fbpx
 

Aproximativ 3% dintre părinți afirmă că, în ultimul an, copilul lor a fost victimă a abuzului sexual;

În aproape două treimi dintre cazuri agresorul este o persoană necunoscută;

În cazurile de abuz sexual vorbim preponderant de fete: astfel, dintre cele 1.192 de cazuri din 2023, 1.062 au fost abuz sexual asupra fetelor;

Fetele- victime sunt mult mai predispuse la automutilare și autoînvinovățire.


Rata mortalității infantile urcă din nou, la 5, 7 la mia de copii născuți vii, față de 5,2 anul anterior;

Județul Sălaj are o rată a mortalității infantile de 5 ori mai mare decât Bucureștiul;

Natalitatea coboară vertiginos și ajunge la un minim pentru ultimii ani: în județul Mehedinți s-au născut cei mai puțini copii, în Cluj, cei mai mulți;


În România, fenomenul de bullying are proporții nemaiîntâlnite: 1 elev din 2 este victima actelor de amenințare, de umilire sau de violență fizică, iar 4 copii din 5 asistă la situații de bullying

Un procent de 95% dintre familiile vulnerabile nu pot acoperi nevoile de bază, cum ar fi medicamente sau consultaţii medicale pentru o problemă de sănătate, alimente sau alte bunuri de strictă necesitate pentru copii, cheltuieli legate de educaţia acestora, facturile cu utilităţile locuinţei, pe fondul crizei socio-economice, indică un sondaj al Salvaţi Copiii România, conform Agerpres.

Mama a reușit să plece cu toți cei nouă copii ai săi cu care locuia, alături de tatăl acestora, în Kiev, după zile lungi de frământări interioare. Cel mai mic membru al familiei are 10 luni. Nu voiau să plece din casa lor și au sperat până în ultimul moment că bombardamentele vor înceta. Au ajuns la Isaccea după două zile de mers, fără să fi mâncat nimic. Au fost preluați în spatiile special amenajate de Salvați Copiii în vama Isaccea, acolo unde au primit asistență și servicii umanitare.

T. a fugit din Odessa, pentru a-și salva fetița. În urmă a rămas tatăl. Ne arată o fotografie pe telefon. Doi tineri frumoși, un copil și o valiză. O ultimă fotografie. Din ea, astăzi au rămas ele două, mama și fata, și valiza. Împreună cu mama și fetița ei de numai doi ani, a ajuns cu bacul în Vama Isaccea într-o zi friguroasă și ploioasă. Două femei și un copil într-o mulțime de oameni speriați de ororile războiului. Fetița plângea continuu, iar mama și bunica se simțeau neputincioase în efortul de a o liniști. Le-am preluat imediat și le-am condus în spațiul cald și primitor, amenajat de Organizația Salvați Copiii, acordându-le tot sprijinul pentru nevoile imediate.


16.470 de adolescente (cu vârsta de până la 19 ani) au devenit mame în 2020 (potrivit datelor temporare Institutului Național de Statistică), iar 392 dintre ele sunt din București, arată un raport Salvați Copiii. Vârsta fragedă a mamei antrenează probleme complexe de sănătate, atât pentru mamă, cât și pentru nou-născut.

Avem cele mai multe mame minore din Europa: aproape 18.000 de tinere cu vârste între 15 și 19 ani iar județul Iași se află pe locul 4 în țară în ceea ce privește numărul de mame adolescente. Este un adevăr trist, îngrijorător, care a luat amploare în ultimii ani. Cauzele sunt multiple și responsabilii pentru această situație sunt în toate structurile statului. Este clar că politicile publice din acest domeniu nu au funcționat la cei mai buni parametri și că este necesară o altă abordare. Legislația mamelor minore trebuie actualizată astfel încât să ne concentrăm pe 3 direcții de acțiune esențiale, care să încurajeze educația și planificarea familială.

Două fetițe din Botoșani au stat o zi în soare și au vândut limonadă ca să strângă bani pe care să-i doneze unei asociații pentru ajutorarea copiilor.

În decursul ultimului an (30 aprilie 2019 – 20 mai 2020), au fost înregistrate 6.475 de sesizări privind minori  care au dispărut de acasă, un bilanț dramatic, în condițiile în care  192 au vârste până la 10 ani, 1.623 cu vârsta cuprinsă între 10-14 ani şi 4.660 mai mari de 14 ani, potrivit datelor furnizate de Direcţia de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului General de Poliție. Organizaţia Salvaţi Copiii trage un semnal de alarmă asupra implicaţiilor pe termen lung ale acestui fenomen, agravat în perioada de izolare socială, care a expus copiii unui număr mai mare de situații de violență domestică, precum și de diferite forme de abuz în mediul online.

Mai mult de o treime dintre familiile vulnerabile socio-economic au întâmpinat dificultăți în a procura alimentele necesare hrănirii copiilor în timpul stării de urgență, iar 23% nu au putut asigura copiilor medicamentele necesare. Sunt datele unui studiu efectuat de Salvați Copiii în rândul beneficiarilor programelor socio-educaționale ale organizației, în perioada 22 – 25 aprilie, care arată, totodată, că peste 40% dintre copiii din eșantion nu au beneficiat de educația online, ceea ce agravează clivajul social. Conform estimărilor Salvați Copiii, numărul copiilor de vârstă școlară aflați în risc de sărăcie sau excluziune socială care nu au participat la educația online poate trece de 400.000 de copii.

Pagina 1 din 2