fbpx
Print this page
Camioanele cară stejarii la Dobrovăț, ministrul Costel Alexe spune să nu se îngrijorăm, se taie pădurile în toate țările din lume Camioanele cară stejarii la Dobrovăț, ministrul Costel Alexe spune să nu se îngrijorăm, se taie pădurile în toate țările din lume

Alexe vs. Restul Lumii: nu oprește tăierile, amână stopatul furturilor și își ridică toată țara în cap. Aflați cum se fură!


Aplicațiile care să facă imposibile furturile de lemn din pădure sunt funcționale, trebuie doar puse în priză. Din 2016, pesediștii au ingorat sistemul informatic, putând fi acuzați de interese murdare, adică protejarea „mafiei lemnului”. Dar din noiembrie 2019 și până în prezent, nici liberalii nu vor să preia sistemul pus la punct de firma INDACO. Lemnul se fură prin transportul multiplu, adică tai mai mult decât ai licitat și cari cu camionul fără ca acesta să fie urmărit. Justificarea lui Costel Alexe, ministrul ieșean al Mediului: „Aplicațiile la care lucrează STS sunt mult mai bune”. Dar aceștia le au în dezvoltare din 2017 și tot nu sunt gata. Oamenii se revoltă după scandalul Dobrovăț, Alexe spune defrișările aduc 5% în PIB, iar furturile sunt urmărite doar din vorbe și ni se cere să-i credem pe cuvânt.

Peste 10.000 de ieșeni au semnat petiția „Salvați Codrii Seculari ai Iașului!”. În paralel, mai multe ONG-uri, reprezentanți din societatea civilă și politicieni i-au cerut lui Costel Alexe, ieșeanul ajuns ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, să suspende tăierile de arbori pe perioada pandemiei COVID-19. Autoritățile sunt preocupate de coronavirus, nu să păzească pădurea, a fost motivația acestora.

Nicio schimbare. Mâine, 9 aprilie, la Iași, Direcția Silvică va scoate la licitație exploatarea a peste 38.000 de metri cubi. În schimb, firma care a dezvoltat softul și aplicațiile anti-furt nu e plătită de trei ani. Dacă s-ar operaționaliza, furturile n-ar mai putea avea loc. „Sistemul e gata din 2016, trebuie doar băgat în priză. 170.000 de euro trebuie să-mi plătească”, a afirmat Daniel Iane, CEO la Indaco Systems.

Iașul a luat foc
Pe 7 aprilie, la ora 16:00, petiția „Salvați Codrii Seculari ai Iașului!” strânsese 10.599 de semnături. În rândul ieșenilor susținători ai demersului se află și 9 doctori în biologie și 7 ONG-uri locale.

„Introducerea în protecție/protecție strictă a minim 35% din pădurile sit-ului Natura 2000 Pădurea Bârnova și, în al doilea rând, identificarea și conservarea arborilor seculari sunt principalele cerințe”, a declarat Mihai Diac, fondator „Codrii Iașilor”. Petiția îi este adresată ministrului Alexe.

Fenomenul „regenerării” continuă zilele acestea și la Bârnova, nu doar la Dobrovăț. Pe 9 aprilie, Romsilva mai scoate la licitație tăierea a 38.000 mc de lemn, o cantitate uriașă

O a treia solicitare ar fi permiterea și încurajarea utilizării recreaționale a pădurii. Acest subiect al tăierilor din pădurile limitrofe Iașului, Dobrovăț, Bârnova, Lunca Cetățuii, s-a viralizat în ultimele săptămâni, opinia publică fiind scandalizată de imaginile cu parcele întregi de pe care toți arborii au fost doborâți sau de fotografiile cu camioane încărcate la refuz cu bușteni.

Sistemul anti-furt, respins de ministru
Pe scurt, poziția Direcției Silvice și a ministrului Costel Alexe a fost că tăierile sunt legale, autorizate. Și că imaginile, cu un puternic impact emoțional, sunt folosite ca armă politică de adversarii lui Alexe și ai PNL. Discuția care se poartă în aceste zile este dacă nu cumva, la adăpostul avizelor, se taie și se transportă mai mult lemn decât ar fi legal.
Daniel Iane, CEO Indaco Systems, a explicat pentru REPORTER DE IAȘI că softurile, aplicațiile și paginile web puse la punct de compania sa, dacă ar fi toate operaționalizate, ar combate furtul. „Nu e voință, sistemul trebuie doar pornit, el există”, a spus Iane.

Ministrul a publicat ieri o comparație între lunile martie 2019-2020, arâtând că avizele primare (transportul lemnului din pădure) s-au redus cu 17% în mandatul său. „Nu se taie în pandemie”, spune Alexe, dar diferența e destul de mică

Sistemul de urmărire, început din 2008

Scurtă cronologie. În 2008, Indaco a dezvoltat pentru Ministerul Agriculturii aplicația SUMAL. Acronimul înseamnă Sistem Urmărire Materiale Lemnoase, cu două componente diferite, dar complementare: SUMAL Ocol (aplicație utilizată de Garda de Mediu, Ocoale Silvice, Minister) și SUMAL Agent (pentru toți cei care comercializează masă lemnoasă). „

Acestea au rolul de a gestiona fișele de proprietate, actele de punere în valoare (APV), procesele verbale de predare/primire parchet exploatat, casare APV, specii, sortimente, avizele de însoțire a materialului lemnos și care permit extragerea unor rapoarte standardizate”, a explicat Iane. Aceasta a fost primul pas de a inventaria această industrie.

Aplicații pentru spionat mișcările cu lemn
Pasul 2 s-a petrecut în 2014. Aceeași firmă, Indaco, a realizat aplicațiile WoodTracking și IWoodTracking pentru Departamentul Ape și Păduri. „Au rolul de a monitoriza și controla trasabilitatea materialului lemnos de la locul recoltării la depozit sau la fabrica de prelucrare a acestuia”, a precizat Iane.

WoodTracking este aplicația mobilă utilizată de toți agenții economici care transportă masă lemnoasă, iar IWoodTracking este folosită de Garda de Mediu, Minister, Poliție, Vamă, STS – Serviciul 112 pentru verificări.

A treia etapă, urmărirea din satelit
Pasul 3: pentru că după apariția acestui sistem de monitorizare, metodele de furt s-au rafinat, a venit un al treilea contract. În 2016, Indaco a dezvoltat pentru Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor site-ul Inspectorul Pădurii și a îmbunătățit aplicațiile existente, WoodTracking și IWoodTracking.

„Cele mai importante au fost site-ul Inspectorul Pădurii unde absolut oricine poate verifica transporturile de lemne, fără a mai fi nevoit să sune la 112. Apoi, două aplicații Inspectorul Pădurii, pentru Android și iOS. Și, foarte important, alerta satelitară. Utilizatorii vor putea observa alerte provenite de la sateliți care indică cu mare acuratețe și odată la câteva zile (între 2 și 7 zile în funcție de satelit) orice modificare în structura vegetației forestiere de pe teritoriul României”, a declarat Iane.

Aceste imagini, cu suprafețele mari de pădure rase de pe fața pământului, la Dobrovăț, s-au viralizat în toată România

Dar politicul a refuzat aplicațiile

Lovitura de teatru: termenul de livrare a fost 18 decembrie 2016, ele au fost lansate public pe 9 decembrie, deci cu 9 zile mai devreme. Dar o parte nu a mai fost recepționată, o parte nu a mai fost plătită, unele nu funcționează deloc. „Am dat în judecată, am și câștigat. Au să-mi plătească 170.000 de euro”, a spus Iane.
Acum se poate transporta lemnul furat

Pentru a înțelege utilitatea acestor ultime modernizări ale sistemului trebuie explicate metodele ilegale. Se fură lemn nemarcat sau lemn marcat la un volum inferior celui din realitate. Pe o parcelă, cu complicitatea inginerului silvic, se notează că lemnul ce va fi tăiat are un volum de 20 mc când, în realitate, acesta are 30 de mc (copacii sunt mai înalți și mai groși decât în acte).

Și în cazul arborelui tăiat ilegal și în cazul furtului la volum, problema principală care se pune este cum transporți lemnul de la locul recoltării până în depozit și să nu fii prins? Pentru a transporta lemnul în surplus se organizează mai multe curse, toate cu acoperire legală. Tai din Dobrovăț, dar ai depozitul la Vaslui. Între cele două localități sunt maxim 70 de kilometri. Legea îți permite să faci acest transport în 14 ore. Dar ai timp să faci chiar 3-4 curse cu același aviz și așa cari surplusul furat. Această metodă se cheamă „transport multiplu”.

Activistul civic Mihai Diac a avut o întrevedere cu ministrul Costel Alexe. Primul ține cu pădurile, al doilea cu cei 750.000 de români (familii ai angajaților Romsilva) care trăiesc de pe urma exploatărilor forestiere

Trei moduri simple de a stopa furtul care nu sunt aplicate

Daniel Iane a explicat că modificările pe care le-a adus sistemului făceau imposibil furtul. Și le-a enumerat.
1) Cea mai simplă soluție e fotografierea și a camionului și a remorcii, dacă are. „Fotografia intră în aplicație și apoi poate fi verificată de oricine. Și de organele de control și de cetățean”, a spus CEO Indaco.

Cu alte cuvinte, când transportul pleacă, automat în aplicație apare fotografia cu încărcătura. La al doilea transport va fi aproape imposibil să găsești același tip de arbori, cu aceeași grosime și să-i dispui identic în mașină. Așadar, o primă soluție este fotografierea transportului.

2) Ruta transportului să apară pe hărțile online și să preia poziția GPS. Oricine să poată urmări transportul așa cum își vede propria mașină pe Waze, de exemplu. „La depozit, transportul trebuie descărcat. Electronic vorbind. Respectivul transportator să nu poată lua un număr nou dacă n-a făcut dovada descărcării. Iar numărul nou să-l primească doar dacă este, fizic, pe GPS, pe APV-ul autorizat, adică pe parcela de unde s-a tăiat”, a spus Iane.
3) Alerta satelitară. Aplicația poate arăta o zonă dintr-o pădure, cu fidelitate chiar la nivel de copaci, cum e azi și cum era acum câteva zile. Dacă s-a tăiat din ea și operațiunea nu a fost autorizată, nu există în sistem, atunci aplicația transmite o alertă. „Această funcție a aplicației a fost operațională din decembrie 2016 și până în august 2017. Am primit cerere de la minister s-o dezactivăm”, a spus Iane. Alertele plecau automat la Garda Forestieră, la Ocol și la Minister. Cererea de oprire a venit pentru că ar fi transmis multe alerte false. Iane a explicat: „De fapt, ei nu introduceau în sistem actul de punere în valoare”. Concret, autoritățile nu anunțau tăierea și-atunci aplicația o considera ilegală. Decât să remedieze problema, au anulat cu totul această facilitate.

Daniel Iane, administratorul INDACO, acuză Guvernul că de 4 ani refuză să implementeze sistemul electronic care face imposibile furturile de lemn din România

Costel Alexe așteaptă aplicațiile STS și tot dă termene

Concluzie: Indaco a îmbunătățit aplicațiile, ele puteau fi folosite încă de acum trei ani, însă toți miniștrii care s-au perindat în funcție le-au refuzat. Din 2016 și până astăzi. Nici nu le-au plătit, deși unele, cum e Inspectorul Pădurii, funcționează.

Între timp, din 2017, și STS ar lucra la îmbunătățirea respectivelor aplicații. Care nu sunt niciodată gata.

Din noiembrie, de când a ajuns în fruntea ministerului, Costel Alexe a anunțat că va stopa furtul de lemne și că va finaliza aplicațiile destinate urmăririi tuturor operațiunilor, de la tăiere la transport și comercializare. Acum, a lansat un nou termen, vara acestui an.

Ministrul nu oprește tăierile: „Ar fi consecințe negative pentru țară”

Sistarea tuturor tăierilor cât e pandemia COVID-19 i-a fost solicitată recent lui Alexe de ONG-uri și oameni politici. Ministrul a spus că a analizat și a concluzionat: „Nu ar fi benefică pentru oameni, mediu și economie o asemenea măsură de interzicere totală a exploatării lemnului în România. Studiul de impact pe care l-am făcut ne-a arătat că am avea o mulțime de consecințe negative pe care țara și noi cetățenii nu ni le permitem acum”, a precizat ministrul pe Facebook.

Și a dat și exemple: măsura ar afecta 3,5 milioane de gospodării din România, care se încălzesc cu lemne, iar peste 100.000 de oameni ar intra în șomaj tehnic sau ar fi concediați. „Pe plan economic, România ar avea mult de suferit, având în vedere faptul că sectorul forestier și al prelucrării lemnului reprezintă 3,5% din PIB”, a mai menționat Alexe.

Care a găsit și un alt efect: ”Stoparea tăierilor legale ar însemna un dezastru în primul rând pentru mediu. Cele aproximativ două milioane de metri cubi de lemn proveniți din doborâturi de vânt ar ajunge să infesteze pădurea sănătoasă”.

Reducere palidă a tăierilor față de anul trecut
Și, ca răspuns la valul de acuze din ultima perioadă, Costel Alexe a făcut un prim bilanț comparativ. Astfel, potrivit ministrului, în martie 2020, numărul avizelor de transport primare (lemn din pădure) a fost de 147.294 față de 177.246 în aceeași lună a anului trecut. Reiese o scădere de 17%.




„Ministrul ieșean al Mediului și Pădurilor, Costel Alexe, anunță că, după o «analiză», a hotărât să NU dea curs solicitărilor venite dinspre societatea civilă de a interzice defrișările pe perioada stării de urgență, care au luat o amploare uriașă. Ce așteptări să mai avem de la acest ministru, în al cărui județ de domiciliu se rad păduri seculare (Bârnova-Repedea, Dobrovăț), iar dânsul ne vorbește de «regenerare»? Plămânii verzi ai României sunt atacați sistematic de mafia lemnului, iar ministrul Mediului și Pădurilor caută argumente și explicații «tehnice», în loc să ia măsuri radicale, în vremuri radicale.”

Marius Bodea, deputat independent


„În mandatul domnului ministru Alexe nu a existat nici măcar o singură zi în care să nu fi eliberate avize pentru transportul lemnelor din pădure către depozite. E aproape incredibil, dar am găsit un astfel de aviz emis pentru data de 31 decembrie 2019, ora 23:37. Practic, cu 20 de minute înainte de Anul Nou, s-a autorizat transportul a aproape 40 metri cubi de lemn.”

Maricel Popa, președintele PSD Iași

„Am spus că în aprilie facem testele și în iunie dăm drumul la SUMAL. Acum, cu pandemia, e o situație excepțională, dar nu îmi iau cuvântul înapoi. Sistemul pe care lucrează STS este mai performant decât cel al INDACO.”
Costel Alexe, ministrul Mediului

Article image
S-au tăiat hectare de pădure la Bucium-Dobrovăț pe o autorizație de regenerare. E cea mai drastică formă de tăiere, în care se rade tot. Justificarea: copaci de esență tare, stejar, ajunși la vârsta de peste 100 de ani, înlocuiți cu vlăstarele din jur. Dar la Dobrovăț s-au tăiat și copaci de 20 de ani. Se fură în continuare prin tăieri suplimentare și neverificarea transporturilor. Este elementar să pui GPS pe camioane, dar...
Autor Cezar Moraru Anchete 30 Martie 2020


Citeste si...
Nota
(1 Vote)
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Articole similare