Primăria a îngropat zeci de milioane de euro în pământ, reabilitând un sistem de termoficare care mai este utilizat doar de o mică parte din consumatorii casnici. În momentul accesării fondurilor europene pentru reabilitarea rețelelor de distribuție a căldurii, în 2014-2015, la sistemul centralizat erau racordate peste 45.000 de apartamente. Documentele aprobate de UE vorbeau de reducerea pierderilor și de profitul sistemului centralizat.
La plecarea Veolia din Iași, în 2021, numărul scăzuse sub 28.000 de apartamente. În ultimii 3 ani, cu acordul președinților de asociații, baza de clienți s-a redus și mai mult. Există estimări oficiale care avansează cifra de 22.000 de clienți, dar această listă nu va fi pusă niciodată la dispoziția publicului.
Neoficial se vorbește de 19.000 de apartamente, dar realitatea este că nimeni nu mai are o situație la zi, existând un decalaj între momentul debranșărilor și raportarea oficială în sistem. Practic, Termoservice nu află când au loc debranșări, oamenii își taie singuri caloriferele, iar societatea de utilitate publică află abia când vrea să emită facturile lunare dar i se spune că nu mai este cazul.
CET 1, din Tudor Vladimirescu, este o relicvă tehnologică. Sistemul nu permite cogenerarea (producția de energie electrică și termică simultan), iar primarul a pierdut cel puțin 5 ani în accesarea de fonduri pentru modernizare
Involuția numărului de abonați
În anul 2011, atunci când Primăria a predat companiei franceze Dalkia (ulterior Veolia) administrarea termoficării din Iași, actele oficiale consemnau că sunt racordate în rețea 45.000 de apartamente.
Pentru cei care voiau o centrală de apartament pe gaz, procedurile pentru a părăsi rețeaua de termoficare erau greoaie. Era descurajată părăsirea sistemului centralizat, dar în anii care au urmat mii de ieșeni au decis să renunțe la gigacaloria produsă la CET.
Hemoragia debranșărilor a făcut ca, în 2021, când Veolia a abandonat sistemul de termoficare din Iași, să aibă 28.000 de clienți racordați (adică 17.000 de apartamente mai puțin).
Conform surselor oficiale Termoservice, firma Consiliului Local ce administrează în prezent serviciul de termoficare, numărul actual al clienților este de aproximativ 22.000 (o scădere de încă 6.000 în ultimii 3 ani). Dar sunt estimări care spun că, de fapt, numărul apartamentelor racordate ar fi și mai mic: 19.000, după ce mulți proprietari au obținut acordul asociațiilor pentru a se debranșa.
Debranșarea se face printr-un simplu acord al asociației
În perioada în care Veolia funcționa la Iași, firma avea campanii masive prin care îi determina pe președinții asociațiilor să nu accepte debranșări. După ce francezii au părăsit Iașul, aceiași președinți au permis mult mai ușor debranșările.
„Mai aveam într-o scară 3 familii racordate la sistemul centralizat. Facturile lor erau destul de mari, suportau multe cheltuieli care înainte s-ar fi împărțit la mai mulți. Oamenii s-au săturat să plătească mai mult decât face, așa că au cerut debrașarea. Normal că am permis-o, acum tot blocul este pe centrale de apartament”, a precizat un președinte de asociație de proprietari din Tătărași, dar care, din motive lesne de înțeles, nu dorește să-și divulge identitatea.
Omul și-a asumat un risc, pentru că regulile spun că cei care vor debranșarea trebuie să întocmească niște documente, printre care și un proiect. Dar procedurile au fost simplificate de către președinții de asociații, cei care, în terorie, trebuie să verifice dosarul de debranșare. Aceasta este explicația faptului că, în prezent, Termoservice are o estimare de 22.000 de clienți în sistemul centralizat de încălzire, deși se vorbește de maxim 19.000 de abonați.
Termoservice avea anul trecut o singură cifră precisă: 14.000 de apartamente administrate chiar de firmă și cărora le întocmeau chiar ei facturile. Pentru asociațiile independente nu există decât date aproximative.
„Intervenția în sistemul de termoficare se face printr-un proiect, sunt niște avize de obținut, chiar dacă Termoservice nu se mai opune debranșării. Înainte era mai dificilă debranșarea, acum președinții de asociații o încurajează, consideră că scapă de o bătaie de cap. Există o legislație ce trebuie respectată, chiar dacă președinții de asociații permit acum ușor debranșarea”, a precizat Ionică Ciobanu, șeful Serviciului Asociații de Proprietari de la Primăria Iași.
Mihai Chirica n-a mărit timp de 5 ani prețul gigacaloriei, din motive electorale, iar acum vrea o creștere-șoc de 40%, care ar putea conduce la un nou val de debranșări
Rețele reabilitate în patru etape cu 71 de milioane de euro
Proiectele pentru reabilitarea și extinderea sistemului de termoficare din Iași au fost programate să se desfășoare în patru etape. Prima a fost începută în 2013, când primar era Gheorghe Nichita, și a avut scopul de a se conforma standardelor de mediu privind emisiile în atmosferă.
Etapele 2 și 3 au vizat reabilitarea a zeci de kilometri de rețea de termoficare din oraș, lucrările fiind adjudecate de către Conest. Cea de-a patra etapă este în desfășurare, fiind programată să fie finalizată în 2025.
În această etapă, se intenționează prelungirea rețelei pe Bucium și pe Copou, cu scopul declarat de a găsi noi clienți ai CET. Primăria a precizat mereu că, schimbând rețeaua de termoficare, eliminând pierderile, realizând producția și transportul energiei termice în condiții eficiente, ar urma să scadă și costul acesteia. Municipalitatea a considerat că, dacă va fi un serviciu mai ieftin, va convinge ieșenii să revină în sistemul centralizat. De fapt, a investit sume uriașe dar numărul de abonați a continuat să scadă vertiginos.
Bugetul total al proiectului a fost de aproape 71 de milioane de euro. Cea mai mare parte din sumă a fost din fonduri nerambursabile. Cofinanțări de milioane de euro au fost asigurate de la bugetul local și de la Guvern.
Primăria elimina pierderile dar pierdea mii de abonați
În urma investițiilor uriașe, Iașul ar urma să aibă 48,1 kilometri de rețea primară de transport a agentului termic nouă, 21 kilometri de rețele secundare de distribuție reabilitate, 80 de puncte termice modernizate. Pe hârtie, ar urma o economie anuală de energie de 81.854 MWh și scăderea cu 26.504 tone/an a emisiilor de CO2.
Planurile inițiale au fost date peste cap. Sistemul de termoficare, în care s-au băgat zeci de milioane de euro pentru a nu mai avea pierderi, a rămas fără ceva mult mai important: clienți. Acum, numărul apartamentelor racordate este la jumătate față de numărul inițial, când s-au început investițiile. Față de numărul total de apartamente din Iași, sistemul centralizat mai acoperă doar 10% din piață.
Când a fost conceput proiectul, investiția pe apartament (la 71 de milioane de euro - 45,000 de apartamente racordate) era de 1.577 de euro. Acum, aproape de final, cele 71 milioane de euro se împart la 22.000 de consumatori: 3.227 de euro/apartament.
La Iași se schimbă conductele de 10 ani, dar în tot acest timp au dispărut consumatorii. Interesul a fost să se încaseze banii din lucrări
Producția de agent termic s-a prăbușit
Comparativ cu alte CET-uri din țară, sistemul din Iași produce semnificativ mai puțin agent termic. Este indicatorul scăderii numărului de clienți. Anul trecut, producția totală de gigacalorii a fost de 200.000.
La Oradea, Primăria a investit, în total, 200 milioane de lei în sistemul de termoficare. Oradea are cea mai ieftină gigacalorie din țară – 397 de lei cu TVA pentru populație (preț total 465 de lei, dar o parte e subvenția). La Oradea sunt 73.000 de consumatori racordați (de peste trei ori mai mulți decât are Iașul, deși populația este la jumătate). CET Oradea produce anual 560.000 de gigacalorii, CET Iași produce doar 200.000.
Al doilea exemplu: București are o producție anuală de 6,5 milioane de gigacalorii. Centralele din capitală produc de 32,5 ori mai mult decât centralele din Iași. București este un caz special din cauza pierderilor uriașe din rețea, dar montarea de centrale de apartament nu a fost permisă.
Diferența este dată de numărul abonați. În total, 570.000 de apartamente, 4.100 de firme şi 600 de clădiri de instituţii publice sunt racordate la sistemul centralizat de termoficare.
Ștefan Vuza a fost interesat de electroliza de la CET Holboca
Chimcomplex SRL a omului de afaceri Ștefan Vuza a depus o ofertă pentru concesionarea serviciului de termoficare din Iaşi. Proiectul prevede investiţii de 2,2 miliarde de euro, pe o perioadă de 10 ani.
Ar urma să fie construită o centrală de cogenerare de înaltă eficienţă la Holboca, care va deservi „Combinatul de Biochimie Iaşi". Centrala va produce energie electrică şi termică pentru combinat, iar surplusul de agent termic va putea fi livrat către sistemul de termoficare al oraşului la un cost foarte mic, apropiat de zero. În declarațiile publice, Ștefan Vuza susține că ar urma să producă la Iași cea mai ieftină gigacalorie din țară, iar Primăria va scăpa de subvenții.
