fbpx
 
Veolia revine la masa pusă din bani publici: noi cu investițiile, ei cu profiturile. Abia le-am plătit despăgubiri de 11 milioane de euro / EXCLUSIV

Veolia revine la masa pusă din bani publici: noi cu investițiile, ei cu profiturile. Abia le-am plătit despăgubiri de 11 milioane de euro / EXCLUSIV


Am pierdut 10 ani: se negociază iar cu Veolia, dar mai sunt două firme interesate să preia termoficarea

Iașul ar putea avea un câmp fotovoltaic de 9 MW și se chinuie să obțină finanțare pentru un motor de cogenerare, care ar rentabiliza CET

Alte orașe au obținut deja finanțările și sunt mult mai avansate

Pe seama investițiilor publice, Veolia își face calcule să revină la Iași, deși după plecarea din 2021 Primăria le-a răscumpărat investiții declarate de 11 milioane de euro

Cogenerarea la Iași n-ar fi gata mai devreme de 2030, pentru că Mihai Chirica n-a depus la timp proiectul prin PNRR

Iașul a pierdut 40 milioane de euro cu aventura cărbunelui și va mai împrumuta 20 de milioane anul acesta: orașul e pus pe butuci din cauza deciziilor unui singur om

Pentru Veolia, nu termoficarea va conta, ci producerea de energie din panouri și gaz, pe baza investițiilor publice

Revenire surpriză la Iași. Operatorul francez Veolia și-a manifestat intenția de a prelua, din nou, sistemul centralizat de termoficare din Iași. La mijlocul săptămânii viitoare este programată o primă întâlnire de tatonare între reprezentanții companiei și șefii Primăriei Iași.

Oficialii societății ar prelua CET-urile ieșene cu condiții: realizarea, din fonduri UE nerambursabile, a două investiții cifrate la aproximativ 40 de milioane de euro, una într-un parc fotovoltaic la Holboca și alta în achiziția de motoare/turbine pe gaz care să producă în cogenerare energie electrică și termică. Doar așa sistemul poate deveni rentabil, prin renunțarea definitivă la huilă, cărbune scump și poluant care a produs pierderi de zeci de milioane euro în ultimii ani.

Și primarul Mihai Chirica este disperat să scape de sistemul de termoficare, o piatră de moară care i-a grevat bugetul în ultimii doi ani, o gaură neagră care a înghițit sume uriașe din fonduri publice cu care se puteau face alte investiții în oraș.

Afacerea cu huilă gândită de Mihai Chirica a costat Iașul vreo 60 milioane de euro, pierderile fiind uriașe

Veolia favorită, dar mai sunt două firme interesate

Corespondența Veolia – Primăria Iași se poartă încă de la începutul lunii decembrie 2023. „Înainte de sărbători, Primăria și-a manifestat disponibilitatea ca întâlnirea să aibă loc în intervalul 8 - 12 ianuarie 2024”, a spus o sursă din sistem. „Va fi miercuri sau joi”, a adăugat o alta.

Practic, compania a trimis o scrisoase de intenție în care își manifesta interesul de a prelua, iarăși, sistemul. Veolia a mai activat la Iași în perioada 2012 – 2021, an în care s-a retras invocând pierderi financiare. La plecare, Veolia a mai avut de luat de la Primăria Iași, eșalonat, aproximativ 11 milioane de euro reprezentând investițiile făcute și stocurile de combustibil lăsate.

„Acum legea prevede organizarea unei licitații pentru externalizarea serviciilor. O variantă pe care se încearcă să se lucreze ar fi să se meargă pe aceeași metodă ca acum 10 ani: o asociere Primărie + operator privat. Încă se studiază din punct de vedere legal”, a explicat specialistul care ar fi impedimentele.

În colaborarea din urmă cu un deceniu, a fost înființată o firmă, Veolia Energie Iaşi, în care Primăria deținea 10% din părțile sociale. În plus, diferit față de acum 10 ani, firma cu origini franceze ar avea concurență puternică, încă cel puțin doi jucători de talie mondială fiind interesați de afacerea de la Iași. Totuși, a precizat sursa citată, Veolia ar porni ca favorită datorită parteneriatului anterior cu autoritățile din Iași.

Parcul fotovoltaic aduce venituri de 1,2 milioane de euro

La rândul lor, reprezentanții Veolia ar pune două condiții importante pentru a se reîntoarce la Iași: materializarea, din bani publici europeni nerambursabili, a două investiții care să resusciteze sistemul energetic local:
1. Parc fotovoltaic la CET 2 Holboca. Proiectul, estimat la aproximativ 10 milioane de euro, a primit votul consilierilor locali la ședința din luna noiembrie a anului trecut, iar pe 3 ianuarie 2024, primarul Chirica a anunțat semnarea contractului pentru realizarea studiului de fezabilitate (12 luni).

Proiectul a fost depus conform regulilor PNRR, a fost validat în evaluare, făcând parte din primele proiecte de acest fel acceptate (...). Investiția este în concordanță cu prioritățile Comisiei Europene cu privire la capacităţile termoenergetice care folosesc cărbune, care impun închiderea în viitor a unor centrale precum CET 2 Holboca din considerente de mediu şi economice și utilizarea de surse de energie verde”, a notat Chirica pe propria pagină de Facebook.

Fiind finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență, acesta ar trebui finalizat, în totalitate, până la sfârșitul anului 2026. Producția medie de energie electrică la acest parc de la Holboca ar fi de 9.300 MWh/an. Ceea ce ar echivala cu venituri anuale de 1 – 1,2 milioane de euro. Cu bani investiți de UE și cu costuri minime de exploatare.

Primarul e foarte competent în planuri care dau greș: bugetul e în corzi de doi ani, investițiile se anulează, proiectele europene stagnează, randările i-au exasperat pe ieșeni

Adevărata afacere sunt motoarele termice

2. Achiziția și instalarea unor turbine/motoare termice alimentate pe gaz în CET 1. Acestea ar urma să producă în cogenerare energie electrică și termică, astfel încât sistemul ar deveni rentabil economic. Respectivele motoare termice ar trebui să aibă o putere de minim 25 MWh.

„Mergem pe acest calcul mediu: costul se aproximează a fi de 1 milion de euro pentru fiecare MWh. Adică, motoare de 25 MWh = 25 milioane de euro investiție la care se mai adaugă încă vreo 5 milioane de euro pentru compatibilizări, rețelistică, cheltuieli conexe. În total, 30 milioane de euro”, a aproximat un specialist. Și aceste proiecte ar urma să fie rezultatul unor finanțări europene.

Ar fi suficiente motoarele noi de 25 MWh? „Pentru asigurarea consumului de energie termică în plină iarnă ar fi necesare aproximativ 80 Gcal/oră. Ceea ce înseamnă motoare care să producă 35 MWH electric și concomitent 70-80 Gcal (1 MW energie electrică = 2,2 Gcal)”, a punctat expertul. Care a adăugat că la CET 1 mai există acum un motor cu o putere de 4,2 MWh.

„În perioadele geroase, activitatea motoarelor care ar însuma aproximativ 30 MWh ar trebui suplimentată prin punerea în funcțiune a unuia dintre cazanele cu apă fierbinte (CAF) existente în centrală”, a declarat sursa din sistem. Și astfel s-ar asigura necesarul pentru clienții branșați: 22.000 apartamente, 170 agenţi economici, 48 de instituţii publice, 72 de şcoli, 9 spitale şi o parte din clădirile universităţilor de stat.

Instalații depășite, bani cheltuiți fără cap cu huila

Până în această iarnă, CET 2 Holboca funcționa pe bază de huilă pentru a produce energie electrică și termică. Costurile au fost uriașe și au împovărat bugetul orașului.

Trei puncte slabe: instalațiile sunt vechi și necesitau reparații costisitoare, cheltuielile cu cărbunele erau foarte mari (40 milioane euro/iarnă) + certificatele de CO2 pe care CET trebuia să le plătească din cauza poluării rezultate din arderea huilei – alte 15 milioane de euro/iarnă.

Pentru prima dată în ultimii 37 de ani, Primăria a decis, toamna trecută, închiderea centralei de la Holboca și funcționarea exclusivă a CET 1 Tudor Vladimirescu având drept combustibil doar gazul metan. Însă, CAF-urile nu produc și energie electrică și, din această cauză, costurile sunt foarte mari.

Pentru a face față, Primăria a contractat un împrumut de 200 milioane de lei din care va face extrageri în funcție de necesități pentru a plăti gazul metan ars în sezonul 2023 – 2024. Investiția în motoarele termice care, pe bază de gaz, să producă în cogenerare energie electrică și termică, ar rentabiliza sistemul.

CET-urile de la Iași sunt uzate moral, iar investițiile sunt întârziate

Tot Primăria e cea care dă banii mai departe

În rezumat, dacă Primăria bate palma cu Veolia sau cu oricare altă companie privată pentru concesionarea serviciului ar avea de câștigat ambele părți. Primăria ar scăpa de povara financiară a achiziției de combustibil necesar funcționării, fie că e gazul sau huila. Iar compania privată ar primi două investiții la cheie (parcul fotovoltaic și motoarele termice pe gaz) făcute cu banii altora (fonduri UE nerambursabile) ceea ce ar face ca afacerea să devină profitabilă.

Pentru a treia parte, consumatorii, persoane fizice și juridice, nu se cunosc încă implicațiile. Ar putea fi o siguranță a continuității serviciului, însă nu se știu efectele asupra prețului. Probabil, Primăria va continua să subvenționeze diferența dintre costul real de producere a gigacaloriei și prețul plătit de populație. Acum, la Iași, prețul unei gigacalorii este de 773 lei din care populația plătește doar 299 lei, diferența fiind suportată de la bugetul local.

Sute de milioane de euro obținute de alte orașe. Iașul n-a făcut proiect

Anul trecut, Iașul a pierdut o șansă uriașă pentru modernizarea sistemului de producere a energiei. În țară, au fost semnate mai multe contracte pe fonduri europene pentru trecerea centralelor electrice și de termoficare de pe cărbune pe gaz.

Electrocentrale Craiova a anunțat o investiție de 1,2 miliarde de lei prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Constanța a scos la licitație, în iunie anul trecut, un contract de 588 milioane lei, Combinatul chimic Chimcomplex Borzeşti va derula pentru Râmnicu Vâlcea un proiect de 689 mililoane lei, în timp ce la Arad, tot prin PNRR, a fost aprobată construcția unei noi surse de producere a electricității și a apei calde care va funcționa în sistem de cogenerare de înaltă eficiență, cu o valoare de 400 milioane lei.

Article image
Banii ieșenilor n-au mers în investițiile din sistemul de termoficare, ci în contracte fictive de „promovare a mișcării sportive și a Municipiului Iași”. Primarul Chirica a dormit în post. Contractul semnat în februarie 2015 nu a fost pus în practică niciodată. Ordinul a venit de la București, de la conducerea Veolia România. Banii, 1,54 milioane lei (fără TVA), au fost achitați în iulie 2015 din contul Veolia Energie Iași,...
Autor Cezar Moraru Anchete 28 Martie 2018

 


Citeste si...
Nota
(0 voturi)
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Arhiva ReporterIS

« Aprilie 2024 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30