Unul subțirel, chiar dacă oamenii din aparatul de comunicare i-au făcut rapoarte de activitate cu sute de pagini de realizări și împliniri: 151 pagini pentru cel din 2015, câte 121 și 221 pagini pentru cele din 2016 și 2017. Iată o mostră din raportul pe anul trecut: „În anul 2017 mai multe analize efectuate de experți au plasat Iașul printre cele mai dinamice și mai creative orașe ale României. Și nu numai! Astfel, potrivit Băncii Mondiale, Iașul - la fel ca unele dintre marile orașe din Ardeal -, a avut un ritm de creștere economică superior celui înregistrat de Singapore în perioada sa de boom economic”. Declarația îi este atribuită primarului și arată tonul care se folosește în aceste raportări triumfaliste.
2015: caimacul investițiilor UE
Cele mai multe obiective le are Mihai Chirica în raportul aferent anului 2015. A preluat Primăria în mai, pe fondul scandalurilor de corupție în care a fost implicat Gheorghe Nichita.
Astfel, ca primar interimar, Chirica a inaugurat mai multe proiecte cu finanțare europeană concepute, demarate și derulate în „epoca Nichita”. În decembrie 2015, a fost finalizată investiția de modernizare a tronsonului Podu Roș-CUG, cu linia de tramvai schimbată, asfaltare și refacerea trotuarelor. În total, au fost cheltuite peste 74 milioane de lei, mare parte fonduri UE nerambursabile.
În aceeași lună din 2015 a fost terminată și investiția ce a presupus construcția Pasajului Băncilă, dar și reabilitarea a 9 străzi din Alexandru și Păcurari, suma totală consumată fiind de peste 85 milioane lei, tot bani UE.
Regenerarea zonei Lăpușneanu-Piața Unirii, cu refacerea pavimentului, a iluminatului public și echiparea cu mobilier urban a costat 12 milioane lei, sursa fiind tot fondurile nerambursabile. Linia de tramvai dintre Bazar și Doi Băieți, adică aproximativ 10 km de șină, cu refacerea peroanelor și a spațiului verde de pe Calea Chișinăului a însemnat alți 60 de milioane, bani europeni.
În raportul pe anul trecut, Mihai Chirica afirmă că Iașul se dezvoltă mai rapid decât Singapore în vremurile sale de boom economic. În altă declarație, primarul spunea că Iașul este Dubaiul Estului
A replantat tei pe Ștefan
În ultimele luni din 2015, a fost reasfaltat și Splai Bahlui Mal Stâng cu echivalentul a peste 3,5 milioane de euro. În același an, a fost tăiată panglica la investițiile: școala Carol (3,5 milioane lei), reabilitarea Mănăstirii Golia (9 milioane lei), Muzeul Municipal (12 milioane lei), sistemul de management al traficului (87 milioane lei). Sistem care, în paranteză fie spus, se reduce doar la realizarea unor statistici de trafic.
La capitolul „reușite”, Chirica a trecut și acțiunea de replantare a teilor pe pietonalul Ștefan cel Mare deși tot el fusese cel care-i tăiase și-i înlocuise cu salcâmi japonezi. În finalul raportului din 2015, a prezentat și o listă cu 14 proiecte la care primarul voia finanțare europeană. În valoare totală de 543 milioane lei (aproape 120 milioane de euro), la niciunul n-au început lucrările. De fapt, doar unul singur, reabilitarea Mănăstirii Frumoasa, a primit finanțare europeană.
Eternul parc industrial Fortus
În raportul din 2015, pe listă a fost trecută și intenția realizării unui parc industrial pe platforma Fortus. Proiect care se regăsește și în discursul lui Chirica din raportul aferent pe 2017: „Viitorul parc industrial pe care îl vom construi pe platforma Fortus va fi un exemplu de cum putem dezvolta Iașul recapacitând o veche și distrusă zonă industrială”. Acum, în 2018, suntem la fel de departe de parcul industrial cum eram și în 2015.
Banii europeni s-au terminat în 2015, fiind schimbați mai mulți kilometri de linii de tramvai. Chirica a câștigat detașat în 2016 și de atunci secetă
Aproape nimic în 2016
În raportul corespondent anului 2016, la capitolul „investiții” au fost notate câteva „mărunțișuri” la școli și spitale. Totuși, au fost prinse și două proiecte cu finanțare europeană care trebuiau finalizate de mult timp, dar au intrat în prelungiri: căminul de bătrâni din Copou și investiții în sistemul de termoficare. Și s-au cumpărat, din fonduri proprii, 12 autobuze noi. În rest, pauză. Nimic concret pentru dezvoltarea orașului, ci doar cheltuieli curente, de funcționare.
Splai Drept, întins pe doi ani
Pentru 2017, angajații de la „Comunicare” din Primărie s-au depășit pe ei înșiși. Au făcut un raport al primarului întins pe 221 pagini. Printre lucrurile punctate la capitolul „realizări” a fost trecută organizarea licitației pentru modernizarea a 93 de parcuri de joacă (aproape 12 milioane de lei). Lucrările abia au început.
Se muncește și probabil va fi finalizată în acest an modernizarea Splai Bahlui Mal Drept (25 milioane lei, fonduri locale). Reabilitarea rețelei de termoficare primare este cel mai mare proiect aflat în derulare și cifrat la aproape 50 milioane de lei.
Pentru anul trecut, Chirica a mai bifat și achiziția, cu bani împrumutați, a 88 de autobuze noi, dar și obținerea de finanțări europene pentru refacerea Băii Turcești și a Mănăstirii Frumoasa. La niciuna nu au început lucrările.
Singurul mare obiectiv la care Chirica a dat ordinul de începere a lucrărilor în 2018 este Palatul Braunstein. Acesta va fi reabilitat cu bani de la bugetul local. În cei trei ani scurși, ca investiții cât de cât mai consistente mai pot fi notate asfaltarea câtorva străzi și pavarea unor trotuare.
Muzeul de Istorie Naturală se prăbușește, în plin Centru, în schimb Primăria a cumpărat cu banii jos alte clădiri istorice
Doar de fațadă
În rest, multă vorbărie. De exemplu, obsesia pentru „comunicare” și „transparență”, dar care au rămas doar la sensul de „propagandă”.
Iată un exemplu din 2015: „Administrația locală a început să funcționeze altfel: mai transparent, mai eficient, deschizându-și larg porțile către comunitate!”. Pentru ca în raportul pe 2016, Chirica să fie citat astfel: „Pentru Primăria Municipiului Iaşi, anul 2016 a reprezentat un an al deschiderii instituţionale şi transparenţei decizionale, fapt ce a condus la o mai bună comunicare între administraţia publică locală şi comunitate. Am fost mai sinceri, mai onești, mai dinamici în comunicare, dar și mai atenți la nevoile dumneavoastră, ale ieșenilor”.
Recorduri de comunicare
Iar în 2017 a fost apogeul: „În anul care a trecut ne-am respectat promisiunea de a deschide Primăria către cetățeni, comunicând permanent cu ieșenii și încercând să rezolvăm cât mai multe dintre problemele pe care aceștia ni le-au adus la cunoștință. Am supus dezbaterii publice o serie de proiecte de interes general și am transparentizat activitatea administrației locale. Am invitat permanent ieșenii să se implice în stabilirea agendei Primăriei, am ținut mereu cont de propunerile și proiectele venite din partea Dumneavoastră, am investit în domeniile de bază ale infrastructurii și am asigurat funcționarea orașului la parametri optimi”.
De fapt, Mihai Chirica a fost într-o permanentă campanie de imagine. Afacerile asupra cărora au planat suspiciuni au fost ținute la secret, chiar dacă informațiile cerute de Opoziție sau de presă intrau în categoria celor cu destinație publică.
2015, Ștefan cel Mare încă avea salcâmi japonezi și începea epoca marilor succese ale lui Mihai Chirica
Pomelnicul promisiunilor neonorate
- reabilitarea Muzeului de Istorie Naturală
- autogară
- amenajarea de agrement a Bahluiului
- refacerea parcului din fața Teatrului Național
- modernizarea liniei și străzii pe ruta Doi Băieți – Dancu
- achiziția de tramvaie noi
- investiții în cinematografele Victoria, Republica, Dacia
- modernizarea Parcului Copou
- un stadion nou și modern
- o nouă sală polivalentă
- parcări sub și supraterane
- bazin olimpic de înot
- smart city
- construire de parcări de tipul park&ride
- modernizare depou tramvaie Dacia
- sistem de e-ticketing
- reabilitare șină de tramvai: Pădurii, Tudor Vladimirescu, Podu Roș - Țesătura
- modernizare parcuri de joacă
- realizarea de noi poduri peste Bahlui
- amenajarea zonei de sub pod Nicolina unde a fost Bazarul
- amenajarea piațetei din fața Palatului Culturii
