fbpx
 
Descarca aplicatia REPORTERIS
 
Situaţie bizară prevăzută de regulamentele militare: comandant cu cazier, dar rămâne în funcţie. O cantitate mare motorină a dispărut din Unitatea Militara de la Miroslava. 14 militari şi un civil au fost cercetaţi în acest caz, 11 dintre ei semnând cu procurorii militari un acord de recunoaştere a vinovăţiei. Printre aceştia se numără şi comandantul unităţii.

 

Metoda „temperatura” pare să fi fost folosită în scop fraudulos într-o unitate militară din judeţul Iaşi. În perioada 2010-2011, 34.225 de kilograme de combustibil lichid tip M, în valoare de 223.727 de lei, a dispărut din unitate. După ani de anchetă, în care unii dintre cei vizaţi au fost testaţi la poligraf, dosarul este aproape de finiş.


Situaţie bizară prevăzută de regulamentele militare: comandant cu cazier, dar rămâne în funcţie. O cantitate mare motorină a dispărut din Unitatea Militara de la Miroslava. 14 militari şi un civil au fost cercetaţi în acest caz, 11 dintre ei semnând cu procurorii militari un acord de recunoaştere a vinovăţiei. Printre aceştia se numără şi comandantul unităţii.

 

Metoda „temperatura” pare să fi fost folosită în scop fraudulos într-o unitate militară din judeţul Iaşi. În perioada 2010-2011, 34.225 de kilograme de combustibil lichid tip M, în valoare de 223.727 de lei, a dispărut din unitate. După ani de anchetă, în care unii dintre cei vizaţi au fost testaţi la poligraf, dosarul este aproape de finiş.


Polițiștii ieșeni fac cercetări în cazul șefului de post al Secției 4 Rurală Miroslava care care a provocat un accident de circulație luni, 9 ianuarie, în zona Ciurea după care a fugit de la locul faptei. Martorii au declarat că acesta ar fi fost beat.

 


La data de 15 decembrie a.c., în jurul orei 12.00, poliţiştii Secţiei 4 Poliţie Rurală Miroslava au fost sesizaţi prin 112 de către o femeie, de 38 ani, din com. Miroslava, cu privire la faptul că fiica sa, în vârstă de 14 ani a plecat voluntar de la domiciliu în data de 14 decembrie a.c. şi nu s-a mai întors.

Poliţiştiidin cadrul Secţiei 4 Poliţie Rurală Miroslava şi Postului de Poliţie Miroslava, în baza mandatului de percheziţie domiciliară emis de către Judecătoria Iaşi, s-au deplasat, ieri, la locuinţa unui bărbat, de 20 ani, din comuna ieșeană Miroslava.

 


Nemulţumit că nu a primit bani pentru investiţii, edilul din cea mai bogată comună a Iaşului a sărit la atac. Cu ajutorul Legii informaţiilor de interes public, primarul din Miroslava vrea să afle care au fost criteriile în baza cărora au fost finanţate de către Consiliul Judeţean proiectele comunelor din Iaşi în perioada 2013-2015. Dan Niţă, care este membru PNL, afirmă că alocarea banilor a avantajat PSD, dar caută probe care să arate că lucrurile au stat astfel .

 

Edilul comunei Miroslava se războieşte în instanţă cu Consiliul Judeţean Iaşi, nemulţumit de modul în care au fost împărţit banii publici. Pentru că nu a primit sumele necesare pentru continuarea unor investiţii, primarul Dan Niţă cere mai-marilor judeţului să explice ce criterii s-au avut în vedere pentru acordarea banilor din vistieria statului.

Vrea şi daune

Iniţial edilul a cerut lămuririle de la reprezentanţii Consiliului Judeţean (CJ), dar pentru că nu ar fi primit toate explicaţiile solicitate s-a adresat Tribunalului Iaşi. Astfel, Unitatea Administrativ Teritorială (UAT) a comunei Miroslava, prin primarul Dan Niţă, a cerut judecătorilor să oblige instituţia să îi comunice informaţiile solicitate anterior şi să plătească câte 1.000 de lei daune pentru fiecare zi de întârziere a răspunsului.

În septembrie, în baza Legii 544/2001 privind informaţiile de interes public, edilul ceruse CJ să-i comunice criteriile de selecţie în baza cărora instituţia şi-a fundamentat, în perioada 2013-2015, propunerile de finanţare pentru comune, propuneri transmise apoi către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP). Concret, Niţă a vrut să afle maniera de selectare a obiectivelor de investiţie finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală.

 

 

 Demers fără precedent al primarului Dan Niţă

Fonduri pentru drumuri şi şcoli

„Având în vedere că multe unităţi administrativ teritoriale au primit fonduri, vă rugăm să ne comunicaţi ce criterii au îndeplinit respectivele unităţi şi Miroslava nu le îndeplinea”, se solicita în adresa depusă, arătându-se şi cele 132 de obiective din diferite comune care au beneficiat de alocare de fonduri pentru perioada 2015-2018 şi pentru care se solicitau informaţiile. 

Printre localităţile privilegiate se numără şi Bivolari cu 11,6 milioane de lei, Ion Neculce- 11,16 milioane de lei, Vânători 14,2 milioane de lei, Mogoşeşti- 14,8 milioane de lei, Voineşti -15,6 milioane de lei, toate fondurile fiind pentru drumuri, Grajduri- 20,9 milioane lei pentru sistemul integrat de alimentare cu apă, canalizare şi staţie de epurare, Valea Seacă- 239.382 de lei pentru două şcoli şi 9 milioane de lei pentru 7 kilometri de drumuri săteşti.

Reprezentanţii CJ au răspuns edilului că pentru selectarea obiectivelor de finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală s-au avut în vedere, printre altele, populaţia deservită, data semnării contractelor de furnizare/prestare servicii/execuţie de lucrări, numărul obiectivelor etc.

 

„Propunerile sunt făcute de minister, nu de Consiliul Judeţean. Nu am nici o responsabilitate. Se plâng? Este comuna cu cei mai mulţi bani, ei se agaţă de orice. Au început campania, iar domnul Niţă este coordonatorul acestei campanii electorale de la PNL. Liberalii merg pe scame, nu pe proiecte. De ce nu au făcut cereri pe vremea lui Adomniţei, Simirad? Domnul Niţă trebuie să dea dovadă de moralitate” Maricel Popa, preşedinte Consiliul Judeţean Iaşi

„Bani doar la PSD”

”Acest răspuns poate fi dificil de digerat, dar e bine să se recunoască faptul că Miroslava, prin solicitările de finanţare depuse prin Consiliul Judeţean sau direct la MDRAP, satisface criteriile de selectare la nivel maxim (maxim populaţie deservită, contracte de lucrări semnate, încadrarea obiectivelor de investiţii în domeniile specifice pentru care există obligaţia conformării unor reglementări europene)”, se arată în acţiunea depusă la instanţă, acţiune în care primarul s-a declarat nemulţumit de răspuns.

 

Citește și Noii „băieți deștepți” în afacerile cu Primăria. Ziarul lui Manuel Onofrei și Rareș Neamțu este ținut pe banii regiilor

 

Pentru REPORTER DE IAŞI, primarul comunei Miroslava a susţinut că alocarea fondurilor a fost făcută pe criterii politice. „Doar comunele PSD-iste au primit fonduri, o să vedeţi că nu este nicio comună liberală pe lista respectivă. Le-au dat la toţi ai lor. Noi aveam două proiecte în derulare: de asfaltare şi de canalizare, dar nu au ţinut cont”, a declarat Niţă.


Europarlamentarul Cătălin Ivan spune că amplasamentul este perfect, presiunile PNL pentru mutarea la Miroslava având în spate interese imobiliare n Specialiștii în aeronautică susțin însă că spitalul va fi prea aproape în situațiile în care avioanele vor rata aterizarea sau decolarea: „Au nevoie de spațiu”. Cea mai mare problemă va fi folosirea capătului de nord al pistei, utilizată în sezonul toamnă-iarnă.

 

Controversele continuă în privința amplasării Spitalului Regional de Urgență (SRU) la Moara de Vânt, cel puțin până pe 30 octombrie, data anunțată pentru desemnarea finală ce va fi comunicată de Guvern.

 

Se așteaptă un aviz de specialitate din partea Autorității Aeronautice Civile din România (AARC), reprezentanții Primăriei Iași declarând însă că există un acord de principiu pentru noua construcție. Însă experții din Operaționalul Aeroportului Iași afirmă că noul spital, cu mii de angajați și pacienți, cu heliport și o suprasolicitare a traficului rutier în zonă, va duce la stoparea dezvoltării porții aeriene a orașului. „Principala problemă este restricția pentru aeronavele care ar urma să folosească la decolare și aterizare capătul nordic al pistei”, explică Dan Tofan, de la Operaționalul Aeroportului.

 

Ivan: „Presiuni imobiliare la Miroslava”

Un important politician local susține că o clădire de 9-10 etaje nu ar fi nici o problemă în lateralul pistei, la 1,5 km de aceasta. Europarlamentarul Cătălin Ivan spune că, în conformitate cu legislația în domeniu, locația este potrivită din mai multe puncte de vedere. “Sunt 120 de ha ale Primăriei și instituția poate hotărî amplasarea SRU în diferite variante, astfel încât să existe acces din toate părțile, inclusiv de pe șoseaua mică. În plus, se va face șoseaua de centură ce va lega drumul european care duce spre Târgu Frumos de acea zonă. La un astfel de spital vor lucra 2.000-3.000 de oameni ce vor veni la muncă. Una este să vină acolo, alta să meargă 15 km până la Miroslava. Până la urmă, este vorba despre un spital regional, este normal să fie într-un oraș, nu pe câmp, la câțiva kilometri”, ne-a explicat Cătălin Ivan.

 

Europarlamentarul Cătălin Ivan: „Amplasamentul la Moara de Vânt este perfect. Și ministrul Sănătății a fost încântat”

Acesta susține că a consultat legislația aeronautică și, după toate calculele, pe terenul de pe Moara de Vânt se poate construi cu regim de înălțime de 10 etaje. “Știu că este presiunea PNL pentru cealaltă locație, de la Miroslava. L-au împiedicat și pe ministrul Sănătății să ia acum o decizie. Este un lobby foarte agresiv pentru că acolo sunt interese imobiliare”, mai spune Ivan.

 

Ce spune Aeroportul

Reprezentanții Operaționalului de la Aeroportul Iași spun că nu doar înălțimea este factorul luat în calcul în cazul unui aviz.  “Este empirică interpretarea acelui regim de înălțime. Calculele sunt foarte sofisticate și nici măcar nu le putem face noi. Toată operarea avioanelor se face după date exacte. Se face studiu de obstacolare în acest caz și valorile se încarcă în niște programe speciale care dau procedura de zbor. Abia acele programe pot spune ce împiedică și cum”,  ne-a explicat Dan Tofan.

Dar riscul acelui amplasament nu este dat doar de apropierea de pistă, ci de apropierea de culoarul de zbor. “Amplasarea spitalului acolo, față de culoar, este la maxim 1 km, deci mai aproape decât apropierea fizică de pistă. Calculul se face așa: avioanele vin la aterizare pe o pantă de 3 %. Cum se traduce asta? La 1 km de capătul pistei ele sunt la înălțimea de 30 de m și culoarul aerian trebuie să fie liber, chiar dacă în plan lateral. Sunt calcule foarte exacte, nu le pot detalia”, a mai spus Dan Tofan. Acesta mai spune că și mijloacele de radionavigație pot fi influențate și legislația are astfel de prevederi. “Ce facem cu activitatea de heliport care va fi la spital?”

 

Marius Bodea, directorul Aeroportului, spune că SRU la Moara de Vânt implică trei riscuri: restricții în timpul construcției spitalului, impuse de zboruri, retristricții în zona de protecție după terminarea construcției și îngreunarea traficului rutier pe ruta Iași-Aeroport.

Primul risc se referă la macarelele care vor construi clădirea: „Vor fi întreruperi ale lucrărilor, macarelele nu vor avea voie să se miște în anumite momente, aceleași probleme le-am avut și noi la construirea Terminalului 3”, explică Marius Bodea.

 

„Dacă va fi dat avizul AACR, va fi cu restricționarea drastică a operării pe aeroport pe zona de nord. Rămânem aproape descoperiți acolo. Nu ne opunem SRU, chiar este o investiție excepțională. Dar dacă îl vor face aici, strâng de gât aeroportul, o altă investiție importantă”. Dan Tofan, Operațional Aeroportul Iași.

 

El a precizat că în 4-5 ani pista de 2.400 m va fi extinsă la 3.000 de metri. „Toate calculele trebuie făcute la acest parametru, se schimbă traseele, se schimbă procedurile de aterizare și decolare, ceea ce este valabil acum nu va mai fi valabil atunci”, mai spune Bodea.

 

Zonarea protecțiilor în jurul pistei arată că amplasementul spitalului poate fi un incovenient pentru avioane atunci când vor coti din culoarul de zbor din capătul nordic al pistei

Heliportul de la viitorul spital va fi de asemenea supus restricțiilor. Elicopterul SMURD va avea timpi de așteptare, afectând intervențiile de urgență.

 

Directorul Aeroportului spune că în 2017 se va ajunge la 60 de mișcări pe zi (avioane care sosesc sau pleacă), o creștere substanțială de la 36 de plecări în prezent. „În intervalul 6 dimineața – 1 noaptea vor zbura avioane din sfert în sfert de oră. Vor fi foarte multe restricții în zona de protecție în tot acest timp”, afirmă Marius Bodea, referindu-se la faptul că elicopterul SMURD va fi ghidat de turnul de control al Aeroportului.
Un alt risc îl reprezintă iluminatul Spitalului Regional, care ar putea confuziona piloții de avioane, existând și în această privință restricții aeronautice. 

 

Citește și Gafița, clientelismul din Primărie pe cele mai înalte culmi: cum să faci din pat 40.000 de lei în două luni

 

Expertul Dan Tofan afirmă că zonele laterale, SRU urmând a fi plasat la 1,5 km de pistă, sunt foarte importante în situațiile în care un avion ratează decolarea sau aterizarea: „În aceste situații există o procedură de urgență, cu devierea avionului spre una din zonele laterală de restricție”.

 

Lui Marius Bodea îi este cel mai frică de aglomerarea traficului rutier:  „Chiar și-acum sunt momente în timpul zilei când se formează coloane pe drumul de acces. Dacă se adaugă miile de angajați, pacienți și vizitatori de la spital, traficul va fi sugrumat. Chiar dacă se face o nouă șosea, cea de pe Moara de Vânt va rămâne aglomerată”. Părerea sa este că noua investiție, Spitalul Regional, ar putea bloca dezvoltarea aeroportului în perioada următoare.


Clădirea P+3 este modernă, zveltă și are locuri de parcare. Vecinătatea cu Ștefan Covalciuc, care face chefuri la vila sa cu liderii PSD, a dus la blocarea proiectului. Florin Boca, șeful Comisiei de Urbanism, se opune fiind jucător și arbitru: e politician și el însuși face blocuri. Conjurația tartorilor din Primărie l-a adus la disperare pe investitor: a pierdut un proiect european și este sfidat de autorități, neprimind niciun răspuns.

Un banal proiect de clădire P+3, cu doar 100 mp amprentă la sol, se izbește de refuzul șefilor Primăriei Iași ca de un zid. Proiectul îi aparține lui Gabriel Berbecaru, tânăr antreprenor care a avut ghinionul să se învecineze cu Ștefan Covalciuc, prieten apropiat al câtorva lideri ai PSD Iași.


Cazul este revoltător prin prisma dublei măsuri cu care Comisia de Urbanism, politizată și infectată cu dezvoltatori imobiliari, și liderii administrației ieșene tratează cereri de autorizare în situații perfect identice. Berbecaru acuză șefii Primăriei de rea-credință, după ce a primit amenințări directe de la Ștefan Covalciuc, vechi pesedist,în plină stradă, de față cu alte persoane: „Ți-am spus că nu vei construi niciodată acolo!”

 

Covalciuc i-a spus: „Nu vei construi NICIODATĂ”

Gabriel Berbecaru a cumpărat 400 mp de spațiu viran în imediata vecinătate a bretelei de urcare spre pasarela Nicolina, în partea dinspre Piața Nicolina. În completare, a mai concesionat de la Primărie 107 mp, iar în 2014 a cerut autorizație pentru a ridica o clădire de birouri cu parter și trei etaje. „Avem o firmă de consultanță financiară, nu avem cine știe ce forță economică, suntem un  IMM cu o cifră de afaceri de peste 100.000 de euro/an, și m-am gândit să construim un sediu modern, pentru o identitate mai bună și o vizibilitate mai mare în piață”, explică Gabriel Berbecaru.
Nu este nici măcar nevoie de acordul vecinilor pentru edificarea clădirii, avizul de oportunitate emis de Primăria Iași în aprilie 2015 stabilind o construcție la 2m față de vecinatăți , amprenta la sol actuală fiind de doar 100 mp. Spațiul său este înconjurat din două laturi de un teren al lui Ștefan Covalciuc, președinte la Cooperativa Solidaritatea, deținător al mai multor spații comerciale și a unei clădiri de birouri pe Splai Bahlui, în care a funcționat, timp de câțiva ani Banca Raiffeisen. „M-am dus să-i cer acordul pentru a depăși etapa de informare a populației, fiind presați de timp pentru accesarea proiectului UE, în valoare de 200.000 de euro, iar Ștefan Covalciuc mi-a propus altceva: să-i cedez lui terenul, propunându-mi la schimb două spații comerciale. Am refuzat și atunci mi-a spus că nu voi construi niciodată”, povestește antreprenorul.

 

Un proiect modern nu poate fi realizat pentru că așa vor șefii din Primărie

Un paria printre granzii Iașului

Gabriel Berbecaru a solicitat certificatul de urbanism în decembrie 2014 și, în scurt timp, a primit aviz favorabil, din partea Comisiei de Oportunitate, de pe lângă instituția Arhitectului-șef. Clădirea este un proiect modern, zveltă, cu amprentă mică și cu suficiente locuri de parcare, încadrându-se perfect în peisajul urban din zona Pasarelei Nicolina.
Proiectul a fost însă amânat la dezbatere în Comisia de Urbanism fără niciun motiv concret. Gabriel Berbecaru a făcut mai multe cereri pentru i se explica situația, dar nu a primit niciun răspuns. Intrase practic în coliziune cu interesele lui Ștefan Covalciuc. Acesta are în aceeași zonă o spălătorie auto. „Interesându-mă, am aflat că are prieteni la vârful PSD Iași și implicit în Primărie. Am mutat amplasamentul la 3 m; deși este aprobat proiectul a doua oară în comisia de oportunitate și o dată la Consiliul Județean, tot nu am primit nici până acum aprobarea PUZ. Apoi am citit pe Internet că organizează chermeze la vila lui de la Miroslava la care vin lideri ai PSD: Simirad,Chirica,  Iacoban, Harabagiu și alții. M-am simțit un paria”, spune Gabriel Berbecaru cu năduf.

 

Au pierdut finanțarea europeană

După numeroase tergiversări, în august 2015 proiectul clădirii a fost respins în Comisia de Urbanism. Cel mai vocal a fost consilierul local PSD Florin Boca, el însuși dezvoltator imobiliar, beneficiar al avizelor favorabile ale Primăriei la propriile proiecte. „Atunci am fost de față și am văzut că Florin Boca folosea exact discursul lui Ștefan Covalciuc. L-am perceput ca fiind principalul om de legătură”, afirmă ieșeanul blocat de Primărie.
Între timp, firma condusă de  Gabriel Berbecaru a trebuit să aplice pentru obținerea unui fond european în scopul ridicării clădirii, în valoare de 200.000 de euro, așteptând doar eliberarea autorizației. Din cauza blocajului, firma a pierdut finanțarea europeană. „Acum stăm cu creditul aprobat la bancă și nu putem face nimic. Ne-a ajuns cuțitul la os”, mai spune investitorul.
Florin Boca decretase în ședința de Urbanism că nu se poate aproba un proiect pe mai puțin de 500 mp. Or terenul lui Berbecaru are 507 mp, cu tot cu suprafața concesionată. Mai mult, în Iași au fost aprobate clădiri chiar și pe 199-350 mp.

 

Gabriel Berbecaru a pierdut o finanțare europeană așteptând autorizația de la primărie

Dosarul se întoarce nesemnat

Epopeea a continuat, ieșeanul făcând petiții la care cerea să i se răspundă fără însă a primi nimic. „Pe 6 aprilie 2016 , am intrat din nou în Comisia de Oportunitate și am primit din nou aviz favorabil”, continuă Gabriel Berbecaru. Dar în timp ce arhitecții aprobau, Comisia de Urbanism, politica, respingea. Avizul de oportunitate nu este eliberat nici la 6 luni de la avizare in cadrul Comisiei de Oportunitate.
„Acum, dosarul este la Duță, noul arhitect-șef, care mi-a spus că primarul nu semnează. Funcționarii de la Urbanism mi-au declarat că au întocmit toată documentația de trei ori si ca a fost semnată de arhitectul sef  și că acesta se întoarce nesemnat de la Mihai Chirica. Fără nicio explicație”, povestește Gabriel Berbecaru.

 

Proiecte identice sunt aprobate

Ajuns la disperare, investitorul a apelat la avocați și vrea să deschidă acțiune în instanță. Argumentul lui Florin Boca, șeful Comisiei de Urbanism, că terenul e prea mic, este neplauzibil pentru că prin aceeași comisie au trecut și au fost aprobate construcții cu aceeași arie desfășurată pe suprafețe mult mai mici:
  PUZ pe Șos. Nicolina 65: teren 199 mp (spațiu comercial)
  PUZ pe Șos. Nicolina 177: teren 306 mp (bloc locuințe)
  PUZ pe Str. Iancu Bacalu: teren 377 mp (bloc locuințe)
  PUZ pe Str. Păcurari 156D: teren 400 mp (bloc locuințe)
  PUZ pe Str. Mihai Sturza 10: teren 400 mp (bloc locuințe)

 

Ștefan Covalciuc către Berbecaru: „Nu vei construi niciodată!”

Covalciuc îl face „handicapat”

Ștefan Covalciuc se consideră victima unei dezinformări: „Este un handicapat. Mi-a făcut reclamații peste tot, la ANAF, la Poliție, peste tot. Acum, îl voi da eu în judecată pentru hărțuire. Cum să nu mă cunosc cu Chirica, dacă am fost pesedist?”. Întrebat dacă a făcut chefuri acasă la Miroslava cu liderii locali ai PSD, Covalciuc a negat: „Aveți dovezi, fotografii? Nu a fost nimeni de la PSD acasă la mine. Lui Berbecaru îi e ciudă că nu i-au dat autorizație. Cum să influențez eu comisia? El construia la doi metri de mine. Putea să facă cu două etaje, nu mai mult, așa spune legea”.

 

Autorizație blocată, amenzi abuzive
Când a cumpărat terenul de 400 mp, Primăria l-a informat pe Gabriel Berbecaru, prin certificatele de urbanism emise, că acolo nu sunt rețele de utilități. Pe teren s-a dovedit că sunt. Proprietarul a deviat o conductă a Apavital pe cheltuială proprie. Acum cere recuperarea sumei de la Primărie. „În certificatul de urbanism scria că nu sunt utilități și am plătit din banii proprii devierea. În acest timp, stau cu autorizația blocată și primesc amenzi de la Primărie”, spune omul de afaceri, amenzi abuzive, contestate în instanță și pentru care instanța a decis anularea proceselor verbale apreciindu-le abuzive.

 

Pe acest teren nu se construiește pentru că așa vor șefii PSD din Primărie

Covalciuc, prieten la cataramă cu Simirad
Ștefan Covalciuc are o relația foarte apropiată cu fostul primar și președinte CJ Constantin Simirad, ajuns acum consilier al lui Mihai Chirica. Site-ul agorapress.ro a relatat în august anul acesta că, la vila cu piscină a lui Covalciuc a avut loc o chermeză în campania electorală din iunie, la care ar fi participat mai mulți lideri PSD: Simirad, Harabagiu, Iacoban, Bulgariu, Chirica.
Surse din PSD spune că au avut loc două-trei petreceri la casa lui Covalciuc, dar că Mihai Chirica n-ar fi participat. „Se bea, se face grătar, se pune țara la cale”, spun surse PSD. Constantin Simirad a beneficiat de sprijinul logistic al lui Ștefan Covalciuc în campania electorală din 2012. Simirad nu neagă prietenia, dar spune că n-au băut împreună: „Îl știu de când era pe liste în 2012, din partea UNPR. Nu am fost la nicio petrecere organizată de dumnealui”.
De asemenea, viceprimarul Gabriel Harabagiu neagă participarea la chef: „N-am fost niciodată acolo. Proiectul lui Gabriel Berbecaru are o problemă pentru că se află în zona de protecție a Pasarelei Nicolina”.

 

Citește și Garda pretoriană a lui Nichita: opt bodyguarzi non-stop pentru vilă, amantă şi chefuri


Conform PUG, nu este zonă de protecție, toate certificatele de urbanism emise de Primăria Iași în perioada 2014 -2016 pentru acest teren neavând restricții față de pasarela/breteaua de urcare spre Pasarelă. Terenul se învecinează direct nu cu pasarela, ci cu breteaua de urcare. Avizul de oportunitate emis în aprilie 2015 are restricție de 6,3 m față de breteaua de urcare. Clădirea ar urma să fie construită la mai mult de 6,3 m, iar în preajma altor pasaje supraterane din Iași există biserici, clădiri pe 3-4 niveluri, service-uri auto și chiar spălătoria auto insalubră a lui Ștefan Covalciuc . 


Clădirea P+3 este modernă, zveltă și are locuri de parcare. Vecinătatea cu Ștefan Covalciuc, care face chefuri la vila sa cu liderii PSD, a dus la blocarea proiectului. Florin Boca, șeful Comisiei de Urbanism, se opune fiind jucător și arbitru: e politician și el însuși face blocuri. Conjurația tartorilor din Primărie l-a adus la disperare pe investitor: a pierdut un proiect european și este sfidat de autorități, neprimind niciun răspuns.

Un banal proiect de clădire P+3, cu doar 100 mp amprentă la sol, se izbește de refuzul șefilor Primăriei Iași ca de un zid. Proiectul îi aparține lui Gabriel Berbecaru, tânăr antreprenor care a avut ghinionul să se învecineze cu Ștefan Covalciuc, prieten apropiat al câtorva lideri ai PSD Iași.


Cazul este revoltător prin prisma dublei măsuri cu care Comisia de Urbanism, politizată și infectată cu dezvoltatori imobiliari, și liderii administrației ieșene tratează cereri de autorizare în situații perfect identice. Berbecaru acuză șefii Primăriei de rea-credință, după ce a primit amenințări directe de la Ștefan Covalciuc, vechi pesedist,în plină stradă, de față cu alte persoane: „Ți-am spus că nu vei construi niciodată acolo!”

 

Covalciuc i-a spus: „Nu vei construi NICIODATĂ”

Gabriel Berbecaru a cumpărat 400 mp de spațiu viran în imediata vecinătate a bretelei de urcare spre pasarela Nicolina, în partea dinspre Piața Nicolina. În completare, a mai concesionat de la Primărie 107 mp, iar în 2014 a cerut autorizație pentru a ridica o clădire de birouri cu parter și trei etaje. „Avem o firmă de consultanță financiară, nu avem cine știe ce forță economică, suntem un  IMM cu o cifră de afaceri de peste 100.000 de euro/an, și m-am gândit să construim un sediu modern, pentru o identitate mai bună și o vizibilitate mai mare în piață”, explică Gabriel Berbecaru.
Nu este nici măcar nevoie de acordul vecinilor pentru edificarea clădirii, avizul de oportunitate emis de Primăria Iași în aprilie 2015 stabilind o construcție la 2m față de vecinatăți , amprenta la sol actuală fiind de doar 100 mp. Spațiul său este înconjurat din două laturi de un teren al lui Ștefan Covalciuc, președinte la Cooperativa Solidaritatea, deținător al mai multor spații comerciale și a unei clădiri de birouri pe Splai Bahlui, în care a funcționat, timp de câțiva ani Banca Raiffeisen. „M-am dus să-i cer acordul pentru a depăși etapa de informare a populației, fiind presați de timp pentru accesarea proiectului UE, în valoare de 200.000 de euro, iar Ștefan Covalciuc mi-a propus altceva: să-i cedez lui terenul, propunându-mi la schimb două spații comerciale. Am refuzat și atunci mi-a spus că nu voi construi niciodată”, povestește antreprenorul.

 

Un proiect modern nu poate fi realizat pentru că așa vor șefii din Primărie

Un paria printre granzii Iașului

Gabriel Berbecaru a solicitat certificatul de urbanism în decembrie 2014 și, în scurt timp, a primit aviz favorabil, din partea Comisiei de Oportunitate, de pe lângă instituția Arhitectului-șef. Clădirea este un proiect modern, zveltă, cu amprentă mică și cu suficiente locuri de parcare, încadrându-se perfect în peisajul urban din zona Pasarelei Nicolina.
Proiectul a fost însă amânat la dezbatere în Comisia de Urbanism fără niciun motiv concret. Gabriel Berbecaru a făcut mai multe cereri pentru i se explica situația, dar nu a primit niciun răspuns. Intrase practic în coliziune cu interesele lui Ștefan Covalciuc. Acesta are în aceeași zonă o spălătorie auto. „Interesându-mă, am aflat că are prieteni la vârful PSD Iași și implicit în Primărie. Am mutat amplasamentul la 3 m; deși este aprobat proiectul a doua oară în comisia de oportunitate și o dată la Consiliul Județean, tot nu am primit nici până acum aprobarea PUZ. Apoi am citit pe Internet că organizează chermeze la vila lui de la Miroslava la care vin lideri ai PSD: Simirad,Chirica,  Iacoban, Harabagiu și alții. M-am simțit un paria”, spune Gabriel Berbecaru cu năduf.

 

Au pierdut finanțarea europeană

După numeroase tergiversări, în august 2015 proiectul clădirii a fost respins în Comisia de Urbanism. Cel mai vocal a fost consilierul local PSD Florin Boca, el însuși dezvoltator imobiliar, beneficiar al avizelor favorabile ale Primăriei la propriile proiecte. „Atunci am fost de față și am văzut că Florin Boca folosea exact discursul lui Ștefan Covalciuc. L-am perceput ca fiind principalul om de legătură”, afirmă ieșeanul blocat de Primărie.
Între timp, firma condusă de  Gabriel Berbecaru a trebuit să aplice pentru obținerea unui fond european în scopul ridicării clădirii, în valoare de 200.000 de euro, așteptând doar eliberarea autorizației. Din cauza blocajului, firma a pierdut finanțarea europeană. „Acum stăm cu creditul aprobat la bancă și nu putem face nimic. Ne-a ajuns cuțitul la os”, mai spune investitorul.
Florin Boca decretase în ședința de Urbanism că nu se poate aproba un proiect pe mai puțin de 500 mp. Or terenul lui Berbecaru are 507 mp, cu tot cu suprafața concesionată. Mai mult, în Iași au fost aprobate clădiri chiar și pe 199-350 mp.

 

Gabriel Berbecaru a pierdut o finanțare europeană așteptând autorizația de la primărie

Dosarul se întoarce nesemnat

Epopeea a continuat, ieșeanul făcând petiții la care cerea să i se răspundă fără însă a primi nimic. „Pe 6 aprilie 2016 , am intrat din nou în Comisia de Oportunitate și am primit din nou aviz favorabil”, continuă Gabriel Berbecaru. Dar în timp ce arhitecții aprobau, Comisia de Urbanism, politica, respingea. Avizul de oportunitate nu este eliberat nici la 6 luni de la avizare in cadrul Comisiei de Oportunitate.
„Acum, dosarul este la Duță, noul arhitect-șef, care mi-a spus că primarul nu semnează. Funcționarii de la Urbanism mi-au declarat că au întocmit toată documentația de trei ori si ca a fost semnată de arhitectul sef  și că acesta se întoarce nesemnat de la Mihai Chirica. Fără nicio explicație”, povestește Gabriel Berbecaru.

 

Proiecte identice sunt aprobate

Ajuns la disperare, investitorul a apelat la avocați și vrea să deschidă acțiune în instanță. Argumentul lui Florin Boca, șeful Comisiei de Urbanism, că terenul e prea mic, este neplauzibil pentru că prin aceeași comisie au trecut și au fost aprobate construcții cu aceeași arie desfășurată pe suprafețe mult mai mici:
  PUZ pe Șos. Nicolina 65: teren 199 mp (spațiu comercial)
  PUZ pe Șos. Nicolina 177: teren 306 mp (bloc locuințe)
  PUZ pe Str. Iancu Bacalu: teren 377 mp (bloc locuințe)
  PUZ pe Str. Păcurari 156D: teren 400 mp (bloc locuințe)
  PUZ pe Str. Mihai Sturza 10: teren 400 mp (bloc locuințe)

 

Ștefan Covalciuc către Berbecaru: „Nu vei construi niciodată!”

Covalciuc îl face „handicapat”

Ștefan Covalciuc se consideră victima unei dezinformări: „Este un handicapat. Mi-a făcut reclamații peste tot, la ANAF, la Poliție, peste tot. Acum, îl voi da eu în judecată pentru hărțuire. Cum să nu mă cunosc cu Chirica, dacă am fost pesedist?”. Întrebat dacă a făcut chefuri acasă la Miroslava cu liderii locali ai PSD, Covalciuc a negat: „Aveți dovezi, fotografii? Nu a fost nimeni de la PSD acasă la mine. Lui Berbecaru îi e ciudă că nu i-au dat autorizație. Cum să influențez eu comisia? El construia la doi metri de mine. Putea să facă cu două etaje, nu mai mult, așa spune legea”.

 

Autorizație blocată, amenzi abuzive
Când a cumpărat terenul de 400 mp, Primăria l-a informat pe Gabriel Berbecaru, prin certificatele de urbanism emise, că acolo nu sunt rețele de utilități. Pe teren s-a dovedit că sunt. Proprietarul a deviat o conductă a Apavital pe cheltuială proprie. Acum cere recuperarea sumei de la Primărie. „În certificatul de urbanism scria că nu sunt utilități și am plătit din banii proprii devierea. În acest timp, stau cu autorizația blocată și primesc amenzi de la Primărie”, spune omul de afaceri, amenzi abuzive, contestate în instanță și pentru care instanța a decis anularea proceselor verbale apreciindu-le abuzive.

 

Pe acest teren nu se construiește pentru că așa vor șefii PSD din Primărie

Covalciuc, prieten la cataramă cu Simirad
Ștefan Covalciuc are o relația foarte apropiată cu fostul primar și președinte CJ Constantin Simirad, ajuns acum consilier al lui Mihai Chirica. Site-ul agorapress.ro a relatat în august anul acesta că, la vila cu piscină a lui Covalciuc a avut loc o chermeză în campania electorală din iunie, la care ar fi participat mai mulți lideri PSD: Simirad, Harabagiu, Iacoban, Bulgariu, Chirica.
Surse din PSD spune că au avut loc două-trei petreceri la casa lui Covalciuc, dar că Mihai Chirica n-ar fi participat. „Se bea, se face grătar, se pune țara la cale”, spun surse PSD. Constantin Simirad a beneficiat de sprijinul logistic al lui Ștefan Covalciuc în campania electorală din 2012. Simirad nu neagă prietenia, dar spune că n-au băut împreună: „Îl știu de când era pe liste în 2012, din partea UNPR. Nu am fost la nicio petrecere organizată de dumnealui”.
De asemenea, viceprimarul Gabriel Harabagiu neagă participarea la chef: „N-am fost niciodată acolo. Proiectul lui Gabriel Berbecaru are o problemă pentru că se află în zona de protecție a Pasarelei Nicolina”.

 

Citește și Garda pretoriană a lui Nichita: opt bodyguarzi non-stop pentru vilă, amantă şi chefuri


Conform PUG, nu este zonă de protecție, toate certificatele de urbanism emise de Primăria Iași în perioada 2014 -2016 pentru acest teren neavând restricții față de pasarela/breteaua de urcare spre Pasarelă. Terenul se învecinează direct nu cu pasarela, ci cu breteaua de urcare. Avizul de oportunitate emis în aprilie 2015 are restricție de 6,3 m față de breteaua de urcare. Clădirea ar urma să fie construită la mai mult de 6,3 m, iar în preajma altor pasaje supraterane din Iași există biserici, clădiri pe 3-4 niveluri, service-uri auto și chiar spălătoria auto insalubră a lui Ștefan Covalciuc . 


Interesele imobiliare se suprapun peste terenul unui ieşean. Deşi familia sa deţine un teren de 23 de ani, zilele trecute, Neculai Ţîbîrnă s-a trezit cu un cetăţean care i-a intrat pe proprietate şi a dorit să-l împrejmuiască. Ţîbîrnă afirmă că este victima unui complot menit să-l lase fără teren în favoarea dezvoltatorului unui cartier din vecinătate.

 

Un scandal s-a iscat recent la graniţa dintre comunele Miroslava şi Ciurea. Totul a pornit de la 1,29 hectare de teren, suprafaţă situată pe teritoriul comunei Miroslava, la câţiva metri de cartierul de locuinţe Vişoianu, aflat pe raza comunei Ciurea.

 

Din vecini au ajuns suprapuşi 

Neculai Ţîbîrnă susţine că pentru aceeaşi suprafaţă de teren care-i aparţine, a apărut cu acte un oarecare Arcadie Cazacu, un apropiat al lui Cătălin Petronel Tudosă, zis şi Tolea, omul de afaceri care a construit în imediata vecinătate a suprafeţei în litigiu cartierul Vişoianu. Ţîbîrnă a precizat că, săptămâna trecută, oamenii lui Tudosă au intrat pe teren şi au săpat gropi pentru a pregăti construirea unui gard. „Acest Arcadie Cazacu s-a apucat să facă gard. A pregătit şi şanţul. Am găsit muncitorii care au spus că lucrează pentru Tudosă. Ei au spus că-şi fac treaba. Ce căutau oamenii lui Tudosă acolo, dacă Cazacu spune că-i terenul lui? Se aude că Tudosă ar fi vrut să cumpere ca să mai construiască case. Nu ştiu legătura dintre cei doi. Acum au scos fierul din pământ, au încetat lucrarea”, spune Neculai Ţîbîrnă, în vârstă de 55 de ani.

Acesta deţine terenul de 1,2 hectare în calitate de moştenitor al mamei, Valeria, decedată în 1999. Suprafaţa a fost dobândită prin reconstituirea dreptului de proprietate, terenul fiind situat în extravilanul comunei Miroslava, în tarlaua 80, parcela 3759/12, titlul de proprietate fiind emis în 1993. Arcadie Cazacu, care a cumpărat imobilul, apare în acte cu un teren de 1,6 hectare, situat în tarlaua 13, parcela 3759/16 înscris pe teritoriul comunei Ciurea. Ulterior, în baza unei documentaţii cadastrale, terenul lui Cazacu a fost suprapus pe terenul lui Ţîbîrnă.

 

Câmpul din apropierea cartierului aflat în depărtare a devenit o miză. Proprietarul Ţîbîrnă spune, însă, că nu se respectă legea

Cere dreptatea în instanţă

Ţîbîrnă a depus o acţiune la Judecătoria Iaşi prin care îşi caută dreptatea. „În realitate, contractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat în mod fictiv, pârâtul (Arcadie Cazacu-n.r) fiind o persoană de încredere a numitului Ibănescu Gheorghe, reprezentantul legal al societăţii vânzătoare, iar terenul identificat în tarlaua 13, parcela 3759/16 se suprapune peste terenul dobândit de autoarea mea prin titlul de proprietate nr. 82969/26.05.1993, respectiv pe terenul identificat în tarlaua 80, parcela 3759/12”, se arată în acţiune. Cu alte cuvinte, Ţîbîrnă acuză faptul că a existat o strategie din mai mulţi paşi, scopul final fiind deposedarea sa de terenul pe care îl deţine, intermediar fiind Cazacu, iar beneficiarul final Tudosă şi intenţia acestuia de a-şi mări suprafaţa cartierului. 

La prima vedere, terenul nu are o valoare de piaţă ieşită din comun. Conform expertizelor tehnice, este evaluat la 19.350 euro. Dar, preţul poate creşte dacă poate deveni suportul unei investiţii imobiliare. În plus, în apropiere, Tudosă a cerut aprobare pentru construirea unui pod.

 

Citește și Proces inedit la Iași: Urmaşii domnitorului Cuza au câştigat o avere de milioane în Copou

 

Cine sunt actorii?

Cătălin Tudosă, omul de afaceri care deţine cartierul Vişoianu, este un personaj discret a cărui principala afacere e cartierul Vişoianu. Acesta este compus din 14 blocuri situate la strada principala, în Lunca Cetăţuii, comuna Ciurea. Conform ofertei, sunt disponibile apartamente cu una, două, trei şi patru camere. Preţul de vânzare este de 700 de euro pe metru pătrat. Tudosă nu a fost de găsit. „Am vorbit cu şeful meu, i-am spus că-l căutaţi. Vă va suna dacă este interesat”, a spus un reprezentant al acestuia. Nici Cazacu nu a putut fi contactat pentru a oferi un punct de vedere despre situaţie.

 

Arcadie Cazacu şi Cătălin Tudosă, ultimul alături de Vali Vijelie, a cărui muzică o apreciază

Primarul din Miroslava simte ceva putred

Dan Niţă, primarul din comuna Miroslava, a precizat că nu cunoaşte foarte bine situaţia terenului amintit. „Dacă omul are titlu de proprietate, care este problema, de ce să aibă probleme? Cred că este altceva la mijloc. Eu nu sunt în localitate, dar voi verifica situaţia cu cei de la Cadastru”, a declarat primarul Niţă. Ţîbîrnă a depus o serie de solicitări către primăria condusă de acesta. A cerut să nu se emită nicio autorizaţie de construire sau certificat de atestare fiscală de care să poată beneficia Cătălin Tudosă sau Arcadie Cazacu.


Pagina 10 din 10

Arhiva ReporterIS

« August 2022 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Cartierul Austriac