Chirica Pinocchio. Suntem pe locul 16 în țară la fonduri europene pe cap de locuitor

Chirica Pinocchio. Suntem pe locul 16 în țară la fonduri europene pe cap de locuitor


Minciuni sfruntate, cifre răsturnate. Acum câteva zile, primarul Mihai Chirica a anunțat cu emfază că a făcut din Iași „liderul absolut al României în atragerea de fonduri europene nerambursabile”. Datele reale îl contrazic pe primar. Într-o analiză realizată de UrbanizeHub, dintr-un total de 24 de mari orașe din țară, Iașul s-a clasat pe poziția a patra în ceea ce privește fondurile UE contractate. Mai mult, într-un clasament al sumelor contractate raportat la numărul de locuitori, Iașul coboară pe un rușinos loc 16 din 24. Deci, nici pomeneală de lider.

Estimare venituri Primăria Iași: 76,8 milioane/Încasare: 6,5 milioane

La capitolul „fonduri europene”, Iașul pierde clar teren în fața orașelor din vest - Oradea, Clujul și Timișoara fiind mult în față.

Întâi, o cifră disponibilă public, care însă a trecut neobservată. La ultima ședință a Consiliului Local, cea de la sfârșitul lunii aprilie, a fost aprobată execuția bugetului general al municipiului Iași pe primele trei luni. Astfel, potrivit acestui document, cifrele consemnează un dezastru.

Pe primul trimestru, șefii Primăriei estimaseră că vor înregistra venituri din fonduri UE de 76,8 milioane de lei. În realitate, acestea au fost de doar 6,5 milioane de lei, adică o realizare de numai 8,5%. Extrem de puțin.

2 mai, ziua păcălelii

În aceeași ședință de Consiliu Local din 30 aprilie, s-a aprobat ca Primăria să ia un credit de 21 de milioane de euro, bani care vor avea trei destinații: modernizarea Depoului Dacia, refacerea Cinema Dacia și reabilitarea termică a 14 școli. Pentru că au fost voci care au susținut că aceste investiții puteau fi realizate cu fonduri europene, Mihai Chirica a ieșit, pe 2 mai, cu un comunicat de presă. Printre alte, a spus: „Vreau să informez toți ieșenii că echipa formată de mine, ca primar al Municipiului Iași, și de consilierii voștri locali (cu puține excepții) a reușit să facă din Iași liderul absolut al României în atragerea de fonduri europene nerambursabile”.

Primarul a mai menționat că, în cei patru ani de guvernare locală, a contractat fonduri nerambursabile de aproximativ 180 milioane euro.

Și totusi, nu-i așa
Cu toate acestea, tot în această perioadă, într-o analiză realizată pe www.urbanizehub.ro, un agregator de idei, opinii, proiecte și știri despre orașe inteligente și dezvoltare urbană sustenabilă, Iașului i-au fost atribuite proiecte contractate cu UE în valoarea de doar 150 milioane de euro. Cei de la UrbanizeHub au menționat că cifrele au avut drept sursă Ministerul Fondurilor Europene.

În tabelul prezentat au fost trecute 24 de orașe din toată țara. „Fondurile europene sunt vitale în acest moment, mai ales având în vedere că 65% din fondurile alocate României pentru perioada de implementare 2014-2023, încă nu au fost absorbite. În mod evident, cei care au deja contracte semnate pe fonduri europene vor fi cei mai câștigați”, se arată pe www.urbanizehub.ro.
Datele arată chirugical adevărul
Fie că Iașul are acum contractate 150 de milioane de euro, fie că are 180 de milioane de euro cum susține primarul, orașul este departe de a fi „liderul absolut al României”.

Și asta, deoarece pe primul loc se află Oradea cu 255 milioane de euro, urmată de Cluj-Napoca - 215 milioane de euro. Din clasament a fost exclus Bucureștiul care este la alt nivel, sumele fiind mult mai mari.

În topul celor de la UrbanizeHub, pe locul trei e Timișoara, cu 156 milioane de euro. Iașul e abia al patrulea cu puțin peste 149 de milioane de euro. Cele 150 de milioane, investite în 9 ani (2014-2023) înseamnă 16,6 milioane de euro pe an, ca medie.
Liderul merge spre „lanternă”
Același clasament poate fi citit și în altă cheie, al randamentului pe cap de locuitor. Câți bani UE au fost contractați ținând cont de populația localității respective?

Din această perspectivă, topul se răstoarnă. Pe primul loc este orașul Dej care are proiecte cu fonduri nerambursabile în valoare de aproape 54 de milioane de euro. La o populație de 38.250 de persoane (potrivit Institutului Național de Statistică), reiese că fiecărui locuitor îi revine o investiție din bani europeni de 1.410 euro.

Orașele care depășesc mia de euro pe cap de locuitor sunt 100% din vestul țării: Dej, Turda, Oradea, Reșița și Zalău. Și în această modalitate de calcul Clujul (665 euro/cap de locuitor) și Timișoara (477 euro/cap de locuitor) sunt peste Iași (397 euro/cap de locuitor).

Iașul se clasează, după acest criteriu, pe locul 16 din cele 24 de orașe analizate. O a doua concluzie este că orașele din sud au cele mai slabe performanțe, Iașul depășind Râmnicu Vâlcea, Brăila, Pitești, dar și orașe comparabile ca mărime precum Constanța, Ploiești și Craiova.
Proiectele cu care se laudă Primăria
În ultimele zile, Primăria Iași a anunțat ce investiții cu finanțare europeană va mai implementa.

Astfel, va fi realizat un proiect de regenerare urbană și socială în Cicoarei. De fapt, se vor cheltui 3,5 milioane de euro pentru construirea unei clădiri P+4E unde va funcționa un centru pentru copiii și tinerii defavorizați care locuiesc în zonă.

Se mai intenționează construirea unei săli de spectacole cu o capacitate de 120 de locuri, a unei săli de sport cu 150 de locuri în tribună, de săli de IT și audiții muzicale, a unei biblioteci. La începutul lunii mai a fost semnat ordinul de începere a lucrărilor pentru realizarea unei zone de agrement pe C.A. Rosetti, proiectul având o valoare de 1,5 milioane de euro.

O altă investiție va fi demarată la Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi” pentru modernizarea campusului școlar. Lucrarea a fost atribuită unei firme din Vaslui în schimbul a aproape 1 milion de euro.

Pe lista investițiilor mai sunt două grădinițe ce vor fi ridicate de la zero, una în Bucium și cealaltă în Dacia.

Biciclete da, dar piste?
„Sistem alternativ de mobilitate urbană utilizând stații automate de închiriere a bicicletelor – Iași Velocity” este un proiect estimat la 4,6 milioane de euro prin intermediului căruia ar trebui să se amenajeze 50 de stații de îmbarcare și închiriere pentru biciclete (62 de amplasamente). Totodată, vor fi cumpărate 813 biciclete inteligente mecanice, 37 biciclete inteligente electrice și 80 de triciclete pentru seniori și pentru persoanele cu dizabilități.
Se lucrează deja la reabilitarea Palatului Braunstein, a Băii Turcești, a Muzeului de Istorie Naturală, precum și a Mănăstirii Frumoasa.

Primăria mai are proiecte ce vizează reabilitarea unor șine de tramvai (Podu Roș - Primăverii, Bucșinescu – Calea Chișinăului, Tepro – Tomești, Pădurii – Tătărași), dar și achiziția câtorva tramvaie.


„Mai avem încă ocazia să atragem bani europeni pentru a schimba faţa oraşelor României şi pentru a susţine revigorarea economică. Până în prima jumătate a acestui an, Oradea a reuşit să semneze contracte pentru fonduri europene de peste 250 milioane euro, iar până la finalul anului sperăm să depăşim 300 de milioane, proiectele fiind practic câştigate (...). Din aceşti bani, estimăm că vom atrage în acest an peste 50 de milioane de euro, prin lucrările la liniile de tramvai, cumpărare de autobuze şi tramvaie, construcţii şi reabilitări de şcoli, reabilitarea parcurilor, a spitalelor şi altele. Mii de angajaţi lucrează la firmele care realizează aceste proiecte, sectoare economice importante (construcţii, instalații) fiind susţinute şi din aceşti bani europeni. Din fiecare 100 de euro pe care îi investim în oras, 70 sunt fonduri europene”

Ilie Bolojan, primarul din Oradea, pe pagina sa de Facebook (5 mai 2020)


Citeste si...
Nota
(0 voturi)

Leave a comment

Antibiotice

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Iunie 2020 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30          
Go to top