fbpx
 
Descarca aplicatia REPORTERIS
 
Primele semne de viață după luni de tăcere din partea organizatorilor festivalului „Afterhills” a cărui buget anunțat este de 2 milioane de euro. „Imaginează-te în mulțime și dezlănțuie entuziasmul! Afterhills Music & Arts Festival anunță primul val de artiști pe 30 martie”, este mesajul postat pe pagina de Facebook a evenimentului.

 

Până mâine, când organizatorii promit să anunțe artiștii care vor participa la festival, primăriile din Iaşi şi Miroslava vor încheia un acord pentru susţinerea festivalului „Afterhills“. În timp ce Miroslava va pune la dispoziţie un amplasament pentru desfăşurarea evenimentelor, lângă Complexul ERA, Iaşul se angajează să asigure transport public contra cost, publicitate pe raza oraşului, acţiuni care vizează ordinea şi liniştea publică, salubritatea şi facilitarea accesului la amplasament.

 


Miroslava, tăvălugul economic care se prăvale peste anemicul oraș Iași, bântuit de ego-ul imens al unor lideri politici delăsători și nepricepuți. Sunt deja 16 clienți contractați. Se negociază cu unul din liderii mondiali în electrocasnice pentru o investiție de 100 milioane de euro. Sătul de orgolii și negocieri sterile, primarul Miroslavei, Dan Niță, a trecut rapid la fapte: 46,4 ha delimitate, în spate la Delphi, investiție proprie de un milion de euro, 2017 va aduce deja profit, compania care administrează parcul industrial știe exact ce are de făcut. Totul, realizat cu mijloace și cu oamenii proprii de o comună! Electra, Fiterman, Fildas și alții își mută afacerile la Miroslava, 13 ha fiind deja închiriate.

 

Ce nu face Iașul, și nici măcar județul, face Miroslava. Parcul Industrial Miroslava este deja demarat, sunt 16 firme care au contractat deja terenuri, amplasamentul este în spatele fabricii Delphi și se întinde pe aproape 47 de hectare.

Toată vorbăria de 10 ani s-a terminat în coadă de pește. Primarul din Miroslava, Dan Niță, l-a numit director al parcului pe consultantul de marketing Dorel Codină și s-a apucat de treabă. În 2018, primul parc industrial din coasta Iașului, realizat de o comună, își deschide porțile.

 


Miroslava, tăvălugul economic care se prăvale peste anemicul oraș Iași, bântuit de ego-ul imens al unor lideri politici delăsători și nepricepuți. Sunt deja 16 clienți contractați. Se negociază cu unul din liderii mondiali în electrocasnice pentru o investiție de 100 milioane de euro. Sătul de orgolii și negocieri sterile, primarul Miroslavei, Dan Niță, a trecut rapid la fapte: 46,4 ha delimitate, în spate la Delphi, investiție proprie de un milion de euro, 2017 va aduce deja profit, compania care administrează parcul industrial știe exact ce are de făcut. Totul, realizat cu mijloace și cu oamenii proprii de o comună! Electra, Fiterman, Fildas și alții își mută afacerile la Miroslava, 13 ha fiind deja închiriate.

 

Ce nu face Iașul, și nici măcar județul, face Miroslava. Parcul Industrial Miroslava este deja demarat, sunt 16 firme care au contractat deja terenuri, amplasamentul este în spatele fabricii Delphi și se întinde pe aproape 47 de hectare.

Toată vorbăria de 10 ani s-a terminat în coadă de pește. Primarul din Miroslava, Dan Niță, l-a numit director al parcului pe consultantul de marketing Dorel Codină și s-a apucat de treabă. În 2018, primul parc industrial din coasta Iașului, realizat de o comună, își deschide porțile.

 


Situaţie bizară prevăzută de regulamentele militare: comandant cu cazier, dar rămâne în funcţie. O cantitate mare motorină a dispărut din Unitatea Militara de la Miroslava. 14 militari şi un civil au fost cercetaţi în acest caz, 11 dintre ei semnând cu procurorii militari un acord de recunoaştere a vinovăţiei. Printre aceştia se numără şi comandantul unităţii.

 

Metoda „temperatura” pare să fi fost folosită în scop fraudulos într-o unitate militară din judeţul Iaşi. În perioada 2010-2011, 34.225 de kilograme de combustibil lichid tip M, în valoare de 223.727 de lei, a dispărut din unitate. După ani de anchetă, în care unii dintre cei vizaţi au fost testaţi la poligraf, dosarul este aproape de finiş.


Situaţie bizară prevăzută de regulamentele militare: comandant cu cazier, dar rămâne în funcţie. O cantitate mare motorină a dispărut din Unitatea Militara de la Miroslava. 14 militari şi un civil au fost cercetaţi în acest caz, 11 dintre ei semnând cu procurorii militari un acord de recunoaştere a vinovăţiei. Printre aceştia se numără şi comandantul unităţii.

 

Metoda „temperatura” pare să fi fost folosită în scop fraudulos într-o unitate militară din judeţul Iaşi. În perioada 2010-2011, 34.225 de kilograme de combustibil lichid tip M, în valoare de 223.727 de lei, a dispărut din unitate. După ani de anchetă, în care unii dintre cei vizaţi au fost testaţi la poligraf, dosarul este aproape de finiş.


Polițiștii ieșeni fac cercetări în cazul șefului de post al Secției 4 Rurală Miroslava care care a provocat un accident de circulație luni, 9 ianuarie, în zona Ciurea după care a fugit de la locul faptei. Martorii au declarat că acesta ar fi fost beat.

 


La data de 15 decembrie a.c., în jurul orei 12.00, poliţiştii Secţiei 4 Poliţie Rurală Miroslava au fost sesizaţi prin 112 de către o femeie, de 38 ani, din com. Miroslava, cu privire la faptul că fiica sa, în vârstă de 14 ani a plecat voluntar de la domiciliu în data de 14 decembrie a.c. şi nu s-a mai întors.

Poliţiştiidin cadrul Secţiei 4 Poliţie Rurală Miroslava şi Postului de Poliţie Miroslava, în baza mandatului de percheziţie domiciliară emis de către Judecătoria Iaşi, s-au deplasat, ieri, la locuinţa unui bărbat, de 20 ani, din comuna ieșeană Miroslava.

 


Nemulţumit că nu a primit bani pentru investiţii, edilul din cea mai bogată comună a Iaşului a sărit la atac. Cu ajutorul Legii informaţiilor de interes public, primarul din Miroslava vrea să afle care au fost criteriile în baza cărora au fost finanţate de către Consiliul Judeţean proiectele comunelor din Iaşi în perioada 2013-2015. Dan Niţă, care este membru PNL, afirmă că alocarea banilor a avantajat PSD, dar caută probe care să arate că lucrurile au stat astfel .

 

Edilul comunei Miroslava se războieşte în instanţă cu Consiliul Judeţean Iaşi, nemulţumit de modul în care au fost împărţit banii publici. Pentru că nu a primit sumele necesare pentru continuarea unor investiţii, primarul Dan Niţă cere mai-marilor judeţului să explice ce criterii s-au avut în vedere pentru acordarea banilor din vistieria statului.

Vrea şi daune

Iniţial edilul a cerut lămuririle de la reprezentanţii Consiliului Judeţean (CJ), dar pentru că nu ar fi primit toate explicaţiile solicitate s-a adresat Tribunalului Iaşi. Astfel, Unitatea Administrativ Teritorială (UAT) a comunei Miroslava, prin primarul Dan Niţă, a cerut judecătorilor să oblige instituţia să îi comunice informaţiile solicitate anterior şi să plătească câte 1.000 de lei daune pentru fiecare zi de întârziere a răspunsului.

În septembrie, în baza Legii 544/2001 privind informaţiile de interes public, edilul ceruse CJ să-i comunice criteriile de selecţie în baza cărora instituţia şi-a fundamentat, în perioada 2013-2015, propunerile de finanţare pentru comune, propuneri transmise apoi către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP). Concret, Niţă a vrut să afle maniera de selectare a obiectivelor de investiţie finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală.

 

 

 Demers fără precedent al primarului Dan Niţă

Fonduri pentru drumuri şi şcoli

„Având în vedere că multe unităţi administrativ teritoriale au primit fonduri, vă rugăm să ne comunicaţi ce criterii au îndeplinit respectivele unităţi şi Miroslava nu le îndeplinea”, se solicita în adresa depusă, arătându-se şi cele 132 de obiective din diferite comune care au beneficiat de alocare de fonduri pentru perioada 2015-2018 şi pentru care se solicitau informaţiile. 

Printre localităţile privilegiate se numără şi Bivolari cu 11,6 milioane de lei, Ion Neculce- 11,16 milioane de lei, Vânători 14,2 milioane de lei, Mogoşeşti- 14,8 milioane de lei, Voineşti -15,6 milioane de lei, toate fondurile fiind pentru drumuri, Grajduri- 20,9 milioane lei pentru sistemul integrat de alimentare cu apă, canalizare şi staţie de epurare, Valea Seacă- 239.382 de lei pentru două şcoli şi 9 milioane de lei pentru 7 kilometri de drumuri săteşti.

Reprezentanţii CJ au răspuns edilului că pentru selectarea obiectivelor de finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală s-au avut în vedere, printre altele, populaţia deservită, data semnării contractelor de furnizare/prestare servicii/execuţie de lucrări, numărul obiectivelor etc.

 

„Propunerile sunt făcute de minister, nu de Consiliul Judeţean. Nu am nici o responsabilitate. Se plâng? Este comuna cu cei mai mulţi bani, ei se agaţă de orice. Au început campania, iar domnul Niţă este coordonatorul acestei campanii electorale de la PNL. Liberalii merg pe scame, nu pe proiecte. De ce nu au făcut cereri pe vremea lui Adomniţei, Simirad? Domnul Niţă trebuie să dea dovadă de moralitate” Maricel Popa, preşedinte Consiliul Judeţean Iaşi

„Bani doar la PSD”

”Acest răspuns poate fi dificil de digerat, dar e bine să se recunoască faptul că Miroslava, prin solicitările de finanţare depuse prin Consiliul Judeţean sau direct la MDRAP, satisface criteriile de selectare la nivel maxim (maxim populaţie deservită, contracte de lucrări semnate, încadrarea obiectivelor de investiţii în domeniile specifice pentru care există obligaţia conformării unor reglementări europene)”, se arată în acţiunea depusă la instanţă, acţiune în care primarul s-a declarat nemulţumit de răspuns.

 

Citește și Noii „băieți deștepți” în afacerile cu Primăria. Ziarul lui Manuel Onofrei și Rareș Neamțu este ținut pe banii regiilor

 

Pentru REPORTER DE IAŞI, primarul comunei Miroslava a susţinut că alocarea fondurilor a fost făcută pe criterii politice. „Doar comunele PSD-iste au primit fonduri, o să vedeţi că nu este nicio comună liberală pe lista respectivă. Le-au dat la toţi ai lor. Noi aveam două proiecte în derulare: de asfaltare şi de canalizare, dar nu au ţinut cont”, a declarat Niţă.


Europarlamentarul Cătălin Ivan spune că amplasamentul este perfect, presiunile PNL pentru mutarea la Miroslava având în spate interese imobiliare n Specialiștii în aeronautică susțin însă că spitalul va fi prea aproape în situațiile în care avioanele vor rata aterizarea sau decolarea: „Au nevoie de spațiu”. Cea mai mare problemă va fi folosirea capătului de nord al pistei, utilizată în sezonul toamnă-iarnă.

 

Controversele continuă în privința amplasării Spitalului Regional de Urgență (SRU) la Moara de Vânt, cel puțin până pe 30 octombrie, data anunțată pentru desemnarea finală ce va fi comunicată de Guvern.

 

Se așteaptă un aviz de specialitate din partea Autorității Aeronautice Civile din România (AARC), reprezentanții Primăriei Iași declarând însă că există un acord de principiu pentru noua construcție. Însă experții din Operaționalul Aeroportului Iași afirmă că noul spital, cu mii de angajați și pacienți, cu heliport și o suprasolicitare a traficului rutier în zonă, va duce la stoparea dezvoltării porții aeriene a orașului. „Principala problemă este restricția pentru aeronavele care ar urma să folosească la decolare și aterizare capătul nordic al pistei”, explică Dan Tofan, de la Operaționalul Aeroportului.

 

Ivan: „Presiuni imobiliare la Miroslava”

Un important politician local susține că o clădire de 9-10 etaje nu ar fi nici o problemă în lateralul pistei, la 1,5 km de aceasta. Europarlamentarul Cătălin Ivan spune că, în conformitate cu legislația în domeniu, locația este potrivită din mai multe puncte de vedere. “Sunt 120 de ha ale Primăriei și instituția poate hotărî amplasarea SRU în diferite variante, astfel încât să existe acces din toate părțile, inclusiv de pe șoseaua mică. În plus, se va face șoseaua de centură ce va lega drumul european care duce spre Târgu Frumos de acea zonă. La un astfel de spital vor lucra 2.000-3.000 de oameni ce vor veni la muncă. Una este să vină acolo, alta să meargă 15 km până la Miroslava. Până la urmă, este vorba despre un spital regional, este normal să fie într-un oraș, nu pe câmp, la câțiva kilometri”, ne-a explicat Cătălin Ivan.

 

Europarlamentarul Cătălin Ivan: „Amplasamentul la Moara de Vânt este perfect. Și ministrul Sănătății a fost încântat”

Acesta susține că a consultat legislația aeronautică și, după toate calculele, pe terenul de pe Moara de Vânt se poate construi cu regim de înălțime de 10 etaje. “Știu că este presiunea PNL pentru cealaltă locație, de la Miroslava. L-au împiedicat și pe ministrul Sănătății să ia acum o decizie. Este un lobby foarte agresiv pentru că acolo sunt interese imobiliare”, mai spune Ivan.

 

Ce spune Aeroportul

Reprezentanții Operaționalului de la Aeroportul Iași spun că nu doar înălțimea este factorul luat în calcul în cazul unui aviz.  “Este empirică interpretarea acelui regim de înălțime. Calculele sunt foarte sofisticate și nici măcar nu le putem face noi. Toată operarea avioanelor se face după date exacte. Se face studiu de obstacolare în acest caz și valorile se încarcă în niște programe speciale care dau procedura de zbor. Abia acele programe pot spune ce împiedică și cum”,  ne-a explicat Dan Tofan.

Dar riscul acelui amplasament nu este dat doar de apropierea de pistă, ci de apropierea de culoarul de zbor. “Amplasarea spitalului acolo, față de culoar, este la maxim 1 km, deci mai aproape decât apropierea fizică de pistă. Calculul se face așa: avioanele vin la aterizare pe o pantă de 3 %. Cum se traduce asta? La 1 km de capătul pistei ele sunt la înălțimea de 30 de m și culoarul aerian trebuie să fie liber, chiar dacă în plan lateral. Sunt calcule foarte exacte, nu le pot detalia”, a mai spus Dan Tofan. Acesta mai spune că și mijloacele de radionavigație pot fi influențate și legislația are astfel de prevederi. “Ce facem cu activitatea de heliport care va fi la spital?”

 

Marius Bodea, directorul Aeroportului, spune că SRU la Moara de Vânt implică trei riscuri: restricții în timpul construcției spitalului, impuse de zboruri, retristricții în zona de protecție după terminarea construcției și îngreunarea traficului rutier pe ruta Iași-Aeroport.

Primul risc se referă la macarelele care vor construi clădirea: „Vor fi întreruperi ale lucrărilor, macarelele nu vor avea voie să se miște în anumite momente, aceleași probleme le-am avut și noi la construirea Terminalului 3”, explică Marius Bodea.

 

„Dacă va fi dat avizul AACR, va fi cu restricționarea drastică a operării pe aeroport pe zona de nord. Rămânem aproape descoperiți acolo. Nu ne opunem SRU, chiar este o investiție excepțională. Dar dacă îl vor face aici, strâng de gât aeroportul, o altă investiție importantă”. Dan Tofan, Operațional Aeroportul Iași.

 

El a precizat că în 4-5 ani pista de 2.400 m va fi extinsă la 3.000 de metri. „Toate calculele trebuie făcute la acest parametru, se schimbă traseele, se schimbă procedurile de aterizare și decolare, ceea ce este valabil acum nu va mai fi valabil atunci”, mai spune Bodea.

 

Zonarea protecțiilor în jurul pistei arată că amplasementul spitalului poate fi un incovenient pentru avioane atunci când vor coti din culoarul de zbor din capătul nordic al pistei

Heliportul de la viitorul spital va fi de asemenea supus restricțiilor. Elicopterul SMURD va avea timpi de așteptare, afectând intervențiile de urgență.

 

Directorul Aeroportului spune că în 2017 se va ajunge la 60 de mișcări pe zi (avioane care sosesc sau pleacă), o creștere substanțială de la 36 de plecări în prezent. „În intervalul 6 dimineața – 1 noaptea vor zbura avioane din sfert în sfert de oră. Vor fi foarte multe restricții în zona de protecție în tot acest timp”, afirmă Marius Bodea, referindu-se la faptul că elicopterul SMURD va fi ghidat de turnul de control al Aeroportului.
Un alt risc îl reprezintă iluminatul Spitalului Regional, care ar putea confuziona piloții de avioane, existând și în această privință restricții aeronautice. 

 

Citește și Gafița, clientelismul din Primărie pe cele mai înalte culmi: cum să faci din pat 40.000 de lei în două luni

 

Expertul Dan Tofan afirmă că zonele laterale, SRU urmând a fi plasat la 1,5 km de pistă, sunt foarte importante în situațiile în care un avion ratează decolarea sau aterizarea: „În aceste situații există o procedură de urgență, cu devierea avionului spre una din zonele laterală de restricție”.

 

Lui Marius Bodea îi este cel mai frică de aglomerarea traficului rutier:  „Chiar și-acum sunt momente în timpul zilei când se formează coloane pe drumul de acces. Dacă se adaugă miile de angajați, pacienți și vizitatori de la spital, traficul va fi sugrumat. Chiar dacă se face o nouă șosea, cea de pe Moara de Vânt va rămâne aglomerată”. Părerea sa este că noua investiție, Spitalul Regional, ar putea bloca dezvoltarea aeroportului în perioada următoare.


Pagina 10 din 11

Arhiva ReporterIS

« Decembrie 2022 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30 31  

Cartierul Austriac