. Insistența sa a relatat-o direct că nu vrea ca șeful misiunii din Paris, C.G., să-și dea seama ce se urmărește de fapt prin trimiterea lui G. la Paris”. Verificările REPORTER arată că C.G. era preotul Cosma Gheorghe, care a condus Misiunea din Paris – un punct important al Diasporei românești din Franța. Documentul Securității, în continuare: „Gherghel Petru are în vedere pentru realizarea scopului său o discuție purtată cu ocazia beatificării lui Ieremia Valahul la Roma, în care C. (Cosma n.r.), admirând ce a realizat T.M. în SUA, și-a manifestat dorința să-i fie trimis și lui un preot la Paris, care cu timpul să-i ia locul deoarece el este în vârstă, ori Gherghel tocmai de acest fapt se prevalează. În cazul când lui G.D. îi reușește stratagema de a-i fi pe plac lui C. (Cosma n.r.) Gherghel P. intenționează ca mai târziu să-i comunice că, dacă îl place, să-l oprească acolo, «deși el l-a trimis la Paris pentru a-l forma în interesele diezecei (de la Iași n.r.)»”.

Pare că, în final, planul nu a funcționat: într-un raport din iunie 1989, Securitatea din Iași a relatat faptul că într-o vizită din acel an de la Paris, Gherghel „s-a întâlnit cu preotul G., sfătuindu-l să vină în țară, întrucât nu s-a putut lipi de preotul C. (Cosma n.r.), care nu vrea să lucreze decât cu fugari și azilanți politici.”

Securistul Ciurlău, destinatarul cuvintelor Papei

Același raport arată că, pe data de 14 iunie 1989, avusese loc o discuție între Gherghel și „șeful securității, colonelul C.C. și șeful serviciului informații interne – mr. G.F.” Primul este Constantin Ciurlău, pentru care CNSAS, după 1989, a stabilit că, în calitate de lucrător al Securității din Iași, a încălcat drepturile omului. Gherghel a dat detalii despre călătoriile pe care le făcuse anterior la Roma, Basel și Paris, cu cine s-a întâlnit și subiectul discuțiilor.

Constantin Ciurlău, șeful Securității din Iași între 1984 și 1989

Referitor la prima destinație, documentul conține următorul fragment, relatat de Securitate ca urmare a confidențelor reprezentantului catolic: „Cu acest prilej, Gherghel Petru a fost primit împreună cu ceilalți prelați de Papă (Ioan Paul al II-lea n.r.), care l-ar fi întrebat: «ce pot să mai fac pentru tine și pentru voi? Eu mă rog în fiecare zi pentru voi și să sperăm că dialogul va continua»”.

În ciuda aurei de lider bun și absolut al Papei Ioan Paul al II-lea, în discuțiile cu securiștii, Gherghel nu ezita să-l critice pe acesta sau să ofere informații defavorabile despre el. Astfel, într-o notă a Securității Iași din 17 aprilie 1982 se relatază conținutul unei discuții pe care un ofițer o avusese, cu o zi înainte, cu Gherghel. Acesta a povestit că, în lunile anterioare, s-a aflat la Roma, la un curs, și că nu fusese invitat la o ceremonie a Papei în care acesta l-a hirotonit „pe C., episcop greco-catolic” (Traian Crișan n.r.), ocazie cu care a Sfinția Sa a ținut și un discurs. „Legat de intervenția Papei cu acel prilej, Gherghel l-a dezaprobat, arâtând că acesta, prin acțiunea sa, a deteriorat relațiile dintre Vatican și România care în ultimul timp mergeau spre normalizare. De când cu criza poloneză, italienii nu-l mai aclamă ca înainte, socotesc că s-a compromis prin amestecul lui direct în treburile Poloniei”.

Episcopul Traian Crișan

Context: hirotonisirea lui „C.” – Traian Crișan, drept un fel de conducător în exil al Bisericii Greco-Romane din România, a fost percepută de Biserica Ortodoxă Română controlată de comuniști drept un act provocator. Câteva zile mai târziu, Sfântul Sinod ortodox, în ședința sa din 10-11 ianuarie 1982, a redactat un protest și a semnalat conducerii de partid și de stat abuzul săvârșit de Roma papală, principala critică fiind că Biserica Greco-Catolică, sau Unită cu Roma, nu mai exista, fiind desființată în 1948.

În ceea ce privește Polonia, evenimentele la care se face referire sunt grevele Sindicatului Solidaritatea, reprimate de comuniștii polonezi, și implicarea Papei de partea greviștilor.

A vrut să „aducă la tăcere” un preot dizident

Alte documente din adeverința CNSAS privesc soarta unui preot catolic, M.P., care fugise din țară. Într-un raport din 27 septembrie 1979, întocmit la șase zile după o întâlnire cu Gherghel, colonelul B.I. relata faptul că, în timpul discuției cu prelatul ieșean, „i-am pus în atenție activitatea dușmănoasă a preotului M.P., rămas ilegal în străinătate și care, prin postul de Radio Europa Liberă, a calomniat statul nostru, politica de culte, precum și pe unii deservenți ai cultului. A precizat (Gherghel n.r.) că, fără să fie sfătuit de cineva, a avut mai multe discuții cu M.I., de asemenea preot, fratele lui M., căruia i-a cerut să acționeze pentru a-l aduce la tăcere și să-l determine să revină în țară. De asemenea, a ținut să sublinieze că a avut astfel de discuții cu L.P. și J.B. cărora le-a cerut să-l cheme la ordin pe M.P. și «să-i atragă atenția să înceteze cu propaganda dușmănoasă prin postul de radio Europa Liberă, lucru ce i s-a promis că va fi realizat»”.

După circa un an, într-un raport întocmit de colonelul B.I. în urma unei convorbiri cu Gherghel, au apărut noutăți despre „cazul” preotului M.P. Gherghel a povestit că a vizitat mai multe țări din Occident, iar la Roma, alături de doi prelați din Bacău, s-a întâlnit cu preotul rebel. „(...) M.P. i-a spus că nu este cazul să-i mai facă nicio teorie, pentru că ceea ce a făcut, a făcut-o la îndemnul conștiinței sale, că de un an de zile nu a mai întreprins nimic împotriva țării și că speră că, totuși, să fie reprimit în țară. Atât cel în cauză (Gherghel n.r.), cât și cei doi preoți din Bacău, al căror nume nu le-a pomenit, i-au spus că ceea ce a făcut el este rău, a adus deservicii cultului și lui personal și, dacă nu va mai întreprinde nimic, cu timpul poate se va putea reîntoarce în țară, unde îi este locul.”

„Mulțumim pentru semnalarea documentului care dovedește că PS Petru Gherghel, acum episcop emerit, nu a fost „colaborator/lucrător al Securității” și că el însuși a fost urmărit ilegal de ofițerii Securității, din cauza funcției de conducere pe care o avea în Biserica Catolică, cum se proceda cu toți cei care aveau astfel de responsabilități.

Despre existența documentului știam deja din noiembrie anul trecut, când a fost eliberat. Ne confirmă încă o dată faptul că episcopul Petru Gherghel, în perioada dificilă a regimului comunist, fiind în calitatea de păstor al Diecezei Romano-Catolice de Iași, a fost preocupat mereu ca activitatea Bisericii Catolice să se desfășoare în cât mai bune condiții și să ajute la păstrarea identității catolice în țara noastră.”

Pr. Adrian Blăjuță, purtător de cuvânt - Episcopia Catolică de Iași, despre adeverința CNSAS

Într-o notă a colonelului B.H. din 17 aprilie 1982, se menționează că Gherghel a relatat că fusese din nou la Roma, că îl căutase fără succes pe M.P. și că „are impresia că respectivul îl evită. La reîntoarcerea în Italia îl va căuta din nou, pentru a avea o discuție legată de preocupările sale, intențiile de viitor și în mod special de a-i atrage atenția asupra comportării și atitudinii ce va trebui să o adopte față de țară, să nu lucreze împotriva ei deoarece, în caz contrar, nu va mai avea niciodată șansa de a fi reprimit acasă.”

Operațiunea „Maghiarii”

O mare parte dintre documentele CNSAS dezvăluie dorința Securității de a afla informații despre implicarea maghiarilor în comunitatea catolică din România, aceștia fiind suspectați de faptul că, via Epicopiile din Transilvania, derulau o campanie de „cucerire” a unor noi teritorii, din Moldova - cele ale catolicilor ceangăi din Bacău și Neamț. În acest sens, la nivel științific s-a purtat o lungă dezbatere, instrumentată politic, asupra originii ceangăilor – maghiari? români?

Inclusiv pe fondul obsesiei comuniștilor și Securității că Ungaria dorea să reintre în posesia Ardealului, Poliția Politică a pus la punct o operațiune - „Trotuș” sau „Trotușul” - prin care să contracareze influența maghiarilor greco-catolici în sfera ceangăilor, de facto în grija Episcopiei de la Iași a lui Gherghel.

În articolul „Preoţi catolici în atenţia Securităţii. Cazul Gheorghe Pătraşcu (1958-1989)”, publicat în 2008, la Editura Polirom, de cercetătoarea Andrea Dobes, în volumul „Forme de represiune în regimurile comuniste”, se susține că, printre operațiunile de forță din Trotușul, aprobate de Securitate, s-au numărat beatificarea unui călugăr, sfinţirea episcopului Ioan Robu sau tipărirea la Vatican a cărţii ,,Originea ceangăilor din Moldova”, publicată de Dumitru Mărtinaș, la începutul lui 1985, în care se demonstra, pe baza unor argumente lingvistice, că originea ceangăilor era românească.

Cartea folosită de Securitate în lupta cu „iredentismul maghiar”

Într-o notă din 13 noiembrie 1985 a maiorului M.I. se scrie: „Conform sarcinilor ce ne revin din planul de măsuri Trotuș, în cadrul discuțiilor (cu Gherghel n.r.) au mai fost abordate și următoarele: Continuându-se acțiunea întreprinsă în cadrul cărții Originea ceangăilor din Moldova, Gherghel Petru a invitat o comisie, avându-l în frunte pe D.S., care va merge la parohiile romano-catolice de pe raza județului nostru, precum și a celorlalte județe din Moldova, unde să efectueze cercetări privind particularitățile lingvistice (fonetice și lexicale) ale ceangăilor”.

Le-a cerut securiștilor să îi recupereze permisul

Legăturile strânse, de încredere, dintre Gherghel și Securitate reies din două momente descrise în note reproduse în documentul CNSAS. În noiembrie 1985, un ofițer scria că, la finalul unei discuții, „ultima problemă, de ordin personal, abordată de Gherghel Petru a fost rugămintea de a fi ajutat în a i se restitui permisul de conducere. În ziua de 16 oct 1985, după terminarea meciului de fotbal România-Irlanda (de Nord n.r.), împreună cu episcopul R.I. (Robu Ion n.r.) au plecat de la sediul parohiei catolice din Craiova. La intersecția străzii Unirii cu A.I. Cuza, din neatenție și sub influența dezamăgirii produse de meciul de fotbal, nu a observat culoarea roșie a semaforului și a virat la dreapta. (...) i s-a ridicat permisul de conducere și a plătit o amendă.” În continuarea notei, ofițerul menționează: „Avându-se în vedere poziția pe care o deține cel în cauză, precum și faptul că sus-numitul, în cadrul relațiilor cu organele noastre, cu organele de stat și peste hotare are o poziție bună, rog a se interveni la conducerea I.J. Dolj pentru a ni se trimite permisul său în vederea restituirii”. Într-o notă-raport nedatată se arată că, pe 14 decembrie 1985, lui Gherghel i s-a restituit permisul prin intermediul Securității din Iași.

Gherghel povestea Securiștilor cine a vizitat Episcopia și conținutul discuțiilor

Un alt moment de acest gen, în aceeași notă-raport: Gherghel a fost întrebat de securiști „care ar fi după el ordinele călugărești, mai ales masculine, care ar fi repuse în drepturi dacă s-ar rezolva problema statutului (n.r.: comuniștii au interzis ca episcopiile să fie subordonate exlusiv Papei și au dorit să impună reguli laice în organizarea Bisericii Romano-Catolice, aspect ce a dus la un lung conflict între România și Vatican). Cel în cauză a răspuns că pentru Moldova este vorba de ordinul franciscanilor avându-se în vedere atitudinea lor corectă și pro românească de-a lungul anilor.”

Decorat cu Ordinul Național Serviciul Credincios

Conflictului din jurul Statutului Bisericii Romano-Catolice i-a căzut victimă și episcopul aflat la conducerea Diecezei de Iași în 1949 - Anton Durcovici. Pe fondul negocierilor pe marginea acestui document, comuniștii l-au arestat pe Durcovici pe motiv că devenise „o piedică în drumul spre socialism”. A fost torturat și a murit în închisoarea de la Sighet în 1951.

Din cauza diferendului Vatican-România, Papa nu a mai putut numi episcopi la Iași până în 1990. Ca soluție, au fost puși la conducere „ordinarii”, la Iași, între 1978 și 1990, acesta fiind Petru Gherghel. După evenimentele din decembrie 1989, acesta a fost numit episcop, funcție pe care a ocupat-o până în 2019. În prezent, Gherghel este al treilea ca importanță în structura de conducere a Diecezei Catolice de la Iași, fiind Episcop Emerit.

În decembrie 2000, a fost decorat cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Ofițer „pentru slujirea cu cinste, evlavie și dragoste de oameni a cuvântului lui Dumnezeu”.

Episcopia de Iași este una din cele șase din România și a fost înființată în 1884. Teritoriul cuprins în Dieceza de Iași are o suprafață de 46.378 km², pe teritoriul a opt județe (Botoșani, Suceava, Iași, Neamț, Vaslui, Bacău, Galați, Vrancea), cu o populație de 4.680.995 de locuitori, din care 5,2% sunt catolici.

Article image
Gest istoric de îndreptare morală luată de Biserica Catolică. Ambasadorul Vaticanului la Bucureşti, Miguel Maury Buendia, i-a cerut președintelui Colegiului Consiliului pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), să verifice dacă șase preoți catolici din România au făcut sau nu poliție politică pentru Securitate comunistă, scrie B1TV. 
Autor Alexandru Marcu Moldova 14 Februarie 2019


Citeste si...
Nota
(0 voturi)
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: