Cele 17 mandate de parlamentari agită spiritele în partide cu câteva zile înainte de campania electorală. Un sondaj de opinie comandat de liberali dărâmă una dintre speranţele forţelor de dreapta pentru municipiul Iaşi. De exemplu, cifrele arată că, în cazul unei prezenţe la vot de 33%, PSD va obţine în oraş cu 20% mai mult decât PNL.

Date bombă furnizate de măsurătorile sociologice comandate de liberali. Un sondaj electoral comandat de PNL Iaşi şi realizat în perioada septembrie-octombrie 2016 arată starea dezastruoasă în care se află filiala locală. Surse din PNL Bucureşti au declarat pentru REPORTER DE IAŞI că filiala este una dintre cele mai slabe din ţară, total diferit faţă de situaţia de acum 5-6 ani. Deloc surprinzător, în aceste condiţii, PSD ar urma să câştige la pas alegerile în judeţ. Datele au fost adunate înainte de definitivarea listelor de candidaţi pentru alegerile parlamentare din data de 11 decembrie.

Se bazează pe prezenţa slabă la vot

Conform datelor furnizate de acest sondaj, pentru a obţine o diferenţă cât mai mare faţă de PNL, social-democraţii contează pe o prezenţă mai slabă la vot. În cazul Iaşului, dacă prezenţa ar fi de doar 33 la sută, rezultatele ar arăta în felul următor: PSD – 48%, PNL – 27,6 %, PMP – 6,9 %, USR – 5,2 %, ALDE – 4,1 %, ANR (Alianţa Noastră România) – 2,6 %, PRM – 2,3%, PRU – 1,5 %, PSRO 0,6%, Altul – 1,1%. În cazul în care electoratul lui Andrei Postolache (Partidul Pentru Iaşi) va conştientiza alianţa acestei formaţiuni cu USR, PNL va pierde un bazin important din electorat.

Ponta încă are imagine bună

Întrebaţi ce partid va câştiga alegerile dacă scrutinul ar avea loc duminica viitoare, ieşenii au acordat un scor net favorabil celor de la PSD. Astfel, procentele ar arăta în felul următor: PSD – 56,2%, PNL – 17,5 %. Restul partidelor s-au încadrat în intervalul 0,1 – 1,9 %.

Din totalul celor intervievaţi, 17% au declarat că sunt nehotărâţi în privinţa votului. Aici s-ar putea „bate” PNL ca să recupereze, sau PSD, să mărească distanţa. Ieşenii se duc tot în zona PSD când sunt întrebaţi de numele viitorului prim-ministru. Peste 25% îl vor pe Victor Ponta, dar la distanţă mică se află Dacian Cioloş, cu 24,6%.

Deşi Blaga a dispărut din peisaj, Bodea are încă o susţinere puternică la Bucureşti

Chirica, lider la încredere

Ieşenii şi-au exprimat şi părerea în ceea ce priveşte liderii locali. Astfel, primarul PSD, Mihai Chirica, înregistrează o încredere de 62,1%, cu o notorietate de 84,6%. Tot la capitolul încredere, candidatul PSD, Camelia Gavrilă, înregistrează 29,6%, Petru Movilă (PMP) – 27,5%, Varujan Vosganian (ALDE) – 23,5%, Andrei Postolache – 13%.

Liberalii nu au ţinut cont de sondaje

În ciuda acestor rezultate, PNL Iaşi nu a ţinut cont de acestea. Astfel, membrii de partid care aveau notorietate şi încredere din partea ieşenilor nu s-au mai regăsit pe liste, cum ar fi cazul liberalului Cătălin Moroşanu. Acesta a primit puţine voturi din partea colegilor din partid la momentul propunerii candidaţilor. Situaţia s-a repetat când s-au făcut listele finale, la Bucureşti. Au avut succes, însă, cei cu rezultate foarte slabe în sondaj. Aflat pe poziţia a treia pe listele destinate Camerei Deputaţilor, deputatul Costel Alexe a înregistrat un record negativ. Raportul încredere /neîncredere în cazul său arată un procent neverosimil: - 0,7%. La fel este situaţia şi la senatorul Dumitru Oprea, aflat pe poziţia a doua: - 0,4%. Marius Bodea, care se află în capul listei pentru deputaţi, are o medie de 4,1%. Lista este continuată de Alexandru Muraru, cu 2,1%, în timp ce Eduard Boz înregistra -0,1%.

Media încredere/neîncredere este la fel de proastă şi în cazul candidaţilor de pe lista Senatului. Mihaela Popa se „bucură” de 0,8%, în timp ce Dragomir Tomaşeschi de -2,1%.

Costel Alexe, vizibil iritat

Costel Alexe s-a enervat în momentul în care a fost întrebat de rezultatele sondajului. Acesta consideră că susţinerea colegilor de partid este suficientă. „Nu ştiu despre ce sondaj este vorba. Eu am avut o nominalizare câştigată în urma votului colegilor din mediul rural. Ce să comentez? În cadrul Colegiului Director Judeţean am primit votul de încredere a 87 de colegi. Acest lucru este foarte important pentru mine, mă obligă pentru mandatul viitor.”, a exclamat Alexe, când i-a fost repetat rezultatul sondajului.

Preşedinte PNL: „Au răspuns emoţional”

Preşedintele PNL Iaşi, Emil Bălteanu, a precizat că rezultatele sondajului nu ar fi foarte slabe, deoarece cei intervievaţi au răspuns într-o perioadă în care scandalurile în partid erau la ordinea zilei. „Noi am avut acest sondaj, comandat pe municipiu. Cei care au vrut să apară în acest sondaj au decis să fie făcut numai pe municipiu. În cazul rezultatului domnului Alexe, el a fost ales în mandatul trecut în zona rurală. Asta ar fi explicaţia rezultatului său. În cazul lui Boz: a prins o perioadă în Consiliul Local şi s-a scris tendenţios la adresa sa. În afară de sondaj, au fost şi alte criterii pentru nominalizare, legate de CV-ul profesional, politic. De asta domnul Moroşanu nu a fost inclus pe liste. Lumea a răspuns şi emoţional la întrebări. Era o perioadă cu multe frământări în partid”, a spus Bălteanu.

 Andrei a mai lucrat pentru liberali

Cine a făcut sondajul

De realizarea sondajului s-a ocupat Agenţia de Rating Politic din Bucureşti, pe un eşantion de 823 de persoane din municipiul Iaşi, interviurile fiind realizate faţă în faţă. Operatorul de sondaje este condus de Cristian Andrei, cel care s-a ocupat de campania prezidenţială a lui Klaus Iohannis, în calitate de consultant politic. Aceeaşi agenţie s-a ocupat de campania din 2009 a lui Crin Antonescu sau de campania pentru Primăria Botoşani a lui Ovidiu Portariuc.

Citește și Bivolari, patria lui Gafița! Cum să umfli tot bugetul unei comune prin 70 de contracte dedicate

Al doilea „politician" din Iaşi ca încredere, după Mihai Chirica, este luptătorul K1 Cătălin Moroşan, relevă sondajul PNL realizat la nivel de municipiu. Asta arată cât de relevantă e notorietatea, dar e o poveste veche. Am auzit că sportivul e băiat bun, are ceva umor, dar nu ştiu ce înţelege din marile provocări cum ar fi liberalizarea serviciilor de Sănătate, competiţia dintre hub-urile tehnologice sau restructurarea serviciilor publice. Daniel Minciună, de exemplu, un necunoscut în sondaje, mi se pare genul care s-a maturizat în hăţişul administrativ, le vede bine din punct de vedere tehnic şi ar fi fost cu adevărat util Iaşului.

Mihai Chirica e campionul detaşat al politicii ieşene cu încredere de peste 60% şi aproape că-i o nebunie să te apuci să-l critici pe cel mai iubit fiu al oraşului. Da, şi vreo 62% din populaţie crede că judeţul merge într-o direcţie bună, deci aproape nu ai arme să combaţi o realitate atât de evidentă, fiind clar că te-ai îmbătat şi trebuie să te culci.

Dar există două ciudăţenii care îl pun în gardă pe Mihai Chirica. Prima e analogia cu Moroşan, un produs de marketing 100%, fără nicio legătură cu politica şi administraţia, care presupun competenţă în găsirea soluţiilor bune pentru oameni, idei noi şi abilităţi mari de negociere. Dacă Moroşan are 43%, de ce ne-am mira de Chirica 62%, amândouă fiind produse supraexpuse?

Al doilea pericol este cota mare de neîncredere pe care o are primarul nou-ales: 21,4%, cea mai mare dintre toate personalităţile testate. Chirica are în faţa sa o bază masivă care i se opune, o ameninţare latentă. Succesul îl face pe Mihai Chirica iubit de foarte mulţi dar şi urât de mulţi. E paradoxul de care mulţi lideri nu ţin cont, uitând că au opoziţie, spunând şi crezând din toată inima că ei reprezintă soluţia tuturor dorinţelor, aspiraţiilor, nemulţumirilor, ştiind dinainte ce e bine pentru ceilalţi şi uitând că Puterea se împarte cu adversarii şi se exercită deschis, cu toate cărţile pe masă. Paradoxul este că nimeni din Iaşi nu are mai mulţi duşmani decât Mihai Chirica.

Văzând la ce cote mici stau ceilalţi, oameni cu experienţă, cunoscuţi de mult timp în politică, unii chiar deştepţi, şi remarcându-l încă o dată pe campionul Chirica, avându-l pe Moroşan la dreapta-i, afirm din nou ceea ce spun de foarte mult timp: în Iaşi nu există o alternativă reală, construită cu maximă determinare, care să se bată pe bune pe piaţă, care să le arate ieşenilor cealaltă faţă a monedei. Succesul nu e atât al PSD, ci al celor care pierd prin neprezentare de un deceniu. Cât timp nu se edifică solid o alternativă, în ani de zile, cu tenacitate, cu echipa unită, cu munca de diseminare a mesajelor, cu proiecte la nivel mare, nu se poate vorbi de o concurenţă reală în ochii publicului. Pur şi simplu acesta nu are ce alege. Ceva-ceva începuse Cristian Adomniței, dar cu accente megalomanice care l-au scos din joc.

Avem un Mihai Chirica în Ţara Piticilor, toţi sunt de înălţimea degetelor sale de la picioare. Sondajele confirmă monopolul ofertei electorale. Dacă am fi într-un desen animat, PNL nu i-ar rămâne decât să-l lase pe Cătălin Moroşan să-l bată pe Mihai Chirica, dacă atât au fost în stare să producă. Dar nu să-i dea una la figură, ci să-l snopească în idei. Ridicol, nu?

Moment crucial la sfârșitul acestei săptămâni pentru una dintre cele mai importante funcții din județ. Doar doi candidați au trecut de proba dosarelor: fostul interimar de la Iași, Doina Naum, și actualul director de la Suceava, Petrică Ropotă. Va juca factorul politic un rol decisiv, ca de fiecare dată în ultimii 25 de ani?

La finalul acestei săptămâni se anunță un concurs foarte important pentru ocuparea funcției de director general la Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice. Până acum două săptămâni, interimatul era asigurat de Doina Naum, funcție ocupată după plecarea lui Marian Bosianu.

Ropotă, girat de PNL

Înainte de interimat, Naum ocupa funcția de director executiv adjunct Colectare în cadrul DGRFP Iași. În aceste condiții, Doina Naum este unul dintre candidații pentru postul de director general, concurs ce va avea loc vineri, 4 iulie, la sediul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (ANFP), ora urmând să fie anunțată ulterior.
În condițiile în care interimatul lui Naum a expirat, a fost numit pe perioadă determinată Eugen Ciorici, fost vicepreședinte ANAF, susținut de Partidul Național Liberal (PNL).
Însă mai există un contracandidat, fiind validate în total doar două dosare la înscrierile pentru  concurs. Este vorba de Petrică Ropotă, care a reușit să treacă de selecția dosarelor. Ropotă este un personaj controversat în lumea Finanțelor. În perioada 2005-2014, acesta a fost șeful Administrației Județene a Finanțelor publice Suceava. În 2014, a fost detașat pentru o perioadă de șase luni la conducerea instituției similare din Drobeta Turnu Severin. Ropotă a ajuns șef la Fiscul din Suceava grației susținerii PNL. Și-a păstrat funcția în perioada 2008-2012, având sprijinul, de data asta, din partea PD-L. Mai apoi, a revenit cu gânduri mai bune spre PNL.

Doina Naum (stânga) și Petrică Ropotă sunt firi diferite, ieșeanca fiind discretă, acționând din umbră, iar suceveanul un actor căruia îi place prim-planul în spațiul public

La Iași au fost probleme cu concursurile

Concursurile organizate pentru ocuparea funcțiilor din Finanțe s-au lăsat în ultima perioadă cu scandaluri. Mai mulți candidați care au fost admiși pentru posturile de la Vamă nu au fost validați, neexistând vreo explicație, motivul pentru care litigiul se judecă în instanță. Modul de organizare a concursurilor este și unul din motivele pentru care Marian Bosianu a fost demis. Gelu Diaconu, fostul șef al ANAF, a explicat la acea dată că Bosianu nu a respectat o decizie potrivit căreia, la fiecare concurs de promovare organizat de Finanțe, trebuie să facă parte din comisii și un inspector de integritate.

Citește și EXCLUSIV: Noii „băieți deștepți” în afacerile cu Primăria. Ziarul lui Manuel Onofrei și Rareș Neamțu este ținut pe banii regiilor

Mai mult de jumătate din bugetul Iașului se duce pe salariile și achizițiile din Primărie și serviciile și direcțiile sale. Relevante sunt cheltuielile foarte mari de la Iași cu „bunuri și servicii”, adică Achizițiile directe, care reprezintă 22% din totalul bugetului.

Bugetul municipiului şi bugetele societăţilor subordonate Primăriei au fost principalele subiecte de dezbatere în cadrul şedinţei Consiliului Local de ieri. Aleșii liberali au acuzat lipsa de transparenţă a municipalităţii în privinţa utilizării fondurilor publice şi fondurile reduse dirijate către investiţii, abţinându-se la mai multe proiecte de hotărâri. PSD și aliații săi din legislativul local au anihilat opoziția liberală, toate cele 51 de proiecte de pe ordinea de zi fiind adoptate.

„PNL îşi doreşte un buget centrat pe investiţii. Vedem însă că pentru bunuri şi servicii se cheltuiesc 23% din buget, adică 150 milioane lei, mai mult decât dublu faţă de sumele alocate investiţiilor, de 70 milioane de lei. Considerăm că este un buget al risipei“, a spus liderul consilierilor liberali, Eduard Boz, care a mai solicitat și un audit la toate societățile subordonate administrației locale.

Consilierii PNL au mai anunțat că nu vor vota bugetul pe 2017 dacă nu vor fi fi prevăzute minimum 30% din cheltuieli pentru investiții. Liberalii sunt nemulțumiți mai ales pentru faptul că proiectul amenajării unui parc industrial la Fortus bate pasul pe loc. Mai mult, aproape toată suma alocată inițial pentru inițierea documentațiilor necesare a fost retrasă la rectificarea de buget de ieri.

Citește și Iașul, repetent la investiții între orașele mari din țară, campion la achiziții directe. Banii rămân la „ei"

Un studiu realizat de Asociația Funky Citizen arată că administrația ieșeană funcționează extrem de scump, foarte puțin eficient și neglijează investițiile. Concluzia celor care au întocmit raportul este că ne costă, anual, peste 56% doar ca să ținem orașul în funcțiune, în vreme ce pentru investiții care ar schimba viitorul, avem puțin peste 10% din buget – bani proprii.

Cu alte cuvinte, din 865 milioane de lei, 486,6 milioane de lei se duc în cheltuielile care țin orașul în funcțiune: salarii din administrație, salarizarea personalului din regiile și direcțiile subordonate Primăriei, din societățile Consiliului Local (Salubris, Citadin), facturi ale societăților, pixuri și hârtie.

Din această sumă, 300 milioane de lei sunt pentru cheltuieli de personal (34.9%) și aproape 190 de milioane pentru bunuri și servicii.

Relu Fenechiu are de încasat o sumă uriaşă de la partidul care l-a făcut celebru în lumea politică. Tribunalul Bucureşti a decis, pe 12 octombrie, că Partidul Naţional Liberal mai trebuie să-i plătească fostului ministru circa 600.000 de lei, daune şi penalizări. Suma se adaugă celor 1,37 milioane lei datorate de partid fostului lider al PNL Iaşi pentru materiale promoţionale furnizate de acesta în campania prezidenţială din 2009.

Lovitură financiară de proporţii pentru Partidul Naţional Liberal (PNL). O firmă a fostului ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, trebuie să ia din visteria partidului aproape două milioane de lei, sumă provenind dintr-un contract semnat înainte de campania pentru alegerile prezidenţiale din 2009. PNL a fost obligată iniţial de instanţă să-i achite societăţii 1,37 de milioane de lei, la care s-au adăugat acum penalităţi şi despăgubiri.

Eşalonarea care nu a mai avut loc

Datoriile Partidului Naţional Liberal către firma La Rocca SRL, aparţinând lui Relu Fenechiu, au crescut simţitor. Pentru materialele promoţionale, pături, fulare, căciuli şi traininguri inscripţionate „Crin Antonescu, preşedinte!”, furnizate de societate pentru campania din 2009, liberalii trebuie să achite acum nu mai puţin de două milioane de lei (aproximativ 450.000 de euro).

La suma astronomică s-a ajuns tocmai pentru că partidul nu a plătit serviciile prestate de firma fostului ministru al Transporturilor, la care s-au adăugat acum penalităţi de întârziere şi despăgubiri. Între cele două părţi au avut loc în ultimii ani mai multe procese legate de această datorie, în marea majoritate câştigate de Fenechiu. După primul dosar, Fenechiu a anunţat că a ajuns la o înţelegere cu partidul pentru reeşalonarea datoriei pe o perioadă de doi ani, dar acest lucru nu a mai avut loc. Ulterior, politicianul ieşean a intrat în puşcărie, fiind condamnat la cinci ani de închisoare în Dosarul Transformatorul.

Ce vremuri: Crin Antonescu s-a retras din politică, Fenechiu a fost obligat să o facă

Daune de 400.000 lei

Tribunalul Bucureşti a obligat din nou PNL, la începutul acestui an, să-i achite firmei La Rocca aproape 1,37 de milioane de lei pentru materialele furnizate în campania din 2009. Cum nu a văzut niciun ban, societatea i-a dat din nou în judecată pe liberali.Tribunalul Bucureşti a admis, recent, acţiunea firmei lui Fenechiu şi a obligat PNL să-i plătească acestuia 150.212 de lei reprezentând penalităţi de întârziere calculate până la 27 ianuarie 2016 şi 400.000 de lei daune moratorii. „Obligă pârâta să platească reclamantei penalităţi de întarziere de 0,01 % pe zi de întârziere calculate de la data de 28.01.2016 şi până la data achitării debitului în cuantum de 1.367.000 lei”, se arată în minuta deciziei instanţei. Astfel, până în prezent, firma trebuie să primească alţi aproape 37.000 de lei, respectiv câte 136 de lei pentru fiecare zi de întârziere. Decizia Tribunalului Bucureşti nu este definitivă, dar este executorie.

Partidele nu pot fi executate în campanie

„Nu am luat niciun ban până acum. Pentru suma de 1.367.000 lei am început executarea acum patru luni, dar nu am recupera nimic pentru că PNL-ul a ascuns tot, şi case şi maşini”, a precizat Ciprian Marius Zancu, avocatul firmei La Rocca.

Reprezentanţii PNL nu au putut fi contactaţi pentru a-şi spune punctul de vedere.

Liberalii pot răsufla, însă, uşuraţi pentru că atunci când conturile le vor fi alimentate obligatoriu cu bani, în campania electorală din noiembrie, firma lui Relu Fenechiu nu se va putea apropia de conturile lor. În primăvara acestui an, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat o lege care interzice executarea silită a conturilor formaţiunilor politice în timpul campaniilor electorale. Legea a fost adoptată de parlamentari cu largul concurs al celor două mari partide, PSD şi PNL, care, despărţite de ideologie, au un mare lucru în comun: datorii de milioane de euro către diferiţi creditori.  

 Aproape doi ani a reuşit Fenechiu să evite camerele de luat vederi în perioada cât a stat la închisoare. În final, n-a mai putut să facă acest lucru 

Condamnat în Dosarul Transformatorul

Relu Fenechiu a fost condamnat definitiv, în ianuarie 2014, la cinci ani de închisoare în Dosarul Transformatorul. Fostul lider liberal a fost acuzat de DNA că prin firmele sale a vândut transformatoare şi întrerupătoare uzate şi vechi la preţuri de produse noi către Sucursala de Întreţinere si Servicii Energetice Electrice Moldova, cu complicitatea fostei conduceri a instituţiei.

Pe 14 octombrie 2016, Fenechiu a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu procurorii DNA, în altr dosar, al acordării ilegale de contracte preferenţiale din bani publici. Astfel, fostul ministru a acceptat încadrarea juridică şi o pedeapsă de 3 ani şi 10 luni de închisoare, dosarul fiind trimis la Tribunalul Bucureşti. Dacă acordul de recunoaştere a vinovăţiei va fi validat de instanţă, pedeapsa va fi contopită cu cei cinci ani de închisoare pe care Fenechiu îi execută în prezent.

 Vila lui Fenechiu, unul dintre bunurile menite să fie scoase la licitaţie

Are şi de dat

Din nefericire pentru el, Fenechiu are şi de plătit prejudicii în cele două dosare penale. În primul, suma totală care trebuie returnată este de 5,6 milioane lei, Fenechiu fiind obligat să achite banii în solidar cu alţi inculpaţi. Până în prezent, el nu a returnat nici un leu pentru că el şi soţia sa au o dispută în instanţă asupra partajării bunurilor aflate sub sechestru.

Citește și Operațiunea „Cioara vopsită": soții Sofronia au dat un tun de 50.000 de euro cu 500 de profesori plimbați pe la Chișinău

În cel de-al doilea dosar, Fenechiu s-a angajat să plătească şpaga de circa 1 milion de euro pe care a primit-o, fiind pus, de asemenea, sechestru pe o parte din bunurile sale.

PNL va fi acționat în instanță săptămâna viitoare de PSD, a anunțat vineri, într-o conferință de presă, Liviu Dragnea, liderul social-democrat.

În aceste zile, avocații social-democraților lucrează la plângerea care va fi depusă pentru furt intelectual.

PSD-iștii sunt nemulțumiți și susțin că cei de la PNL le-au copiat sloganul, pe care, susține Liviu Dragea, l-au înregistrat la OSIM. Este vorba de sintagma „Îndrăznește să crezi în România”.

Social-democrații susțin că PNL a încălcat legea și pentru că, pe de altă parte, a folosit imaginea unui copil în ilustrația video de campanie fără să aibă acordul părinților.

„Acest slogan al nostru a fost conceput și realizat cu mult timp înainte. Ce au făcut cei de la PNL? L-au furat efectiv. Au scris acolo Îndrăznește să crezi în România cu oameni cinstiți. Păi ce oameni cinstiți sunt ăștia, cu oameni care fură? Noi vorbim de infracțiuni pentru care probabil nu sunt absolut convins că nu vor da socoteală, că îl au acolo pe tătuca care îi protejează”, a declarat vineri Liviu Dragnea, într-o conferință de presă.

Liberalii spun însă că nu este vorba despre un furt intelectual, ci despre un slogan-replică la adresa adversarilor politici.

„Nu este o similaritate întâmplătoare, este voită, nu e coincidenţă pur şi simplu, este o strategie pusă la punct, nu e nimic întâmplător în folosirea acelui slogan. Noi nu facem nimic altceva decât să arătăm că poţi să ai încredere în România dacă ea este guvernată de oameni cinstiţi, nu de oameni condamnaţi penal. Însă nu am nicio emoţie cu privire la faptul că ne-ar putea confunda cineva pe noi, cei din PNL, cu cei din PSD, chiar dacă două cuvinte de pe un material coincid", a declarat Alina Gorghiu, joi, după depunerea la BEM a listelor pentru alegerile parlamentare.

(Sursa: digi24.ro)

Faptele pentru care este acuzat Aristotel Căncescu – luare de mită şi abuz în serviciu – s-ar fi petrecut în perioada precampaniei electorale din 2012. Procurorii DNA spun că în calitate de lider al organizaţiei PNL Braşov, ar fi cerut bani unor persoane în schimbul promisiunii că vor primi locuri de candidat la alegerile parlamentare.

Aristotel Căncescu a fost trimis în judecată în luna decembrie 2014 de către DNA Brașov, fiind acuzat de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (cinci infracțiuni), luare de mită, spălare a banilor, trafic de influență și instigare la tentativă la abuz în serviciu. El a fost arestat preventiv în perioada decembrie 2014 - februarie 2015.

În septembrie 2016, DNA a deschis un nou dosar penal în care îl acuză pe Aristotel Căncescu de abuz în serviciu. Alături de fostul şef al CJ Braşov este cercetat, pentru aceeaşi infracţiune, şi primarul municipiului Braşov, George Scripcaru.

Comunicatul DNA:

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 26 octombrie 2016, a inculpatului

CĂNCESCU ARISTOTEL ADRIAN, la data faptelor președinte al Consiliului Județean Brașov și președinte al filialei județene a unui partid politic, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:

- luare de mită (3 fapte),

- abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată.

Inculpatul Căncescu Aristotel Adrian urmează să fie prezentat la data de 27 octombrie 2016, Tribunalului Brașov, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

De asemenea, procurorii anticorupție au mai dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, începând cu data de 26 octombrie 2016, față de inculpatul

COMAN CLAUDIU, la data faptelor consilier județean, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:

- complicitate la luare de mită,

- instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată.

Totodată, procurorii anticorupție au mai dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspecții:

CIRICĂ CRISTIAN EMIL, la data faptei director al Direcției investiții, urbanism și amenajarea teritoriului, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,

ISPAS RADU PETRU, la data faptei administrator public al județului Brașov, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,

POPESCU AURELIA, la data faptei director economic executiv în cadrul Consiliului Județean Brașov, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,

IOSIF RĂZVAN, la data faptei administrator al unei societăți comerciale, cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.

În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

1. În contextul campaniei electorale din anul 2012, inculpatul Căncescu Aristotel Adrian, în calitate de președinte al filialei județene a unui partid politic, a pretins de la trei persoane bani și alte foloase, constând în suma totală de 105.000 lei și angajarea unor anumite persoane în cadrul Agenției Județene de Dezvoltare Durabilă, pentru ca în schimb să îi pună pe cei trei pe poziții sigur eligibile pe lista de candidați pentru Consiliul Județean Brașov.

Una dintre cele trei persoane este și inculpatul Coman Claudiu care, la acea vreme, era șef de campanie electorală și consilier județean. În această calitate, inculpatul Coman Claudiu a primit de la una dintre viitoarele candidate la funcția de consilier județean, în biroul său din cadrul CJ Brașov, suma de 50.000 lei.

Banii respectivi au fost predați casieriei partidului, fără documente, fiind utilizați pentru materiale electorale, consecința fiind alegerea celor trei persoane în funcția de consilier județean.

2. În aceleași circumstanțe, în perioada 2012-2013, inculpatul Căncescu Aristotel Adrian, în calitate de președinte al Consiliului Județean Brașov, cu încălcarea prevederilor legale și la cererea inculpatului Coman Claudiu, a dat dispoziții pentru întocmirea formală a cinci referate pe care ulterior le-a aprobat. Referatele respective au fost semnate în prealabil și de suspecții Cirică Cristian Emil, Popescu Aurelia și Ispas Radu Petru.

Prin intermediul acestor documente, inculpatul a justificat trei dispoziții pe care le-a dat ulterior și inițierea și adoptarea unor hotărâri pentru alocarea unor sume de bani din fondul de rezervă al consiliului.

Prin aceste demersuri, sub pretextul achiziției de softuri educaționale/servicii, a fost aprobată suma de 675.000 lei.

În continuare, având acceptul și promisiunea președintelui Consiliului Județean Brașov că va aloca banii respectivi, dar și pentru a realiza o aparență de legalitate, inculpatul Coman Claudiu și-a folosit influența ce decurgea din calitățile menționate mai sus și a cerut unui număr de 15 primari din județ (de aceeași orientare politică) să formuleze cereri prin care să solicite alocarea de sume de bani din fondul de rezervă pentru achiziția de softuri educaționale, lucru pe care aceștia din urmă l-au și făcut.

După formularea acestor cereri, între societatea administrată în fapt de suspectul Iosif Razvan și primăriile respective sau direct cu școlile din aceste localități, au fost încheiate contracte pentru furnizarea de cursuri, în speță tutoriale Windows, Word, Excel, Power Point, navigare internet, sub forma unor pachete cu CD-uri, a căror valoare a totalizat suma de 675.000 de lei.

În unele cazuri au fost încheiate contracte fără ca unitățile de învățământ sau primările să dețină calculatoare și, în plus, softurile vândute nu erau licențiate sau avizate de Ministerul Educației ca fiind corespunzătoare programei de învățământ pentru ciclul gimnazial.

Ulterior, societatea furnizoare a softurilor, după scăderea cheltuielilor făcute (aproximativ 10.000 lei pentru fiecare contract, plus diverse comisioane), a retras restul de bani în numerar, în mai multe tranșe.

Banii au fost apoi remiși inculpatului Coman Claudiu din care acesta a folosit suma de 86.000 de lei pentru a-și asigura locul pe o poziție sigur eligibilă pe lista candidaților pentru Consiliul Județean Brașov.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul Coman Claudiu, trebuie să respecte următoarele obligații:

- să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat,

- să informeze de îndată Direcția Națională Anticorupție – Structura Centrală și organul de poliție desemnat cu supravegherea cu privire la schimbarea locuinței,

- să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea lor conform programului de supraveghere întocmit sau ori de câte ori este chemat,

- să nu depășească limita teritorială a României, decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov,

- să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanțele de dispunere a controlului judiciar,

- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.

Inculpatului Coman Claudiu i s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

Inculpaților și suspecților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 și 307 Cod de procedură penală.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale, respectiv punerea în mișcare a acțiunii penale reprezintă etape ale procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activități care nu pot, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

(Sursa: digi24.ro)

Relu Fenechiu are de încasat o sumă uriaşă de la partidul care l-a făcut celebru în lumea politică. Tribunalul Bucureşti a decis, pe 12 octombrie, că Partidul Naţional Liberal mai trebuie să-i plătească fostului ministru circa 600.000 de lei, daune şi penalizări. Suma se adaugă celor 1,37 milioane lei datorate de partid fostului lider al PNL Iaşi pentru materiale promoţionale furnizate de acesta în campania prezidenţială din 2009.

Lovitură financiară de proporţii pentru Partidul Naţional Liberal (PNL). O firmă a fostului ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, trebuie să ia din visteria partidului aproape două milioane de lei, sumă provenind dintr-un contract semnat înainte de campania pentru alegerile prezidenţiale din 2009. PNL a fost obligată iniţial de instanţă să-i achite societăţii 1,37 de milioane de lei, la care s-au adăugat acum penalităţi şi despăgubiri.

Eşalonarea care nu a mai avut loc

Datoriile Partidului Naţional Liberal către firma La Rocca SRL, aparţinând lui Relu Fenechiu, au crescut simţitor. Pentru materialele promoţionale, pături, fulare, căciuli şi traininguri inscripţionate „Crin Antonescu, preşedinte!”, furnizate de societate pentru campania din 2009, liberalii trebuie să achite acum nu mai puţin de două milioane de lei (aproximativ 450.000 de euro).

La suma astronomică s-a ajuns tocmai pentru că partidul nu a plătit serviciile prestate de firma fostului ministru al Transporturilor, la care s-au adăugat acum penalităţi de întârziere şi despăgubiri. Între cele două părţi au avut loc în ultimii ani mai multe procese legate de această datorie, în marea majoritate câştigate de Fenechiu. După primul dosar, Fenechiu a anunţat că a ajuns la o înţelegere cu partidul pentru reeşalonarea datoriei pe o perioadă de doi ani, dar acest lucru nu a mai avut loc. Ulterior, politicianul ieşean a intrat în puşcărie, fiind condamnat la cinci ani de închisoare în Dosarul Transformatorul.

Ce vremuri: Crin Antonescu s-a retras din politică, Fenechiu a fost obligat să o facă

Daune de 400.000 lei

Tribunalul Bucureşti a obligat din nou PNL, la începutul acestui an, să-i achite firmei La Rocca aproape 1,37 de milioane de lei pentru materialele furnizate în campania din 2009. Cum nu a văzut niciun ban, societatea i-a dat din nou în judecată pe liberali.Tribunalul Bucureşti a admis, recent, acţiunea firmei lui Fenechiu şi a obligat PNL să-i plătească acestuia 150.212 de lei reprezentând penalităţi de întârziere calculate până la 27 ianuarie 2016 şi 400.000 de lei daune moratorii. „Obligă pârâta să platească reclamantei penalităţi de întarziere de 0,01 % pe zi de întârziere calculate de la data de 28.01.2016 şi până la data achitării debitului în cuantum de 1.367.000 lei”, se arată în minuta deciziei instanţei. Astfel, până în prezent, firma trebuie să primească alţi aproape 37.000 de lei, respectiv câte 136 de lei pentru fiecare zi de întârziere. Decizia Tribunalului Bucureşti nu este definitivă, dar este executorie.

Partidele nu pot fi executate în campanie

„Nu am luat niciun ban până acum. Pentru suma de 1.367.000 lei am început executarea acum patru luni, dar nu am recupera nimic pentru că PNL-ul a ascuns tot, şi case şi maşini”, a precizat Ciprian Marius Zancu, avocatul firmei La Rocca.

Reprezentanţii PNL nu au putut fi contactaţi pentru a-şi spune punctul de vedere.

Liberalii pot răsufla, însă, uşuraţi pentru că atunci când conturile le vor fi alimentate obligatoriu cu bani, în campania electorală din noiembrie, firma lui Relu Fenechiu nu se va putea apropia de conturile lor. În primăvara acestui an, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat o lege care interzice executarea silită a conturilor formaţiunilor politice în timpul campaniilor electorale. Legea a fost adoptată de parlamentari cu largul concurs al celor două mari partide, PSD şi PNL, care, despărţite de ideologie, au un mare lucru în comun: datorii de milioane de euro către diferiţi creditori.  

 Aproape doi ani a reuşit Fenechiu să evite camerele de luat vederi în perioada cât a stat la închisoare. În final, n-a mai putut să facă acest lucru 

Condamnat în Dosarul Transformatorul

Relu Fenechiu a fost condamnat definitiv, în ianuarie 2014, la cinci ani de închisoare în Dosarul Transformatorul. Fostul lider liberal a fost acuzat de DNA că prin firmele sale a vândut transformatoare şi întrerupătoare uzate şi vechi la preţuri de produse noi către Sucursala de Întreţinere si Servicii Energetice Electrice Moldova, cu complicitatea fostei conduceri a instituţiei.

Pe 14 octombrie 2016, Fenechiu a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu procurorii DNA, în altr dosar, al acordării ilegale de contracte preferenţiale din bani publici. Astfel, fostul ministru a acceptat încadrarea juridică şi o pedeapsă de 3 ani şi 10 luni de închisoare, dosarul fiind trimis la Tribunalul Bucureşti. Dacă acordul de recunoaştere a vinovăţiei va fi validat de instanţă, pedeapsa va fi contopită cu cei cinci ani de închisoare pe care Fenechiu îi execută în prezent.

 Vila lui Fenechiu, unul dintre bunurile menite să fie scoase la licitaţie

Are şi de dat

Din nefericire pentru el, Fenechiu are şi de plătit prejudicii în cele două dosare penale. În primul, suma totală care trebuie returnată este de 5,6 milioane lei, Fenechiu fiind obligat să achite banii în solidar cu alţi inculpaţi. Până în prezent, el nu a returnat nici un leu pentru că el şi soţia sa au o dispută în instanţă asupra partajării bunurilor aflate sub sechestru.

Citește și Operațiunea „Cioara vopsită": soții Sofronia au dat un tun de 50.000 de euro cu 500 de profesori plimbați pe la Chișinău

În cel de-al doilea dosar, Fenechiu s-a angajat să plătească şpaga de circa 1 milion de euro pe care a primit-o, fiind pus, de asemenea, sechestru pe o parte din bunurile sale.

Liberalului îi sună bine ca denunțurile în dosarele de corupție să fie făcute în cel mult 3 luni de la comiterea faptelor, iar denunțătorilor să li se confiște averile ca și în cazul autorilor faptei. Măsura controversată e propusă de Elena Udrea ca să scape ea însăși de dosarul Gala „Bute”. Deputatul PNL de Iași n-are o problemă cu noul obstacol ce s-ar ridica în calea luptei împotriva corupției.

La începutul lunii septembrie, deputatul PNL de Iași, Anton Doboș, a intrat într-o companie dezonorantă: a semnat proiectul de lege inițiat de Elena Udrea care are drept scop să o scape pe ea însăși de dosarul de la DNA. Deputatul ieșean apare pe o listă de 34 de parlamentari care susțin demersul celei mai celebre blonde din politica românească.

Doboș, un pas înapoi
Prin acest proiect, Elena Udrea vrea să modifice Codul Penal astfel denunțurile în cazurile de corupție să nu poată fi făcute decât în termen de trei luni de la comiterea faptelor. Udrea este trimisă în judecată în Gala „Bute”, dosarul DNA bazându-se pe mărturiile unor denunțători apărute la câțiva ani de la producere evenimentelor. Elena Udrea susține că, în acest moment, denunțătorii ajută la fabricarea unor dosare penale împotriva unor politicieni sau oameni de afaceri.

Anton Doboș ar vota ca martorii să înceteze cu denunțurile

Liberalul Anton Doboș susține că și-a retras semnătura după ce a aflat cine este inițiatoarea, deși, pe fond, e de acord cu modificările. „Am retras semnătura încă de acum o lună. Era inițiată de Elena Udrea și presa ar fi sărit. Ideea este bună, pentru că denunțătorii scapă și cu averea și nepedepsiți. Nu am vrut să mă asociez cu Elena Udrea”, a declarat Anton Doboș, după ce s-a trezit că susține un deputat cu dosare grele de corupție. Pe site-ul Camerei Deputaților, el apare și în prezent pe lista semnatarilor proiectului.
Alt ieșean care a semnat proiectul este senatorul PSD Ionel Agrigoroaei. Acesta nu și-a pus problema unui deficit de imagine. Însuși senatorul a primit o condamnare de doi ani și șase luni cu suspendare pentru fals, uz de fals și complicitate la înșelăciune. Până la închiderea ediției, senatorul nu a putut fi contactat telefonic.

Și alți parlamentari cu probleme au semnat

Proiectul Elenei Udrea a fost semnat de 34 de deputați și senatori. Pe liste se află și deputatul PSD Mădălin Voicu. Acesta este anchetat de DNA pentru acuzații de spălare de bani. Alt deputat certat cu legea și încântat de inițiativă este liberalul Cătălin Teodorescu. Acesta este anchetat pentru abuz în serviciu în dosarul fostei șefe DIICOT, Alina Bica, privind o despăgubire ilegală făcută de ANRP. Proiectul urmează să fie analizat de camera decizională.
Surprinzător, proiectul Elenei Udrea este sprijinit de doar doi parlamentari PSD, Agrigoroaei și Mădălin Voicu, abundând în schimb susținătorii din UNPR, în număr de 15, și din PNL – 11. Se adaugă câțiva senatori și deputați neafiliați.

Elena Udrea l-a vrăjit cu proiectul ei pe deputatul ieșean

Ce urmărește Udrea prin acest proiect

Pe scurt, Udrea își dorește evitarea denunțurilor făcute de către alte persoane cercetate penal care își amintesc peste noapte faptele altora, petrecute în urmă cu mai mulți ani. ”Imunitatea absolută a denunțătorului, așa cum a fost reglementată până în prezent, a condus la situații absurde, când persoane cercetate penal, pentru diverse infracțiuni, au ajuns să formuleze astfel de sesizări privind presupuse fapte de corupție petrecute și cu 10 ani în urmă, ajungând să obțină în acest fel diverse beneficii, unele nemeritate și imoral acordate, inclusiv păstrarea produsului infracțiunii. Astfel, de exemplu, denunțarea unor infracțiuini de mită se face de făptuitorul care regretă fapta comisă într-un anumit termen de la comiterea faptei, stabilit de lege, termenul propus de 3 luni, și nu atunci când acesta este cercetat pentru alte fapte grave de urmărire penală, deoarece în astfel de situații seriozitatea și realitatea unor denunțuri făcute în condiții extreme devine una văsit discutabilă”, spune Elena Udrea în expunerea de motive a proiectului de lege.
În sfera penală se aplică legea cea mai favorabilă, astfel că, dacă acest proiect ar deveni lege, s-ar aplica și în cazul Elenei Udrea.

Citește și Cum se fură la Voinești: „Votați-l primar!”, ca să-mi dea bani. Lăudătorul din campanie, contract de 30.000 de lei de la primar

Liberalului îi sună bine ca denunțurile în dosarele de corupție să fie făcute în cel mult 3 luni de la comiterea faptelor, iar denunțătorilor să li se confiște averile ca și în cazul autorilor faptei. Măsura controversată e propusă de Elena Udrea ca să scape ea însăși de dosarul Gala „Bute”. Deputatul PNL de Iași n-are o problemă cu noul obstacol ce s-ar ridica în calea luptei împotriva corupției.

La începutul lunii septembrie, deputatul PNL de Iași, Anton Doboș, a intrat într-o companie dezonorantă: a semnat proiectul de lege inițiat de Elena Udrea care are drept scop să o scape pe ea însăși de dosarul de la DNA. Deputatul ieșean apare pe o listă de 34 de parlamentari care susțin demersul celei mai celebre blonde din politica românească.

Doboș, un pas înapoi
Prin acest proiect, Elena Udrea vrea să modifice Codul Penal astfel denunțurile în cazurile de corupție să nu poată fi făcute decât în termen de trei luni de la comiterea faptelor. Udrea este trimisă în judecată în Gala „Bute”, dosarul DNA bazându-se pe mărturiile unor denunțători apărute la câțiva ani de la producere evenimentelor. Elena Udrea susține că, în acest moment, denunțătorii ajută la fabricarea unor dosare penale împotriva unor politicieni sau oameni de afaceri.

Anton Doboș ar vota ca martorii să înceteze cu denunțurile

Liberalul Anton Doboș susține că și-a retras semnătura după ce a aflat cine este inițiatoarea, deși, pe fond, e de acord cu modificările. „Am retras semnătura încă de acum o lună. Era inițiată de Elena Udrea și presa ar fi sărit. Ideea este bună, pentru că denunțătorii scapă și cu averea și nepedepsiți. Nu am vrut să mă asociez cu Elena Udrea”, a declarat Anton Doboș, după ce s-a trezit că susține un deputat cu dosare grele de corupție. Pe site-ul Camerei Deputaților, el apare și în prezent pe lista semnatarilor proiectului.
Alt ieșean care a semnat proiectul este senatorul PSD Ionel Agrigoroaei. Acesta nu și-a pus problema unui deficit de imagine. Însuși senatorul a primit o condamnare de doi ani și șase luni cu suspendare pentru fals, uz de fals și complicitate la înșelăciune. Până la închiderea ediției, senatorul nu a putut fi contactat telefonic.

Și alți parlamentari cu probleme au semnat

Proiectul Elenei Udrea a fost semnat de 34 de deputați și senatori. Pe liste se află și deputatul PSD Mădălin Voicu. Acesta este anchetat de DNA pentru acuzații de spălare de bani. Alt deputat certat cu legea și încântat de inițiativă este liberalul Cătălin Teodorescu. Acesta este anchetat pentru abuz în serviciu în dosarul fostei șefe DIICOT, Alina Bica, privind o despăgubire ilegală făcută de ANRP. Proiectul urmează să fie analizat de camera decizională.
Surprinzător, proiectul Elenei Udrea este sprijinit de doar doi parlamentari PSD, Agrigoroaei și Mădălin Voicu, abundând în schimb susținătorii din UNPR, în număr de 15, și din PNL – 11. Se adaugă câțiva senatori și deputați neafiliați.

Elena Udrea l-a vrăjit cu proiectul ei pe deputatul ieșean

Ce urmărește Udrea prin acest proiect

Pe scurt, Udrea își dorește evitarea denunțurilor făcute de către alte persoane cercetate penal care își amintesc peste noapte faptele altora, petrecute în urmă cu mai mulți ani. ”Imunitatea absolută a denunțătorului, așa cum a fost reglementată până în prezent, a condus la situații absurde, când persoane cercetate penal, pentru diverse infracțiuni, au ajuns să formuleze astfel de sesizări privind presupuse fapte de corupție petrecute și cu 10 ani în urmă, ajungând să obțină în acest fel diverse beneficii, unele nemeritate și imoral acordate, inclusiv păstrarea produsului infracțiunii. Astfel, de exemplu, denunțarea unor infracțiuini de mită se face de făptuitorul care regretă fapta comisă într-un anumit termen de la comiterea faptei, stabilit de lege, termenul propus de 3 luni, și nu atunci când acesta este cercetat pentru alte fapte grave de urmărire penală, deoarece în astfel de situații seriozitatea și realitatea unor denunțuri făcute în condiții extreme devine una văsit discutabilă”, spune Elena Udrea în expunerea de motive a proiectului de lege.
În sfera penală se aplică legea cea mai favorabilă, astfel că, dacă acest proiect ar deveni lege, s-ar aplica și în cazul Elenei Udrea.

Citește și Cum se fură la Voinești: „Votați-l primar!”, ca să-mi dea bani. Lăudătorul din campanie, contract de 30.000 de lei de la primar