Pentru prima dată în ultimii 37 de ani, CET 2 Holboca, uzina care produce în cogenerare energie electrică și termică, va rămâne închisă în timpul iernii. Primăria vrea să limiteze uriașele pierderi, de zeci de milioane, pe care funcționarea acesteia le-ar presupune. Doar achiziția cărbunelui și plata certificatelor CO2 ar costa peste 40 de milioane de euro.
Societatea de termoficare va furniza apă caldă și încălzire celor 22.000 de apartamente și câteva sute de instituții racordate folosind drept combustibil doar gazul metan. Vor fi puse în funcțiune ambele cazane de apă fierbinte (CAF-uri) din CET 1 Tudor Vladimirescu. Dar acestea n-au nicio rezervă. Dacă crapă și vor fi avarii, există riscul unui colaps al întregului sistem centralizat.
Gaura financiară prin folosirea exclusivă a gazului a fost estimată la 2,5-3 milioane de euro până în primăvară. Primarul Mihai Chirica insistă cu creditul de 40 de milioane de euro pe care Primăria îl va contracta și pentru care, în cinci ani, va returna 50 milioane de euro.
CET Holboca intră în conservare, pentru că a cumpăra cărbune în noiembrie ar fi o nebunie, după ce toată vara primarul nu a făcut această achiziție
O sută de oameni de la CET sunt concediați
Prima știre este că CET 2 Holboca, dat în folosință în 1986, nu va fi deschis în acest sezon rece. Nu s-a mai întâmplat niciodată. Centrala, care producea concomitent energie electrică și termică pe bază de cărbune, va intra în conservarea. Personalul va fi reorganizat, oamenii au fost deja anunțați.
„Aproximativ 80-90 de pensionari de-ai noștri care erau aduși în sezonul de iarnă pentru a ajuta la funcționarea uzinei, nu vor mai fi chemați. Cei 100 de salariați care sunt acum în Holboca vor avea trei destinații: o parte vor lucra la degazare, operațiune necesară, fără de care instalațiile corodează și se produc avariile. Alții vor rămâne pentru a asigura conservarea CET Holboca, iar o a treia parte va fi mutată la CET 1, în Tudor Vladimirescu, ca echipe de reparații și intervenții”, a explicat un salariat din CET Holboca în ce constă planul.
În caz de avarii nu mai există alternativă
A doua informație este că întreg sistemul de termoficare va fi susținut, în această iarnă, de cele două cazane de apă fierbinte din CET 1 Tudor Vladimirescu. Astfel, Primăria nu va mai trebui să plătească certificate CO2 de peste 20 de milioane de euro anual pentru că arde cărbune poluant.
Dar aceasta este cam singura veste bună. CET nu va mai produce energie electrică. Și, cel mai grav, sistemul nu va avea niciun backup. În caz de avarie, există riscul ca furnizarea încălzirii către cele 20.000 de apartamente să fie sistată. Se va lucra ca pe sârmă, fără nicio plasă de siguranță.
Cărbunele luat anul trecut e cea mai mare aventură financiară a unui primar din România: Chirica a angajat cheltuieli de 70 milioane de euro și a produs o pierdere reală de 50 milioane de euro, blocând bugetul și investițiile Iașului
Mihai Chirica nu renunță la creditul de 40 milioane de euro
Închiderea CET 2 Holboca nu înseamnă și astuparea găurilor negre din contabilitate. „Calculele estimative arată că sistemul centralizat va termina sezonul rece 2023-2024 cu o pierdere de 12-15 milioane de lei prin funcționarea doar pe gaz”, a prognozat un specialist.
Pentru plata gazului și, deci, acoperirea cheltuielilor cu combustibilul, Primăria are trei variante de finanțare:
1) Scumpirea gigacaloriei (Gcal) plătită de populație de la 245 lei, cât e în prezent, la 450 de lei, un proiect în acest sens fiind în dezbatere. „Aici este discutabil. Tariful Gcal este, într-adevăr, nemodificat la Iași de mai mulți ani. Rămâne de văzut dacă în an preelectoral, primarul va lua această decizie”, a spus un analist
2) Un ajutor guvernamental, cum s-a întâmplat și anul trecut când Iașului i-au fost alocate peste 100 de milioane de lei. Acum, suma necesară ar fi mult mai mică. Însă, e puțin probabil să se întâmple acest lucru, mai ales în condițiile de austeritate bugetară anunțate de Guvern
3) Împrumutul cu o valoare maximă de 200 de milioane de lei pe care Primăria vrea să-l facă în aceste zile. „Practic, se deschide o linie de credit de maxim 200 milioane lei din care se vor face extrageri. E posibil să se tragă tot sau doar jumătate”, a punctat analistul.
Același scenariu l-au avansat și oficialii Primăriei, într-un comunicat: „Suma de 200.000.000 lei este suma maximă pe care Primăria Municipiului Iaşi o va putea utiliza. În baza viitorului contract cu instituţia bancară, municipalitatea va face trageri din suma contractată în funcţie de necesităţi. Astfel, suma efectiv utilizată ar putea fi mai scăzută, dacă vor exista alte surse de finanţare sau dacă volumul cheltuielilor va fi inferior”.
Banii nu pot fi folosiți pentru plata datoriilor anterioare
În cazul în care se vor lua toți cei 200 de milioane de lei, atunci Primăria ar urma să returneze băncii, în cinci ani, peste 250 milioane lei lei. Ia 40 milioane de euro, dă 50. „În baza ordonanței Guvernului, acest credit poate fi folosit exclusiv pentru achiziția de combustibil (cărbune, gaz, păcură) pentru sezonul rece 2023 – 2024. Nu pot fi achitate cantități contractate anterior”, a afirmat specialistul.
Dezastrul termoficării de la Iași își are originea în achiziția de cărbune de anul trecut. În 2022, Primăria a cumpărat 140.000 tone cărbune la care a mai acceptat, absolut inexplicabil, o suplimentare de 10%. În total, aproximativ 155.000 tone de huilă.
Cantitatea a fost supradimensionată, iar prețul aiuritor: 400 dolari/tona care includea transportul naval până în Constanța, descărcarea și încărcarea în vagoane. Dacă l-ar fi luat din primăvară, cărbunele n-ar fi costat mai mult de 100 de dolari/tonă. Transportul feroviar intern pe relația Constanța-Iași a făcut obiectul unui alt contract de 4 milioane de dolari.
Termoficarea centralizată mai înseamnă 15-20% din populație și circa 100 de clădiri publice. Sistemul e nefuncțional, dar Mihai Chirica a cheltuit 70 milioane de euro, fonduri europene, pentru schimbarea rețelelor subterane și a fost obligat să mențină activitatea
Nebunia cheltuirii unei sume uriașe anul trecut, cu niște cărbune nefolosit
Din cantitatea totală cumpărată de 155.000 tone, în sezonul 2022-2023 s-au ars doar aproximativ 80.000 de tone (n-a fost foarte frig, sincope cu cazanul, avarii importante, defecțiuni cu o durată și de două săptămâni).
Diferența de 70.000 de tone nu a fost arsă, nici măcar nu a fost adusă în Iași. Au fost trei vapoare, fiecare cu aproximativ 50.000 tone. A venit primul vapor, descărcat și transportat la Iași, a ajuns al doilea vapor în Constanța din care Iașul a luat doar jumătate (25-30.000 tone). A mai rămas jumătate de vapor neluat și neachitat în Constanța (Vitol, furnizorul, spune că-l are). E litigiu cu ei (25.000 tone), dar Primăria nu vrea să-l mai ia.
Un al treilea vapor (50.000 tone) Vitol vrea să-l aducă la 400 dolari/tona când acum pe piață e doar 150 dolari/tona. Vitol vrea să-și onoreze întreg contractul. Practic, dacă furnizorul insistă să dea restul de 75.000 tone de cărbune la Iași, atunci Primăria mai are de achitat încă vreo 30 de milioane de dolari.
„Primăria nu vrea să mai ia restul de cărbune pentru că nici nu are acești bani, nici nu vrea să mai ardă huila care ar însemna alte milioane de euro certificate CO2. În al treilea rând, CET Holboca, fără oameni și lucrările specifice de pregătire, nu mai poate fi repornit în siguranță”, a spus un salariat, sub rezerva anonimatului.
Acum, în depozitele CET Holboca mai sunt 4.000 de tone de cărbune rămas de sezonul trecut, cât să pornească un cazan și să-l țină două zile.
Primarul Chirica n-a fost în stare să acceseze fonduri PNRR pentru modernizare și cogenerare
Concluzie: cu unic combustibil gazul metan, Primăria va înregistra o pierdere în această iarnă de 2,5-3 milioane de euro. La acestea se adaugă alte aproximativ 8 milioane de euro certificate CO2 care trebuie plătite ca penalizare pentru cărbunele ars în lunile friguroase ianuarie-aprilie 2023. Lovitura de grație ar fi plata a încă 30 de milioane de dolari către Vitol pentru restul de cărbune contractat anul trecut.
În prezent, la sistemul centralizat de termoficare mai sunt branşate 22.000 apartamente, 170 agenţi economici, 48 de instituţii publice, 72 de şcoli, 9 spitale şi o parte din clădirile universităţilor de stat.
Anul acesta, Iașul a pierdut o mare șansă pentru refacerea sistemului. În țară, au fost semnate mai multe contracte pe fonduri europene pentru conversia centralelor electrice și de termoficare de pe cărbune pe gaz.
Electrocentrale Craiova va face o investiție de 1,2 miliarde lei prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Constanța a scos la licitație un contract de 588 milioane lei, Combinatul Chimcomplex Borzeşti va derula pentru Râmnicu Vâlcea un proiect de 689 milioane lei, în timp ce la Arad, tot prin PNRR, a fost aprobată construcția unei noi surse de producere a electricității și apei calde care va funcționa în sistem de cogenerare de înaltă eficiență, cu o valoare de 400 milioane lei.
Cu 40 - 50 milioane de euro, la Iași s-ar fi pus la punct un sistem performant, nepoluant, pe bază de gaz metan, pentru producerea energiei electrice și a celei termice.
