CARACATIȚA ASIMIONESEI. Șantajele din care l-a scos Dragnea anulând probele SRI

CARACATIȚA ASIMIONESEI. Șantajele din care l-a scos Dragnea anulând probele SRI

* Mesaj de la Claudiu Asimionesei către directorul adjunct DAC: „O să ai o surpriză meganeplăcută”
* Daniel Ciubotaru nu-i răspundea la telefon. Apelurile, cu o zi înainte de o licitație
* Patronii BZI l-au linșat pe Constantin Adăscăliței, care i-a denunțat la DNA. Bogdan Șaramet, prietenul familiei Asimionesei, s-a dus în biroul milionarului Solomon Fiterman și i-a spus: „300.000 de euro!”
* Patronul Arcadia l-a înregistrat!
* Ghiocel Asimionesei, interceptat când îl muștruluia pe Marius Ostaficiuc, actual șef PSD pe municipiu, că nu luptă pentru Chirica și nu face denunțuri împotriva lui Bodea. Miza alegerilor din 2016: afacerile imobiliare
* Asimionesei voia să-l scoată pe Victorel Lupu de pe lista PSD la Senat. I-a cerut lui Mircea Artenie (fost șef IPJ) dovezi că Lupu a fost turnător la Miliție
* Clanul BZI a scăpat dintr-un singur motiv: în martie 2019, CCR a desființat probele adunate de SRI în dosarele de corupție, anulând interceptările
* Mafia

În vara acestui an, procurorii DNA Iași au pus cruce unui mega-dosar, clasând cauza. În 2015, aceștia porniseră urmărirea penală in rem (cu privire la faptă) pentru săvârșirea infracțiunilor de șantaj, abuz în serviciu, luare de mită, dare de mită.

Personajele acestui dosar, nume grele din administrație, politică și business: Mihai Chirica (primar), Constantin Adăscăliței (om de afaceri, pe-atunci deputat), Ghiocel și Claudiu Asimionesei (tată și fiu, patronii informali ai BZI), Bogdan Șaramet (fost subprefect), Marius Ostaficiuc (actual președinte PSD municipiul Iași), Victorel Lupu (acum deputat, atunci președinte al Consiliului Județean și al PSD Iași), Luminița Munteanu (șefa DAC), Dan Fiterman (om de afaceri), Dan Lungu (acum senator USR).

Principala cauză a clasării: toate probele obținute cu sprijinul SRI, adică înregistrări ale convorbirilor telefonice și ambientale, au fost excluse de la dosar, urmare a unei decizii CCR. Justiție în chiloți de tablă.

Campania BZI împotriva unui PUG considerat nefavorabil turnurilor ridicate în Centru. Asimionesei a fost mai tare decât ieșenii

Campanie de linșaj: zero informații, 100% stigmatizare
Intriga: pe 28 septembrie 2015, Constantin Adăscăliței, pe-atunci deputat PSD, s-a dus la DNA și i-a reclamat pe Ghiocel și Claudiu Asimionesei. „Prin promisiunea încetării unei campanii de discreditare duse prin intermediul cotidianului Bună Ziua Iași, l-au constrâns moral (pe Adăscăliței – n.r.) să încheie contracte de servicii de publicitate cu SC Delta Press Investment, perfectarea contractului urmând a avea loc la data de 28.09.2015”, se arată în ordonanța de clasare a dosarului.
Verificare factuală: în arhiva online a BZI există încă articolele critice la adresa lui Adăscăliței, materiale publicate în septembrie – octombrie 2015.

Iată câteva titluri:

„INCENDIAR! Un deputat, prins la furat în străinătate! Putea izbucni un scandal de proporții” (20 septembrie 2015),

„Constantin Adăscăliței, lăsat fără mandatul de deputat” (28 septembrie 2015),

„Război pe viață și pe moarte! Agenția de Integritate solicită executarea lui Constantin Adăscăliței” (28 septembrie 2015),

„Ultimatum dat de Consiliul de Integritate deputaților în cazul lui Constantin Adăscăliție” (14 octombrie 2015),

„INCENDIAR! Deputatul Constantin Adăscăliței, prins la furat din banii românilor” (15 octombrie 2015).

Alte ramificații de șantaj

Pe baza plângerii lui Adăscăliței și cu acordul judecătorilor de la Tribunal, s-a dispus supravegherea tehnică a deputatului PSD. Concret, pentru perioada 30 septembrie 2015 – 27 ianuarie 2016, lui Adăscăliței i-au fost interceptate și înregistrate convorbirile telefonice și, totodată, a fost supravegheat video, audio sau prin fotografiere în mediul ambiental. În paralel, chiar de pe 28 septembrie, procurorul a dispus începerea urmăririi penale „in rem”, deci privitor la fapte, nu la persoane, pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj.
Pe 29 octombrie 2015, deci la o lună de la prima plângere, Adăscăliței a fost reaudiat, prilej cu care a povestit despre o întâlnire pe care a avut-o cu Gabriel Manolache, patronul Mega Auto. „Acesta i-a spus că numiții Asimionesei Ghiocel și Asimionesei Claudiu exercită acte de constrângere, în maniera cunoscută deja, asupra numitului Fiterman Dan, administratorul și asociatul societăților ce coordonează activitatea Spitalului Arcadia, iar acesta ar deține mijloace de probă care ar dovedi actele materiale ale celor doi”, a notat procurorul DNA.

Familia Fiterman, sub amenințarea unui fost subprefect al Iașului. Suma cerută este șocantă: 300.000 de euro

Cerere șocantă: 300.000 de euro pentru niște fotografii
Așadar, din firul inițial al speței lui Adăscăliței, s-a deschis un nou front. Cuplul Asimionesei (tată-fiu) intrase în posesia unor fotografii intime având-o drept personaj pe Patricia Fiterman, sora lui Dan Fiterman. Femeia tocmai trecuse printr-un divorț extrem de tensionat.

S-a încercat valorificarea acestor fotografii, iar Bogdan Șaramet, fost subprefect și apropiat al celor doi Asimionesei, s-a dus să negocieze. Întâlnirea a avut loc, într-o dimineață, între Șaramet și Solomon Fiterman (tatăl fraților Patricia și Dan Fiterman) în sediul firmei, cunoscut și drept blocul Gelsor din șoseaua Moara de Foc. La un moment dat, în încăpere a intrat și Dan Fiterman.

Pe scurt, Șaramet ar fi cerut 300.000 de euro, garantând, la schimb, că pozele cu Patricia Fiterman nu vor fi publicate. Într-una dintre imagini, femeia apărea într-un neglijeu, întinsă pe pat, au susținut surse apropiate familiei.

Fiterman a înregistrat discuția
Discuția s-a încins, iar Solomon Fiterman i-a spus lui Șaramet că l-a înregistrat audio și că-l va da pe mâna procurorilor DNA. Fostul subprefect s-a retras, iar solicitarea de bani contra nepublicării pozelor n-a mai venit niciodată. Însă Fiterman nu l-a denunțat la DNA, subiectul ajungând în atenția procurorilor tangențial, odată cu speța lui Adăscăliței. Contactat de REPORTER DE IAȘI, Dan Fiterman nu a dorit să comenteze, însă a lăsat de înțeles că are și acum înregistrarea făcută de tatăl său.
Reacția lui Bogdan Șarament a fost una confuză. „Este o mizerie nemaipomenită, un șantaj la adresa mea”, a spus Șaramet despre întrebările punctuale ale jurnalistului REPORTER DE IAȘI ce priveau întâlnirea din blocul Gelsor. „Nu s-a întâmplat niciodată așa ceva”, a adăugat el.

Context: Șaramet a fost pentru o perioadă subprefect (2010), iar în martie 2019, tot pe filiera Asimionesei, a făcut presiuni, sunt de notorietate, pentru a fi numit iarăși în aceeași funcție în locul Valentinei Iosub. N-a reușit. Iar recent, a încercat să acceadă în poziția de șef de cabinet al ministrului PNL al Sănătății, fiind însă blocat din cauza proastei reputații și a cârdășiei cu Asimionesei.

Presiunile lui Asimionesei pentru contracte publice
Revenind la plângerea inițială a lui Adăscăliței, cea din 28 septembrie 2015, aceasta a fost dublată de o alta, din 30 octombrie a fiului său. Constantin jr. a înaintat DNA două denunțuri prin care a sesizat trucarea a două achiziții publice, la Direcția de Asistență Comunitară (DAC), director Luminița Munteanu, și la Complexul Muzeal Moldova, director Lăcrămioara Stratulat, pentru contractarea de servicii de pază.

Adăscăliței junior a susținut că au fost avantajate Gip Est (la DAC) și Polaris Security (la muzeu), societăți aflate sub „protecția” celor doi Asimionesei. Și asta, a argumentat juniorul, pentru că firmele respective achitau sume de bani către societatea ce edita Bună Ziua Iași, cotidian controlat de cei doi Asimionesei.

În al treilea rând, Adăscăliței jr. a indicat cum că Dan Lungu, fost șef al Muzeului Literaturii Române Iași, actual senator USR, cu încălcarea dispozițiilor legale, ar fi modificat contractul de prestări servicii încheiat cu Polaris Security „în sensul achitării unor sume mai mari de bani către această societate”. Dan Lungu nu a răspuns apelurilor REPORTER DE IAȘI pentru a-și preciza poziția.

Interceptări la foc automat

Astfel, pornind de la plângerea lui Adăscăliței, de la cele două denunțuri ale juniorului, dar coroborând și cu speța familiei Fiterman, anchetatorii au ascultat telefoanele și au filat mai multe personaje extrem de cunoscute în târg, fapte consemnate de procuror, cu lux de amănunte.

Capitolul 1: Implicarea lui Asimionesei în lupta pentru putere din interiorul PSD Iași.

În 2015, după ce în primăvară Gheorghe Nichita, primar și președinte al PSD, a fost scos din spațiul public în urma unor dosare DNA, s-a deschis lupta pentru succesiune în partid.

Interimar, funcția de președinte al PSD i-a revenit lui Victorel Lupu cel care o îndeplinea și pe cea de președinte al Consiliului Județean Iași. Însă, poziția de fruntaș PSD era râvnită și de Mihai Chirica, pe-atunci viceprimar cu atribuții de primar.

Iată ce a consemnat procurorul DNA despre amestecul celor doi Asimionesei: „Numiții Asimionesei Ghiocel și Asimionesei Claudiu, din poziția ce le permite coordonarea colectivului redacțional al Bună Ziua Iași, se implică direct în susținerea unuia dintre candidații la conducerea Partidului Social Democrat – filiala județeană Iași (Chirica Mihai), sens în care, pentru a dezavantaja pe unul dintre candidați – Lupu Victorel – la data de 30.09.2015, numitul Asimionesei Ghiocel a solicitat numitului Artenie Mircea (fost șef al Inspectoratului de Poliție Județean Iași) informații care nu sunt destinate publicității referitoare la împrejurarea conform căreia Lupu Victorel ar fi fost informator al ofițerului de poliție Crișu Lucian.

Urmare a furnizării și confirmării acestei informații de către Artenie Mircea numitului Asimionesei Ghiocel, acesta a transmis această informație fiului său Asimionesei Claudiu care, în aceeași zi (30.09.2015) o transmite numitului Chirica Mihai pentru ca această informație să fie folosită în scop personal de către acesta din urmă în sensul discreditării numitului Lupu Victorel la organele centrale de conducere ale Partidului Social Democrat”.

Până la ora editării acestui articol, Artenie și Lupu nu au putut fi contactați pentru a-și preciza punctul de vedere.

Capitolul 2: Constrângerea morală a adjunctului DAC: „surpriză mega neplăcută”
În aceeași zi, tot pe 30.09.2015, Claudiu Asimionesei i-a trimis sms-uri lui Daniel Constantin Ciobotaru, director adjunct al Direcției de Asistență Comunitară, cerându-i să se întâlnească. Pentru că Ciobotaru l-a tot amânat, Asimionesei i-a trimis un mesaj ce l-a convins să accepte întrevederea. Asimionesei i-a scris lui Ciobotaru că va avea o „surpriză mega neplăcută”.

Procuror DNA: „În contextul situațional dat, existând suspiciunea rezonabilă că numitul Asimionesei Claudiu a exercitat acte de constrângere morală asupra numitului Ciobotaru în vederea obținerii în mod injust de foloase patrimoniale”.

Contactat de REPORTER DE IAȘI, Ciobotaru nu a confirmat cele redactate de procuror. „Nu am primit acest sms, nu m-am întâlnit niciodată cu Claudiu Asimionesei, nu am fost la DNA”, a afirmat adjunctul DAC.

În schimb, acesta a spus că a primit acasă o scrisoare potrivit căreia i s-a adus la cunoștință că a fost ascultat telefonic trei zile în septembrie 2015. „Parcă în perioada 2-5 septembrie. Însă nu știu de ce”, a adăugat el.

Capitolul 3: Asimionesei, jucător în campania electorală a lui Chirica din 2016 pentru Primăria Iași.
În primele săptămâni ale lunii ianuarie 2016, în Bună Ziua Iași au fost publicate articole referitoare la noul Plan Urbanistic General (PUG), aflat, atunci, în dezbateri la comisiile de urbanism, fiind criticat arhitectul Daniel Vișan care a coordonat proiectul de reamenajare a zonei centrale. „Articolul din data de 19.01.2016 critică propunerile arhitectului Vișan susținute și de președintele Comisiei de Administrare a Teritoriului și Urbanism din cadrul Consiliului Local Iași (CATU) – Ostaficiuc Marius Eugen, fiind prezentate situații (...) în care noile propuneri PUG ar afecta interesele unor investitori/proprietari”, a notat procurorul.

Marius Ostaficiuc, ajuns președinte PSD, s-a cerut la Asimionesei. Acesta i-a trasat ordine clare

Ostaficiuc, în genunchi la Asimionesei
În aceeași zi, adică pe 19 ianuarie, Ghiocel Asimionesei s-a întâlnit cu Marius Ostaficiuc în restaurantul „La plăcinte”, întrevedere ce a avut loc la inițiativa celui din urmă, pe atunci consilier local PSD, președinte al CATU. Ostaficiuc a vrut să afle de la Asimionesei, a precizat magistratul, „resortul atacului mediatic derulat pe direcția sa, precum și a modalității/condițiilor de stopare”.

La discuție, Asimionesei i-a reproșat lui Ostaficiuc atitudinea pasivă „în direcția sprijinirii numitului Chirica Mihai, în detrimentul lui Bodea Marius (atunci director al Aeroportului, acum deputat PNL – n.r.) la funcția de primar al Municipiului Iași”.

Pe scurt, Asimionesei  i-a cerut lui Ostaficiuc să fie agresiv cu Bodea și să-l susțină pe Chirica. „Asimionesei (...) i-a solicitat lui Ostaficiuc (...) să se implice activ în deteriorarea imaginii directorului Aeroportului (...). Asimionesei i-a cerut lui Ostaficiuc să redacteze și să depună la organele de urmărire penală o plângere împotriva lui Bodea Marius pentru săvârșirea unor infracțiuni de abuz în serviciu, în caz contrar președintele CATU (adică Ostaficiuc – n.r.) urmând să fie în continuare ținta materialelor media, în cadrul cărora se va insinua implicarea în activități ilegale”.

Asimionesei făcea cărțile pentru imobiliari
În aceeași discuție, Asimionesei i-a transmis lui Ostaficiuc cum că urmează o campanie dificilă. „(...) Iar Chirica Mihai trebuia sprijinit din toate părțile, Ostaficiuc Marius înțelegând că face aluzie la sprijinirea intereselor imobiliare ale diferiților oameni de afaceri, cunoscuți ca susținători ai actualului primar”, a adăugat procurorul.

Despre discuția avută cu Asimionesei în restaurantul „La Plăcinte”, Marius Ostaficiuc a făcut un scurt comentariu pentru REPORTER DE IAȘI. „După cum vedeți, eu vorbesc și cu dumneavoastră! Discuțiile informale pot fi tot timpul numai că nu s-a concretizat nimic. Nu de puține ori apar și diferențe de opinii și discuții contradictorii. Iar în legătură cu solicitările la care tendențios faceți referire, cu privire la domnul Bodea, Aeroport sau altele, nu au fost nici plângeri, nici alte acțiuni de niciun fel”, a declarat Marius Ostaficiuc.

Liberalul Marius Bodea: „Trebuie să avem un Iași liber de Asimionesei”

Bodea: „Și-au pus marioneta la Primărie”

Contactat de jurnaliștii REPORTER DE IAȘI, Marius Bodea, fost director la Aeroport, actual deputat PNL și fost și actual oponent al primarului Mihai Chirica, și-a exprimat părerea despre întâlnirea Asimionesei-Ostaficiuc de-acum aproape patru ani. „Acest lucru doveşte ceea ce oricum ştiam cu toţii: Asimionesei îl păpuşează pe primarul Chirica. De ani de zile sunt denigrat fără nicio bază reală în fiţuica lor de şantaj pentru că m-am opus şi mă opun sistemului mafiotizat care a capturat Iaşul. Mă revoltă că Iaşul a ajuns pe mâna unora precum Ghiocel Asimionesei, care şi-a pus o marionetă în funcţia de primar. Mă revoltă că acest individ lugubru, imund, a ajuns să pună în genunchi partide, instituţii şi oameni de afaceri. Și uite așa se trage cortina și văd toți cum a fost, de fapt, campania electorală pentru locale în 2016”, a declarat Bodea.

Bafta lui Asimionesei: probele SRI au fost anulate!
După aproape patru ani de când au fost făcute respectivele înregistrări, telefonice și ambientale, procurorul le-a eliminat. „Prin ordonanța procurorului din data de 06.06.2019 s-a dispus (...) excluderea tuturor probelor obținute urmare a punerii în executare de către SRI a mandatelor de supraveghere tehnică emise în cauză, cu consecința dezatașării tuturor proceselor verbale de redare întocmite”, a scris magistratul.

Acesta a invocat art. 102, alin. 3 din Codul de procedură penală. „Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată determină excluderea probei”, este alineatul invocat.
De fapt, procurorul DNA s-a sprijinit pe o decizie a Curții Constituționale care a statuat că probele strânse din 2009 și până în 2016, cu suportul ofițerilor SRI, trebuie anulate. Indiferent dacă au fost obținute sau nu în baza protocolului dintre procurori și SRI. Motivarea deciziei Curții a venit abia în martie 2019. „CCR a zis că simplul suport tehnic acordat de SRI în anchetă este, de fapt, act de urmărire penală”, a sintetizat un magistrat pentru Ziare.com decizia CCR.

De ce până în februarie 2016? Pentru că, pe 16 februarie 2016, CCR a decis că SRI nu e organ de cercetare penală și nu mai poate face interceptări sau filaje în dosarele procurorilor. Serviciul secret a fost exclus din a acorda suport tehnic procurorilor începând de la acel moment, a mai notat Ziare.com.
Mulțumită lui Dragnea, toată munca, aruncată la canal
Cu alte cuvinte, tot filajul realizat de SRI, toate înregistrările telefonice și audio-video ambientale realizate în perioada septembrie 2015 – ianuarie 2016 și avându-l drept principal protagonist pe Ghiocel Asimionesei, au fost aruncate la coșul de gunoi.

Nu s-a mai ajuns la analiza datelor, a înregistrărilor și a ce dovedesc acestea pentru că pur și simplu au fost eliminate din categoria materialelor probatorii. Ca și cum nici n-ar fi existat. Acesta este, concret, unul dintre efectele modificărilor din Justiție petrecute în ultimii ani.
Procurorul a rămas fără „mijloace de probă”
În concluzie, pentru infracțiunile de șantaj, folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, luare de mită, dare de mită procurorul a reținut: „(...) acestea nu există, în condițiile în care în cauză nu au fost identificate indicii (date sau elemente) care să probeze existența elementelor constitutive ale infracțiunilor ce au făcut obiectul urmăririi penale efectuate în cauză”.

Și, un paragraf mai jos, a concluzionat: „Raportat la împrejurarea că singurul temei al răspunderii penale este săvârșirea unei infracțiuni, simpla afirmație a unei stări de fapt, fără coroborarea acesteia cu alte mijloace de probă, neputând fi acceptată ca adevăr, nu se poate concluziona că faptele anterior enumerate există, motiv pentru care se va dispune clasarea cauzei”.

Abuzul în serviciu: nedemonstrat
În ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, procurorul a descris achiziția efectuată de DAC în urma căreia a fost declarată câștigătoare firma Gip Est.

A enunțat toți pașii birocratici pe care DAC i-a urmat, iar concluzia a fost izbăvitoare. „Procedura de achiziție publică a făcut obiectul verificărilor Camerei de Conturi Iași și a Serviciului de Audit Public Intern din cadrul Primăriei Municipiului Iași, nefiind constatate nereguli care să conducă la indicii privind săvârșirea unor fapte penale”, a concluzionat procurorul.

Polaris, pila lui Asimionesei
La cealaltă instituție, la Complexul Muzeal Moldova, s-au desfășurat două proceduri în 2014. Una câștigată de IGS în februarie 2014. Ulterior, contractul a fost reziliat înainte de împlinirea termenului de un an, cât fusese încheiat, deoarece firma de paza solicitase plata în numerar. Conducerea Complexului Muzeal a refuzat, au apărut disfuncționalități în efectuarea pazei.

Așa că instituția publică a făcut o nouă achiziție: au participat trei firme, iar în octombrie 2014, Polaris Security a obținut contractul de pază. În 2015, până la alocarea bugetului, au fost încheiate mai multe adiționale, iar ulterior, în mai 2015, a fost semnat un nou contract tot cu Polaris. Și-apoi, alte adiționale.

Urmărind toate aceste acte și etape, procurorul a concluzionat că nu sunt indicii privind: vicierea procedurilor de achiziție publică, atestarea unor operațiuni nereale sau crearea vreunui prejudiciu cert. Soluția a fost, ca și în cazul celorlalte, clasarea. Lăcrămioara Stratulat, directorul Complexului Muzeal Moldova, și-a amintit speța. „A fost o neînțelegere. S-a mărit prețul pentru că se mărise salariul minim pe economie. Și a trebuit să creștem și noi valoarea, ne obliga chiar legea”, a declarat Stratulat.

Nimeni nu vrea să comenteze
În rezumat, investigația procurorului, demarată în toamna anului 2015, s-a încheiat în vara anului 2019, cu un rezultat sec: clasarea cauzei cu privire la săvârșirea infracțiunilor de șantaj, folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, luare de mită, dare de mită, abuz în serviciu.

Adăscăliței nu vrea să mai comenteze. După patru ani de la acțiunea respectivă, nu mai are nimic de spus. Nici cei doi Asimionesei, tatăl și fiul, n-au răspuns întrebărilor REPORTER DE IAȘI.
9 articole într-o lună a dat BZI despre Costel Adăscăliței, un malaxor mediatic: injurii, fonfleuri, afirmații inepte. L-au acuzat inclusiv că a furat bomboane dintr-un magazin

Article image
Clasic: o firmă-paravan a închiriat subsolul, n-a plătit, a fost evacuată, trimisă în judecată, acum Asimionesei s-a întors printr-o altă firmă. Etajul 1 al clădirii, deținută tot de Asimionesei, printr-un contract secret. Șeful Regionalei, Axinia, refuză să dea prețul chiriei, pe care REPORTER tot l-a aflat: 10 euro/mp. În Piața Unirii, prețul real este 20 de euro/mp. Asimionesei a subînchiriat spațiul tot la stat, celor d...
Autor cristi tanasa Anchete 28 Noiembrie 2019

Article image
Privatizările făcute de familia Asimionesei au fost jafuri în stil organizat, fără excepție. Au luat Atom Cernavodă, sperând la comenzi de la Centrala Nucleară. Au cumpărat firma de stat în 2005, iar în următorii doi ani n-au mai depus bilanțuri contabile! Au vândut un bac-remorcher cu doar 50.000 de lei către o firmă care era tot a lor! Pentru jaful făcut, lichidatorul le vânează apartamentul din Păcurari, dar cei doi fug ...
Autor cristi tanasa Anchete 10 Septembrie 2019


Citeste si...
Nota
(3 voturi)

Leave a comment

Media


Antibiotice

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Februarie 2020 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29  
Go to top