fbpx
 
Descarca aplicatia REPORTERIS
 
Relu Fenechiu a cerut Tribunalului Bucureşti contopirea celor 3 ani şi 10 luni de închisoare primiți recent după ce a recunoscut că a luat mită de la societatea SIVECO, cu cei 5 ani de închisoare pe care îi execută în prezent, în dosarul „Transformatorul“.

Fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, a fost condamnat, luni, de Tribunalul București, la 3 ani și 10 luni închisoare cu executare, după ce și-a recunoscut vinovăția într-un nou dosar în care este acuzat de DNA Ploiești de trafic de influență în formă continuată și spălare de bani. Decizia nu este definitivă.

 

Judecătorii au mai dispus confiscarea sumei de 901.526 de euro de la Relu Fenechiu, reprezentând obiectul infracțiunilor de trafic de influență și spălare a banilor, fiind menținut sechestrul pus de procurori pe bunurile fostului ministru, potrivit Agerpres.

 

Tribunalul București a avizat un acord de recunoaștere a vinovăției încheiat de Fenechiu cu procurorii DNA, în cadrul căruia el a acceptat să primească o condamnare de 3 ani și 10 luni închisoare cu executare, precum și interzicerea unor drepturi civile pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei.

 

Potrivit DNA, în perioada 2012 — 2014, Relu Fenechiu, în calitate de deputat, a pretins și a primit de la o firmă de software 15% din valoarea unor contracte promovate de Ministerul Justiției (în valoare de 13.990.059 lei fără TVA) și de o societate farmaceutică cu acționar majoritar Ministerul Sănătății (în valoare de 8.130.721 lei, fără TVA), pentru sprijinul promis și acordat în câștigarea și derularea acestor proiecte.

 

„Concret, sprijinul acordat de inculpatul Fenechiu Relu s-a materializat în intervenția sa la funcționari din cadrul Ministerului Justiției sau la persoane din conducerea societății farmaceutice, asupra cărora avea influență la acel moment. Pentru acest „ajutor”, inculpatul a primit de la reprezentanții firmei de software, prin intermediul a două societăți pe care le controla, suma totală de 3.966.716 lei (echivalentul a aproximativ 901.526,38 euro). Pentru a disimula proveniența ilicită a banilor, inculpatul Fenechiu Relu i-a determinat pe reprezentanții firmei de software să încheie cu societățile respective mai multe contracte de prestări servicii, care în realitate nu au fost executate", declară DNA.

 

Relu Fenechiu a primit de la Siveco România 620.000 de euro, prin firme controlate de el, între care una aparține fratelui său, dar și numerar, pentru a sprijini compania fondată de Irina Socol, în câștigarea a două contracte cu Ministerul Justiției și Antibiotice Iași.

 

În prezent, Relu Fenechiu se află în penitenciar unde execută o pedeapsă de 5 ani de închisoare primită în dosarul „Transformatorul".

 

(Sursa: romaniatv.net)


Relu Fenechiu a fost acuzat în mod oficial de procurorii DNA că a încasat o șpagă uriașă, cea mai mare din Iași de până acum, de 4,3 milioane euro. Din această sumă, fostul lider liberal a încasat cash 2,5 milioane de euro, printr-un intermediar. Fenechiu a fost condamnat definitiv, în ianuarie 2014, la cinci ani de închisoare în Dosarul Transformatorul.

 

La puţin timp după ce a recunoscut în fața procurorilor DNA că a luat mită de aproape un milion de euro într-un dosar privind acordarea ilegală de contracte preferenţiale din bani publici, fostul lider liberal Relu Fenechiu a fost pus sub acuzare într-un nou dosar de corupţie. Procurorii anticorupție au anunţat, aseară, că îl acuză pe Fenechiu de trafic de influenţă şi participaţie improprie la spălare de bani. Magistrații spun că Fenechiu ar fi luat o mită de 4,3 milioane de euro, din care  2,5 milioane de euro au fost primiți în numerar, în două rânduri.

 

Aceasta este cea mai mari mită „cash“ care apare într-un dosar DNA la nivel regional.

„În continuare, pentru a ascunde adevărata natură a provenienţei, circuitul financiar al sumelor de bani şi beneficiarul real al acestora, suspectul Fenechiu Relu a solicitat ca restul banilor să fie viraţi în conturile a două societăţi comerciale în baza unor contracte de consultanţă ce atestau operaţiuni comerciale fictive“, arată procurorii DNA în materialul dat publicității.

Programul SEI al Ministerulul Educaţiei a fost derulat de către firma Siveco, a cărei şefă, Irina Socol, a fost deja condamnată  pentru mai multe fapte de corupţie.

 

Aceeaşi societate este implicată în dosarul de corupție în care Fenechiui a recunoscut că a primit mită de aproape un milion de euro, acordată în cadrul a două contracte derulate de Ministerul Justiţiei şi firma Antibiotice SA, pe lângă ai căror reprezentanţi fostul lider liberal a intervenit. Înţelegerea i-a adus o pedeapsă de trei ani şi 10 luni. În acest al doilea dosar, Fenechiu s-a angajat să plătească şpaga de circa 1 milion de euro pe care a primit-o, fiind pus, de asemenea, sechestru pe o parte din bunurile sale.

 

Citește și Fenechiu, lăsat de PNL cu buzele umflate: nu mai vede niciodată cei 1,4 milioane de lei

 

Relu Fenechiu execută 5 ani de închisoare pentru trafic de influenţă, în dosarul Transformatorul. Între 2002 şi 2005, Fenechiu a cumpărat printr-o firmă transformatoare vechi din anii '70 şi le-a revândut societăţii Electrica Moldova. 99% din transformatoarele au rămas în stocul Electrica Moldova, pentru că nu au putut fi folosite. Prejudiciul a fost de peste 7,5 milioane de lei.

 

Până în prezent, el nu a returnat nici un leu pentru că el şi soţia sa au o dispută în instanţă asupra partajării bunurilor aflate sub sechestru.


Procurorii anticorupție au anunțat, luni, deschiderea unui nou dosar penal pe numele fostului liderl PNL Iași Relu Fenechiu. Anchetatorii spun că liberalul a pretins și primit mită în valoare de 4,3 milioane de lei pentru a asigura unei firme finanțarea de către Ministerul Educaţiei Naționale a etapei a V-a a Programului „Sistem Educaţional Informatizat” (SEI).

 

Sistemul Educaţional Informatizat (SEI) este un proiect guvernamental  în domeniul informatizării şi educaţiei asistate de calculator, fiind un program complex iniţiat de Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului în anul 2001.

SEI acoperă toate activităţile majore din sectorul educaţional. Programul este implementat de un parteneriat public-privat. Principalele companii implicate în implementarea SEI sunt SIVECO Romania, HP şi IBM.

 

DNA spune că faptele au fost comise în perioada 2008-2014, atunci când Fenechiu era deputat și președinte al PNL Iași.

 

În perioada menționată de procurori, la conducerea Ministrului Educației au fost zece miniștri, printre care și Cristian Adomniței, fostul președinte al CJ Iași, inculpat și el într-un dosar de corupție.

 

Miniștrii MECT 2008-2014

Cristian ADOMNIŢEI - 5 aprilie 2007 – 6 octombrie 2008

Anton ANTON - 6 decembrie 2008 – 22 decembrie 2008

Ecaterina ANDRONESCU - 23 decembrie 2008- 1 octombrie 2009

Emil BOC -interimar - 2 octombrie 2009 – 23 decembrie 2009

Daniel FUNERIU - 23 decembrie 2009 -9 februarie 2012

Cătălin BABA - 9 februarie 2012-7 mai 2012

Ioan MANG - 7 – 15 mai 2012

Liviu POP- interimar - 15 mai -2 iulie 2012

Ecaterina ANDRONESCU - 2 iulie -20 decembrie 2012

Remus PRICOPIE - 21 decembrie 2012 – 17 decembrie 2014

 

Comunicatul DNA:

 

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de suspectul

        

FENECHIU RELU, la data faptelor deputat în Parlamentul României și președinte al filialei județene a unui partid politic, cu privire la săvârșirea infracţiunilor de: trafic de influenţă, participaţie improprie la infracţiunea de spălare a banilor.

 

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

 

În perioada 2008 – 2014, suspectul Fenechiu Relu, în calitățile menționate mai sus, a pretins și a primit de la reprezentanţii unei societăți comerciale suma de circa 4.300.000 de euro pentru a asigura finanțarea de către Ministerul Educaţiei Naționale a etapei a V-a a Programului „Sistem Educaţional Informatizat” (SEI), atribuirea contractului către firma respectivă şi derularea acestuia în bune condiții.

Concret, sprijinul acordat de suspectul Fenechiu Relu s-a materializat prin intervenția sa la persoane cu funcții de conducere din cadrul Ministerul Educaţiei Naționale, asupra cărora avea influență la acel moment.

 

O parte din suma de bani pretinsă, respectiv  2.500.000 euro, a fost remisă în numerar suspectului, în două tranșe, printr-un intermediar.

 

În continuare, pentru a ascunde adevărata natură a provenienţei circuitul financiar al sumelor de bani şi beneficiarul real al acestora, suspectul Fenechiu Relu a solicitat ca restul banilor  să fie virați în conturile a două societăți comerciale în baza unor contracte de consultanţă ce atestau operaţiuni comerciale fictive. De precizat este faptul că semnatarii documentelor nu au avut cunoştinţă de înţelegerea dintre suspect şi reprezentanţii societății beneficiare a contractului anterior menţionat, întocmind actele la solicitarea acestuia din urmă.

 

Suspectului Fenechiu Relu i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

 

Anterior, inculpatul Fenechiu Relu a mai fost trimis în judecată de procurorii anticorupție pentru săvârșirea unor infracțiuni asimilate celor de corupție, iar procesul penal a fost finalizat prin decizie definitivă de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, iar ulterior într-un dosar separat a fost sesizată instanța de judecată cu acordul de recunoaștere a vinovăției  având ca obiect comiterea altor fapte de către acelaşi inculpat.

 

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.”

 

Citește și Fenechiu, lăsat de PNL cu buzele umflate: nu mai vede niciodată cei 1,4 milioane de lei


Relu Fenechiu are de încasat o sumă uriaşă de la partidul care l-a făcut celebru în lumea politică. Tribunalul Bucureşti a decis, pe 12 octombrie, că Partidul Naţional Liberal mai trebuie să-i plătească fostului ministru circa 600.000 de lei, daune şi penalizări. Suma se adaugă celor 1,37 milioane lei datorate de partid fostului lider al PNL Iaşi pentru materiale promoţionale furnizate de acesta în campania prezidenţială din 2009.

 

Lovitură financiară de proporţii pentru Partidul Naţional Liberal (PNL). O firmă a fostului ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, trebuie să ia din visteria partidului aproape două milioane de lei, sumă provenind dintr-un contract semnat înainte de campania pentru alegerile prezidenţiale din 2009. PNL a fost obligată iniţial de instanţă să-i achite societăţii 1,37 de milioane de lei, la care s-au adăugat acum penalităţi şi despăgubiri.

 

Eşalonarea care nu a mai avut loc

Datoriile Partidului Naţional Liberal către firma La Rocca SRL, aparţinând lui Relu Fenechiu, au crescut simţitor. Pentru materialele promoţionale, pături, fulare, căciuli şi traininguri inscripţionate „Crin Antonescu, preşedinte!”, furnizate de societate pentru campania din 2009, liberalii trebuie să achite acum nu mai puţin de două milioane de lei (aproximativ 450.000 de euro).

La suma astronomică s-a ajuns tocmai pentru că partidul nu a plătit serviciile prestate de firma fostului ministru al Transporturilor, la care s-au adăugat acum penalităţi de întârziere şi despăgubiri. Între cele două părţi au avut loc în ultimii ani mai multe procese legate de această datorie, în marea majoritate câştigate de Fenechiu. După primul dosar, Fenechiu a anunţat că a ajuns la o înţelegere cu partidul pentru reeşalonarea datoriei pe o perioadă de doi ani, dar acest lucru nu a mai avut loc. Ulterior, politicianul ieşean a intrat în puşcărie, fiind condamnat la cinci ani de închisoare în Dosarul Transformatorul.

 

Ce vremuri: Crin Antonescu s-a retras din politică, Fenechiu a fost obligat să o facă

Daune de 400.000 lei

Tribunalul Bucureşti a obligat din nou PNL, la începutul acestui an, să-i achite firmei La Rocca aproape 1,37 de milioane de lei pentru materialele furnizate în campania din 2009. Cum nu a văzut niciun ban, societatea i-a dat din nou în judecată pe liberali.Tribunalul Bucureşti a admis, recent, acţiunea firmei lui Fenechiu şi a obligat PNL să-i plătească acestuia 150.212 de lei reprezentând penalităţi de întârziere calculate până la 27 ianuarie 2016 şi 400.000 de lei daune moratorii. „Obligă pârâta să platească reclamantei penalităţi de întarziere de 0,01 % pe zi de întârziere calculate de la data de 28.01.2016 şi până la data achitării debitului în cuantum de 1.367.000 lei”, se arată în minuta deciziei instanţei. Astfel, până în prezent, firma trebuie să primească alţi aproape 37.000 de lei, respectiv câte 136 de lei pentru fiecare zi de întârziere. Decizia Tribunalului Bucureşti nu este definitivă, dar este executorie.

 

Partidele nu pot fi executate în campanie

„Nu am luat niciun ban până acum. Pentru suma de 1.367.000 lei am început executarea acum patru luni, dar nu am recupera nimic pentru că PNL-ul a ascuns tot, şi case şi maşini”, a precizat Ciprian Marius Zancu, avocatul firmei La Rocca.

Reprezentanţii PNL nu au putut fi contactaţi pentru a-şi spune punctul de vedere.

Liberalii pot răsufla, însă, uşuraţi pentru că atunci când conturile le vor fi alimentate obligatoriu cu bani, în campania electorală din noiembrie, firma lui Relu Fenechiu nu se va putea apropia de conturile lor. În primăvara acestui an, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat o lege care interzice executarea silită a conturilor formaţiunilor politice în timpul campaniilor electorale. Legea a fost adoptată de parlamentari cu largul concurs al celor două mari partide, PSD şi PNL, care, despărţite de ideologie, au un mare lucru în comun: datorii de milioane de euro către diferiţi creditori.  

 

 Aproape doi ani a reuşit Fenechiu să evite camerele de luat vederi în perioada cât a stat la închisoare. În final, n-a mai putut să facă acest lucru 

Condamnat în Dosarul Transformatorul

Relu Fenechiu a fost condamnat definitiv, în ianuarie 2014, la cinci ani de închisoare în Dosarul Transformatorul. Fostul lider liberal a fost acuzat de DNA că prin firmele sale a vândut transformatoare şi întrerupătoare uzate şi vechi la preţuri de produse noi către Sucursala de Întreţinere si Servicii Energetice Electrice Moldova, cu complicitatea fostei conduceri a instituţiei.

Pe 14 octombrie 2016, Fenechiu a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu procurorii DNA, în altr dosar, al acordării ilegale de contracte preferenţiale din bani publici. Astfel, fostul ministru a acceptat încadrarea juridică şi o pedeapsă de 3 ani şi 10 luni de închisoare, dosarul fiind trimis la Tribunalul Bucureşti. Dacă acordul de recunoaştere a vinovăţiei va fi validat de instanţă, pedeapsa va fi contopită cu cei cinci ani de închisoare pe care Fenechiu îi execută în prezent.

 

 Vila lui Fenechiu, unul dintre bunurile menite să fie scoase la licitaţie

Are şi de dat

Din nefericire pentru el, Fenechiu are şi de plătit prejudicii în cele două dosare penale. În primul, suma totală care trebuie returnată este de 5,6 milioane lei, Fenechiu fiind obligat să achite banii în solidar cu alţi inculpaţi. Până în prezent, el nu a returnat nici un leu pentru că el şi soţia sa au o dispută în instanţă asupra partajării bunurilor aflate sub sechestru.

 

Citește și Operațiunea „Cioara vopsită": soții Sofronia au dat un tun de 50.000 de euro cu 500 de profesori plimbați pe la Chișinău

 

În cel de-al doilea dosar, Fenechiu s-a angajat să plătească şpaga de circa 1 milion de euro pe care a primit-o, fiind pus, de asemenea, sechestru pe o parte din bunurile sale.


Relu Fenechiu are de încasat o sumă uriaşă de la partidul care l-a făcut celebru în lumea politică. Tribunalul Bucureşti a decis, pe 12 octombrie, că Partidul Naţional Liberal mai trebuie să-i plătească fostului ministru circa 600.000 de lei, daune şi penalizări. Suma se adaugă celor 1,37 milioane lei datorate de partid fostului lider al PNL Iaşi pentru materiale promoţionale furnizate de acesta în campania prezidenţială din 2009.

 

Lovitură financiară de proporţii pentru Partidul Naţional Liberal (PNL). O firmă a fostului ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, trebuie să ia din visteria partidului aproape două milioane de lei, sumă provenind dintr-un contract semnat înainte de campania pentru alegerile prezidenţiale din 2009. PNL a fost obligată iniţial de instanţă să-i achite societăţii 1,37 de milioane de lei, la care s-au adăugat acum penalităţi şi despăgubiri.

 

Eşalonarea care nu a mai avut loc

Datoriile Partidului Naţional Liberal către firma La Rocca SRL, aparţinând lui Relu Fenechiu, au crescut simţitor. Pentru materialele promoţionale, pături, fulare, căciuli şi traininguri inscripţionate „Crin Antonescu, preşedinte!”, furnizate de societate pentru campania din 2009, liberalii trebuie să achite acum nu mai puţin de două milioane de lei (aproximativ 450.000 de euro).

La suma astronomică s-a ajuns tocmai pentru că partidul nu a plătit serviciile prestate de firma fostului ministru al Transporturilor, la care s-au adăugat acum penalităţi de întârziere şi despăgubiri. Între cele două părţi au avut loc în ultimii ani mai multe procese legate de această datorie, în marea majoritate câştigate de Fenechiu. După primul dosar, Fenechiu a anunţat că a ajuns la o înţelegere cu partidul pentru reeşalonarea datoriei pe o perioadă de doi ani, dar acest lucru nu a mai avut loc. Ulterior, politicianul ieşean a intrat în puşcărie, fiind condamnat la cinci ani de închisoare în Dosarul Transformatorul.

 

Ce vremuri: Crin Antonescu s-a retras din politică, Fenechiu a fost obligat să o facă

Daune de 400.000 lei

Tribunalul Bucureşti a obligat din nou PNL, la începutul acestui an, să-i achite firmei La Rocca aproape 1,37 de milioane de lei pentru materialele furnizate în campania din 2009. Cum nu a văzut niciun ban, societatea i-a dat din nou în judecată pe liberali.Tribunalul Bucureşti a admis, recent, acţiunea firmei lui Fenechiu şi a obligat PNL să-i plătească acestuia 150.212 de lei reprezentând penalităţi de întârziere calculate până la 27 ianuarie 2016 şi 400.000 de lei daune moratorii. „Obligă pârâta să platească reclamantei penalităţi de întarziere de 0,01 % pe zi de întârziere calculate de la data de 28.01.2016 şi până la data achitării debitului în cuantum de 1.367.000 lei”, se arată în minuta deciziei instanţei. Astfel, până în prezent, firma trebuie să primească alţi aproape 37.000 de lei, respectiv câte 136 de lei pentru fiecare zi de întârziere. Decizia Tribunalului Bucureşti nu este definitivă, dar este executorie.

 

Partidele nu pot fi executate în campanie

„Nu am luat niciun ban până acum. Pentru suma de 1.367.000 lei am început executarea acum patru luni, dar nu am recupera nimic pentru că PNL-ul a ascuns tot, şi case şi maşini”, a precizat Ciprian Marius Zancu, avocatul firmei La Rocca.

Reprezentanţii PNL nu au putut fi contactaţi pentru a-şi spune punctul de vedere.

Liberalii pot răsufla, însă, uşuraţi pentru că atunci când conturile le vor fi alimentate obligatoriu cu bani, în campania electorală din noiembrie, firma lui Relu Fenechiu nu se va putea apropia de conturile lor. În primăvara acestui an, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat o lege care interzice executarea silită a conturilor formaţiunilor politice în timpul campaniilor electorale. Legea a fost adoptată de parlamentari cu largul concurs al celor două mari partide, PSD şi PNL, care, despărţite de ideologie, au un mare lucru în comun: datorii de milioane de euro către diferiţi creditori.  

 

 Aproape doi ani a reuşit Fenechiu să evite camerele de luat vederi în perioada cât a stat la închisoare. În final, n-a mai putut să facă acest lucru 

Condamnat în Dosarul Transformatorul

Relu Fenechiu a fost condamnat definitiv, în ianuarie 2014, la cinci ani de închisoare în Dosarul Transformatorul. Fostul lider liberal a fost acuzat de DNA că prin firmele sale a vândut transformatoare şi întrerupătoare uzate şi vechi la preţuri de produse noi către Sucursala de Întreţinere si Servicii Energetice Electrice Moldova, cu complicitatea fostei conduceri a instituţiei.

Pe 14 octombrie 2016, Fenechiu a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu procurorii DNA, în altr dosar, al acordării ilegale de contracte preferenţiale din bani publici. Astfel, fostul ministru a acceptat încadrarea juridică şi o pedeapsă de 3 ani şi 10 luni de închisoare, dosarul fiind trimis la Tribunalul Bucureşti. Dacă acordul de recunoaştere a vinovăţiei va fi validat de instanţă, pedeapsa va fi contopită cu cei cinci ani de închisoare pe care Fenechiu îi execută în prezent.

 

 Vila lui Fenechiu, unul dintre bunurile menite să fie scoase la licitaţie

Are şi de dat

Din nefericire pentru el, Fenechiu are şi de plătit prejudicii în cele două dosare penale. În primul, suma totală care trebuie returnată este de 5,6 milioane lei, Fenechiu fiind obligat să achite banii în solidar cu alţi inculpaţi. Până în prezent, el nu a returnat nici un leu pentru că el şi soţia sa au o dispută în instanţă asupra partajării bunurilor aflate sub sechestru.

 

Citește și Operațiunea „Cioara vopsită": soții Sofronia au dat un tun de 50.000 de euro cu 500 de profesori plimbați pe la Chișinău

 

În cel de-al doilea dosar, Fenechiu s-a angajat să plătească şpaga de circa 1 milion de euro pe care a primit-o, fiind pus, de asemenea, sechestru pe o parte din bunurile sale.


Procurorii DNA Ploieşti au dispus, înainte de a încheia acordul de recunoaştere a vinovăţiei cu Relu Fenechiu, punerea sub sechestru a mai multor bunuri ce aparţin acestuia. Anchetatorii au indisponibilizat mai multe terenuri şi case, dar şi o maşină, pentru a acoperi prejudiciul de 901.526,38 euro, sumă calculată ca prejudiciu în dosarul în care Fenechiu a recunoscut că este vinovat de trafic de influenţă şi spălare de bani.

 

Potrivit acordului de recunoaştere a vinovăţiei încheiat între procurori şi Fenechiu, unele dintre bunurile pe care s-a pus sechestru aparţin pe jumătate fostei soţii a ex-ministrului, Mariana, de care a divorţat după condamnarea din dosarul „Transformatorul”. Un sechestru a fost pus jumătate dintr-un teren de 1.567 de metri pătraţi, dar şi pe jumătate dintr-o vilă de 343 de metri pătraţi, a cărei valoare de inventat este de 815.755 de lei, potrivit DNA. De asemenea, un teren de 1.101 pătraţi ce era deţinut exclusiv de Fenechiu şi pe care pe care este construită o vilă, un garaj şi un foişor a fost de asemenea indisponibilizat, scrie „Adevărul”.

 

Procurorii DNA Ploieşti au mai identificat un alt teren, situat tot în municipiul Iaşi, de 2.000 de metri pătraţi, pe care Fenechiu era singurul proprietar şi care a fost, de asemenea, pus sub sechestru. O construcţie cu spaţii de loisir, împrejmuită, a fost şi ea indisponibilizată, la fel ca şi un vehicul marca BMW X6. Toate aceste bunuri vor putea fi valorificate efectiv de către stat după ce acordul de recunoaştere a vinovăţiei va fi validat de către instanţă şi va fi emisă o decizie definitivă de condamnare.

 

Prin recunoaşterea sa, Relu Fenechiu a fost de acord să primească o pedeapsă de 3 ani şi 10 luni de închisoare cu executare, din care se vor scădea cele 4 luni de arest preventiv. Pedeapsa primită este concurentă cu cei 5 ani de închisoare primiţi şi aproape executaţi în dosarul „Transformatorul”. Astfel, ambele condamnări vor fi contopite în baza vechiul Cod de Procedură Penală, iar pedeapsa rezultantă va fi de 5 ani, la care se poate adăuga un eventual spor de pedeapsă.

 

(Sursa: adevarul.ro)


Sunt atent la ceea ce se întâmplă în politică de prin anul 2003, când am scris primul text într-un ziar. De atunci şi până anul trecut, cu mici excepţii, principalele personaje care au polarizat scena politică au fost aceleaşi.

 

Mi-l amintesc pe Relu Fenechiu, mereu la costum şi prezentând planuri măreţe, pe Dan Cârlan ba încercându-şi talentul literar în comunicate de presă, pentru că pe unele le scria personal, ba luptându-se ca un erou cu Gheorghe Nichita, ca ulterior să facă împreună blaturi. Mi-l amintesc pe Ion Solcanu neştiind ce l-a lovit când Nichita l-a mătrăşit din politică sau pe Constantin Simirad luând peste picior pe toată lumea. Îmi amintesc şi de facilul drum pe care Cristian Adomniţei l-a parcurs de la modestie şi până la culmea aroganţei.

 

Astăzi, Relu Fenechiu nu ştie ce fapte să mai recunoască pentru a ieşi cât mai repede din puşcărie. Gheorghe Nichita nu s-a împăcat cu ideea că parcursul său politic este istorie şi, printre termenele de la procese, încă se zbate să apară în prim-plan. La banii pe care i-a avut pe mână, probabil lui Cristian Adomniţei nu-i vine să creadă că „a picat” pe-o găinărie. Dintre toţi, cel mai abil a fost mereu Dan Cârlan. Mereu perdant, el a ştiut întotdeauna să câştige din înfrângeri. Fără scandal şi tinichele penale legate, abilul liberalo-democrato-socialist a simţit că e momentul să se retragă la Bucureşti, pe-o funcţie bine plătită dar mai puţin vizibilă. Cât despre Constantin Simirad, acesta pare mai degrabă interesat de rotunjirea pensiei cu un post de consilier al actualului primar decât de vreo miză politică.

 

Pentru prima dată, clasa politică locală e pe cale să se schimbe brusc şi radical. Mihai Chirica, fostul director tehnic al Primăriei a ajuns primar. Maricel Popa, om de afaceri, a devenit şeful Consiliului Judeţean. Andrei Postolache, apărut de niciunde, a bulversat toate calculele strategilor de campanie, fiind votat de 13% dintre alegători. PNL nu are încă un lider, dar este limpede că nu va fi condus de un reprezentant al gărzii vechi.

 

Schimbările nu sunt numai la vârf. Aşa cum se conturează listele preliminare pentru parlamentare ale partidelor, sub un sfert din vechii parlamentari vor avea locuri eligibile. Petrică Movilă, Daniel Oajdea, Anghel Stanciu, Mihaela Popa, personaje din zona a doua a politicii, dar longevive ca prezenţă pe plan local, par să nu mai prindă un nou mandat.

 

Practic, o lume nouă ia în stăpânire administraţia şi bugetul Iaşului. Resetarea clasei politice e aproape completă. Ce nu se ştie încă: se schimbă doar numele variabilelor sau şi algoritmul?


Fostul director IT din Ministerul Justiției (MJ), Ion Krech, arestat preventiv în dosarul instrumentat de DNA Ploiești în care fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, și-a recunoscut faptele de corupție, scapă de detenție, însă decizia pronunțată, luni, de Tribunalul Prahova nu este definitivă.

 

Potrivit portalului instanțelor de judecată, Tribunalul Prahova a respins propunerea procurorilor DNA Ploiești privind prelungirea măsurii arestării preventive a lui Ion Krech și a dispus înlocuirea acestei măsuri cu arestul la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile, scrie Agerpres.

 

Conform deciziei menționate, pe perioada arestului la domiciliu, Krech are interdicție să comunice cu mai mulți martori din dosar, între care omul de afaceri Mihai Popazov, omul de afaceri Horațiu Bruno Berdilă, care este urmărit penal pentru cumpărare de influență în dosarul lui Vasile Blaga, și fondatoarea Siveco, Irina Socol.

 

Hotărârea Tribunalului Prahova poate fi contestată în termen de 48 de ore de la comunicare.

 

Ion Krech a fost arestat preventiv în luna iunie, la acel moment fiind emis mandat de arestare și pe numele lui Relu Fenechiu, cercetat în aceeași cauză.

 

Krech este acuzat de procurori că, în calitate de director al Direcției Tehnologia Informației din MJ, manager al unuia dintre proiectele derulate de minister și membru în comisia de licitație, în perioada 2012 — 2013, a pretins și primit, printr-un intermediar, de la reprezentanții unei firme de software, suma de 239.000 euro în trei tranșe.

 

Procurorii spun că banii au fost pretinși și primiți pentru ca Ion Krech să sprijine această firmă în câștigarea licitației pentru atribuirea și derularea unui proiect al MJ, în valoare de 14.700.000 lei fără TVA.

 

„Concret, cu câteva luni înainte de publicarea oficială, prin intermediul aceluiași intermediar, suspectul Ion Krech a remis reprezentanților firmei de software caietul de sarcini ce urma să fie publicat de Ministerul Justiției. În același sens, suspectul a mai conceput și redactat împreună cu reprezentanții firmei respective documentele aferente licitației, inserând în cuprinsul lor cerințe menite a-i favoriza pe aceștia din urmă. De asemenea, în schimbul banilor pretinși și primiți, suspectul Ion Krech a asigurat și buna derulare a contractului, a susținut și a fundamentat note interne, a semnat fișe de acceptanță, acte adiționale și a ajutat la deblocarea plăților, atunci când au intervenit astfel de probleme", au reținut anchetatorii.

 

De asemenea, conform DNA, pentru sprijinul promis și acordat în câștigarea și derularea proiectului cu Ministerul Justiției și pentru un alt proiect derulat cu o firmă farmaceutică având drept acționar majoritar Ministerul Sănătății, aceeași firmă de software i-a dat lui Relu Fenechiu, la acea dată deputat, suma de 620.000 euro.

 

DNA a anunțat, vineri, că Relu Fenechiu a recunoscut comiterea faptelor de trafic de influență în formă continuată și spălare de bani reținute în sarcina sa, dosarul și acordul de recunoaștere a vinovăției fiind trimise la Tribunalul București.

 

Astfel, Relu Fenechiu a declarat în prezența avocatului său că recunoaște comiterea faptelor reținute în sarcina sa, că acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și că este de acord cu felul și cuantumul pedepsei aplicate, precum și cu forma de executare a acesteia, respectiv 3 ani și 10 luni închisoare și interzicerea, atât pe perioada executării pedepsei, cât și pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale, a drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunilor.

 

De asemenea, procurorii anticorupție au stabilit prin acordul încheiat cu inculpatul măsura confiscării echivalentului în lei al sumei de 901.526,38 euro (la data punerii în executare a hotărârii judecătorești), anchetatorii dispunând și măsura sechestrului asupra mai multor bunuri mobile și imobile ce aparțin fostului ministru.

 

(Sursa: realitatea.net)


Procurorii DNA Ploiești au obținut un acord de recunoaștere din partea fostului ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, care a admis că a făcut trafic de influență pentru o firmă de software, primind în schimb 4 milioane de lei. Pentru că a recunoscut faptele, Fenechiu primește doar 3 ani și 10 luni de închisoare după executarea pedepsei din Dosarul „Transformatorul”.

 

Iată comunicatul DNA:

„Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Ploiești au dispus sesizarea instanței de judecată, în baza dispoziţiilor art.483 Cod procedură penală, cu acordul de recunoaștere a vinovăției având ca obiect recunoaşterea comiterii faptelor de către inculpatul FENECHIU RELU, la data faptelor deputat în Parlamentul României, cercetat în stare de arest preventiv cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:

- trafic de influență, în formă continuată,

- spălare a banilor.”, se arată în comunicatul DNA.

 

În acordul de recunoaștere a vinovăției, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

„În perioada 2012-2014, inculpatul Fenechiu Relu, în calitatea amintită mai sus, a pretins și a primit de la o firmă de software, un procentaj de 15% din valoarea unor contracte promovate de Ministerul Justiției (în valoare de 13.990.059 lei fără TVA) și de o societate farmaceutică cu acționar majoritar Ministerul Sănătății (în valoare de 8.130.721 lei, fără TVA), pentru sprijinul promis și acordat în câștigarea și derularea acestor proiecte.

Concret, sprijinul acordat de inculpatul Fenechiu Relu s-a materializat în intervenția sa la funcționari din cadrul Ministerul Justiției sau la persoane din conducerea societății farmaceutice, asupra cărora avea influență la acel moment.

Pentru acest „ajutor”, inculpatul a primit de la reprezentanții firmei de software, prin intermediul a două societăți pe care le controla, suma totală de 3.966.716,11 lei (echivalentul a aproximativ 901.526,38 euro).

Pentru a disimula proveniența ilicită a banilor, inculpatul Fenechiu Relu i-a determinat pe reprezentanții firmei de software să încheie cu societățile respective mai multe contracte de prestări servicii, care în realitate nu au fost executate.

 

În prezenţa apărătorului ales, inculpatul Fenechiu Relu a declarat expres că recunoaște comiterea faptelor reţinute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi este de acord cu felul şi cuantumul pedepsei aplicate, precum şi cu forma de executare a acesteia, respectiv:

         – 3 ani și 10 luni închisoare și interzicerea, atât pe perioada executării pedepsei, cât și pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit, pentru săvârșirea infracțiunilor.

 

În cauză, procurorii au dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra mai multor bunuri mobile și imobile ce aparțin inculpatului Fenechiu Relu.

 

De asemenea, procurorii anticorupție au stabilit prin acordul încheiat cu inculpatul și măsura confiscării echivalentului în lei al sumei de 901.526,38 euro (la data punerii în executare a hotărârii judecătorești).

 

Dosarul de urmărire penală privind pe inculpatul Fenechiu Relu, împreună cu acordul  de recunoaştere a vinovăţiei au fost trimise la Tribunalul Bucureşti.

 

Anterior, inculpatul a mai fost trimis în judecată de procurorii anticorupție pentru săvârșirea unor infracțiuni  asimilate celor de corupție, iar procesul penal a fost finalizat prin decizie definitivă de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate.

 

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situaţie care nu poate să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”, mai arată procurorii DNA.

 


Pagina 7 din 8

Arhiva ReporterIS

« August 2022 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Cartierul Austriac