Un sistem de doi lei
Statul Român este un mare prost. Asta reiese din modul în care a gestionat procesul de recuperare al celor 3,96 milioane de lei dovediți că au fost șpagă luată de Fenechiu pentru a influența atribuirea unor contracte din bani publici către o firmă privată.
Iată pașii care arată ce Stat slab avem:
- În perioada 2012-2014, Fenechiu a luat șpaga;
- Pe când se afla în pușcărie, executând pedeapsa din Dosarul Transformatorul, DNA a anchetat cazul Siveco și i-a dovedit vinovăția;
- În 2016, Fenechiu a recunoscut faptele, procurorii i-au pus sechestru pe avere și „au stabilit prin acordul încheiat cu inculpatul și măsura confiscării echivalentului în lei al sumei de 901.526,38 euro (la data punerii în executare a hotărârii judecătorești).” (Sursa: Comunicat DNA);
- În 2017, Fenechiu a contestat executarea silită începută de ANAF și, în 2018, a obținut anularea actelor pe motiv că nu a fost informat prin Poștă de procedură. Procesul e în faza de apel;
- În 2019, Fenechiu a dat în judecată firma unde ținea mita: „Sunt ai mei, îi vreau!”
Revoltătoarea derulare a evenimentelor, pe larg.
Clădirea are 6.700 mp, fiind în cea mai mare parte închiriată. Calculele arată o marjă de profit de minim 30.000 de euro/lună, aceasta înainte de achitarea datoriilor
A făcut și expertiza mitei
Luna trecută, Fenechiu a dat în judecată firma Profile Business Consulting SRL a fostei lui apropiate, Alina Hăilă și a amicului său, omul de afaceri Michael Nseir, cerând de la societate 3,925 milioane de lei pe care aceasta i-ar datora, plus dobândă calculată la leuț până pe 31 decembrie 2018: 656.187 de lei. A atașat o grămadă de documente ca să demonstreze că firma îi datorează acei bani. Inclusiv o expertiză contabilă, dar și declarații de la DNA Ploiești și sentința din Dosarul Siveco, în care a avut acord de recunoaștere.
Fenechiu spune clar în documentele înaintate instanței că banii au intrat în conturile Profile Business Consulting pe contracte fictive și îi erau cuveniți. Se spune negru pe alb și în sentința din Dosarul Siveco: suma este șpaga încasată în dosarul pentru care a fost condamnat.
În procesul Relu Fenechiu vs Profile Business Consulting a Alinei Hăilă, suma totală ajunge la 4.573.221 lei, datoria și dobânda.
Fenechiu a atașat la dosar și o expertiză contabilă în care sunt realizate toate calculele care ajung la suma notată. După care avocatul său scrie în plângerea înaintată instanței: “Între 2010 și 2014, pârâta a încasat sumele în baza unei relații comerciale de la SC Siveco SA România. Cu ocazia audierii Alinei Simona Hăilă, administratorul unic și asociat al pârâtei, în dosarul penal 199/P/2016 al DNA, aceasta a declarat sub jurământ că sumele de bani reprezentau un împrumut și proveneau de la subsemnatul.
Precizările făcute de administratorul societății au vizat faptul că întreaga relație comercială cu Siveco a reprezentat de fapt un împrumut acordat de subsemnatul societății pe care o reprezintă. Hăilă a recunoscut în scris datoria și, în urma declarațiilor, nici procurorii și nici instanțele care au soluționat definitiv cauza nu au dispus confiscarea specială a sumei datorate de la pârâtă”.
Fenechiu susține și dovedește că a notificat societatea, prin cei doi acționari – Alina Hăilă și Michael Nseir, dar nu a primit niciun răspuns.
Hăilă: „Ei plăteau la mine ceea ce de fapt tot ei făceau”
În declarația dată la DNA Ploiești în Dosarul Siveco, pe 29 iunie 2016, Hăilă (foto sus) îl face praf pe Relu Fenechiu. “Sunt administratorul firmei de consultanță pe proiecte europene și management din 2008. Între 2009 - 2015, am derulat contracte cu Siveco, reprezentată de Crusti Aurora.
SC Siveco mi-a fost recomandată de Relu Fenechiu, un fost colaborator pe parte de politică, în sensul că am făcut parte din același partid. În 2009, cu firma abia înființată în 2008, căutam parteneri de afaceri și Relu Fenechiu mi-a propus Siveco.
După o perioadă am fost contactată de un reprezentant al firmei care a venit la sediul din Iași al Profile Business Consulting, după ce m-a sunat. Reprezentantul Siveco mi-a făcut o ofertă de colaborare care s-a concretizat, în câteva săptămâni, în încheierea unui contract cadru. Acesta presupunea să acord consultanță - scriere și prezentare de proiecte pe care urma să le deruleze Siveco”.
Contractul cadru de care vorbea Hăilă a fost întocmit pe perioadă nedeterminată, fiind încă activ chiar atunci când îi era luată declarația.
Hăilă susține că la contract au fost adăugate acte adiționale, pe fiecare proiect, iar valoarea acestor comenzi în număr de 10 ar fi fost de 5.000 – 15.000 de lei, de-a lungul anilor.
“Serviciile respective erau prestate în realitate tot de angajații Siveco, nu de către firma mea. Ei plăteau la mine ceea ce de fapt tot ei făceau. Între 2009-2015 m-am deplasat periodic la sediul Siveco România din București, situat în zona Aeroportului Otopeni, unde aveam întâlniri cu Aurora Crusti. Consider că Relu Fenechiu a avut un cuvânt de spus în determinarea reprezentanților Siveco să facă respectivele plăți, deși firma mea nu presta nici un serviciu în beneficiul acestora”, a spus Alina Hăilă procurorilor DNA, iar mărturia a fost folosită și în procesul de la Tribunalul București.
„Aveam și alți clienți, mai puțin importanți, pentru care chiar făceam ceva, dar ponderea cifrei de afaceri era dată de contractul cu Siveco”, a mai declarat Hăilă în fața anchetatorilor.
A recunoscut rolul de intermediar
În privința banilor derulați de Siveco prin firma sa, către Relu Fenechiu, Alina Hăilă a făcut declarații complete. “În ceea ce privește banii încasați de la Siveco, trebuia să îi remit lui Relu Fenechiu sumele încasate, înțelegere ce a intervenit între mine și el după întocmirea contractului cadru, respectiv în 2011 sau 2012. Deși a fost această înțelegere, nu i-am dat banii niciodată”, mai spune fosta persoană de încredere a politicianului.
Și apărătorii lui Fenechiu au atașat la dosar o fișă de furnizor luată de la Siveco România, din care rezultă că plățile au fost în valoare de 3,9 milioane de lei.
Viața l-a albit pe Relu Fenechiu, dar acesta tot n-a renunțat la afaceri, anunțând lansarea unor noi proiecte
Un sechestru lipsă
În acest dosar, Relu Fenechiu a fost condamnat pe 14 noiembrie 2016 la 3 ani și 10 luni de închisoare pentru trafic de influență și spălare de bani. Condamnarea s-a făcut în baza unui acord de recunoaștere a vinovăției încheiat cu DNA Ploiești, structură care a instrumentat dosarul, într-un moment în care fostul ministru era închis în Dosarul Transformatorul.
Inexplicabil, procurorii au pus sechestru doar pe bunurile personale ale lui Fenechiu; împotriva firmei Alinei Hăilă și a lui Nseir, unde se știa că erau banii, nu s-a instituit sechestru!
Fenechiu a fost acuzat că, folosindu-și influența, a determinat persoane din Ministerul Justiției și de la Antibiotice Iași să achiziționeze soluții soft de la Siveco în valoare totală de 22,15 milioane de lei, contra unui comision de 15% din contract.
În final, șpaga a fost peste această valoare, fiind evaluată la 900.000 de euro la cursul de atunci, adică 3,96 milioane lei. O parte din bani i-a luat prin firma Tehnorom a fratelui său, Lucian, cealaltă parte prin Profile Business Consulting, a Alinei Hăilă.
Recuperările prejudiciilor: 0
Acțiunea depusă de Fenechiu este cu atât mai inedită cu cât atât în Dosarul Siveco, cât și în Dosarul Transformatorul, nu au fost recuperate prejudiciile de 3,96 milioane, respectiv 5,6 milioane lei. În ambele situații, Fenechiu și soția sa se joacă în instanțe, de mai mulți ani, cu ANAF, instituția abilitată să recupereze banii.
O parte din vina tergiversării le aparține și celor de la Fisc care, în mod inexplicabil, au întocmit greșit unele acte din dosarele de executare silită. Astfel, în cazul șpăgii de la Siveco, Fenechiu a stopat executarea silită demarată de ANAF, printr-o sentinţă ce nu este însă definitivă, pe motiv că funcţionarii nu l-ar fi citat corect atunci când au demarat acțiunea.
Miza celor 4 milioane de lei de la Profile Business Consulting este cu atât mai mare pentru ANAF cu cât este foarte greu de crezut că sechestrele puse pe bunurile lui Fenechiu ar acoperi prejudiciile totale de aproape 10 milioane de lei (ceilalți inculpați din Dosarul Transformatorul, executați și ei silit, au averi neglijabile).
În ambele dosare, lui Fenechiu i s-au pus sechestre pe aceleași bunuri: o jumătate de vilă, o vilă, un teren – toate în Bucium și un BMW, pentru o parte fiind în proces de partaj cu soția. Pentru unul dintre imobile, bun propriu al lui Fenechiu, au tot fost organizate licitații, fără succes. Așadar, dacă vor fi vândute aceste bunuri, va fi recuperat, în cel mai bun caz, circa un sfert din cei 10 milioane de lei.
ANAF nu este însă parte în dosarul Fenechiu-Profile Business Consulting, dar ar putea depune o cerere de intervenție. Dacă va afla vreodată.
„Nu mai ofer declarații de multă vreme. Este dreptul dumneavoastră să studiați acest dosar. Citiți acolo cu atenție. Sunt un om liber. La revedere.”
Relu Fenechiu
Michael Nseir, unul dintre cei mai bogați oameni din Iași, a debalansat conflictul Fenechiu-Hăilă prin intrarea în firma celei din urmă
Nseir i-a suflat-o pe Alina Hăilă lui Relu Fenechiu
Relu Fenechiu a construit clădirea de birouri ARIA, de pe Șos. Națională, prin FENE GRUP, subcontractor al cumătrului său de la Galați, patronul Vega 93.
A fost o epopee întreagă ridicarea clădirii, care a avut o finanțare din fonduri europene și guvernamentale de 50%, fiind „împachetată” oficial ca incubator de afaceri. Întregul proiect a fost evaluat la 10 milioane de euro, cifră ușor exagerată în opinia constructorilor cu experiență, Relu Fenechiu și colaboratoarea sa, Alina Hăilă, făcând eforturi mari pentru a putea co-finanța ridicarea turnului.
Proiectul aparținea oficial firmei Alinei Hăilă – Profile Business – dar societatea avea venituri prea mici petru a putea susține un asemenea proiect.
S-au împrumutat bani de la trei oameni de afaceri, s-au vândut două terenuri din Tg. Cucu, ulterior, româno-sirianul Michael Nseir a primit acțiuni în firma care deține turnul în contul banilor pe care i-a împrumutat. O parte din clădirea de 6.700 mp suprafață desfășurată a fost edificată cu Relu Fenechiu aflat în Penitenciar.
Alina Hăilă a semnat trei ipoteci succesive pentru ridicarea turnului, una la Garanti Bank, în 2014, de 1,5 milioane de euro, și două la OPT Bank (2016 – 1.873.500 de euro, respectiv 2018 – 355.000 de euro).
Primul credit a fost esențial, fiind garantat de Michael Nseir cu un teren de 21.500 mp în Tunari-Ilfov și cu două spații comerciale ultracentrale din Iași. „Nseir nu accepta riscul decât la rugămintea lui Relu Fenechiu. El considera că afacerea îi aparține acestuia. Relu Fenechiu a ajuns chiar să împrumute sute de mii de euro de la diferiți oameni cu bani din Iași, ca să poată finaliza proiectul”, spune un om de afaceri din Iași care a dorit să-și păstreze anonimatul. În contul co-garantării finanțării, cu un Relu Fenechiu ajuns în pușcărie, Nseir a primit până la urmă acțiuni la Turnul ARIA, devenind asociatul Alinei Hăilă.
Anterior, Nseir vânduse sediul administrativ al Fabricii Moldoplast către Oficiul de Cadastru Iași, o afacere scandaloasă, orchestrată de Relu Fenechiu. Deci sirianul avea o obligație morală.
Subiectul trădării Alinei Hăilă se discută intens în mediul de afaceri ieșean, fapt admis chiar și de Relu Fenechiu: „Știu că există această bârfă în ultima perioadă”. Un alt om de afaceri o apără însă pe Hăilă, fosta mână dreaptă a liderului PNL: „Eu știu că o parte din clădire s-a făcut când Fenechiu era deja deținut, iar femeia s-a chinuit să facă rost de bani. De aceea și consideră că nu trebuie să-i mai dea nimic fostului ei protector”.
