fbpx
 
Epopeea averii lui Adrian Covic, fostul director de la Spitalul „Parhon”, pare fără sfârșit. După doi ani de la sesizarea ANI, dosarul a ajuns acum la DNA. Procedura de confiscare a averilor e un labirint, trecând prin instanțe și mai multe Parchete. Covic, acuzat că nu poate justifica 400.000 de euro din contractele cu firmele de reactivi. Ministrul Sănătății a cerut tuturor medicilor să-și posteze pe internet veniturile de la firmele de medicamente.

 

Cum și-a sporit averea medicul Adrian Covic, fostul director al Spitalului Parhon, cu peste 400.000 de euro rămâne încă un mister. La peste doi ani de când Agenția Națională de Integritate a susținut că doctorul ieșean nu poate justifica suma de bani, nu s-a decis dacă aceasta va fi sau nu confiscată, ci dosarul a fost pasat între magistrați.
Timp de aproape un deceniu, în care a ocupat funcția de director la Spitalul Clinic „I.C. Parhon”, averea nefrologului Adrian Covic, unul dintre cei mai cunoscuți medici români pe plan internațional, a crescut simțitor. Doctorul, care este și profesor la UMF Iași, a intrat însă și în vizorul Agenției Naționale de Integritate (ANI), care a arătat, în mai 2014, că 407.730 de euro nu îi poate justifica cu venituri oficiale obţinute în ultimii ani.

 

Dosarul se plimbă între magistrați

Inspectorii au sesizat Comisia de Cercetare a Averilor de pe lângă Curtea de Apel Iaşi pentru a începe acțiunea de control al lui Covic și a soției sale, Adina. Însă nici până în ziua de astăzi nu s-a ajuns la o concluzie. Comisia a suspendat cercetarea și a trimis dosarul la Parchetul Tribunalului Iași, pentru a se stabili dacă acea avere ar fi fost obținută ilicit. Dosarul nu a stat prea mult nici aici, fiind preluat de procurorii Parchetului Curții de Apel Iași. Aceștia la rândul lor și-au declinat competența către Direcția Națională Anticorupție (DNA) , unde era deja în lucru, de mai bine de doi ani, o cauză în care medicul Covic era cercetat pentru mai multe infracțiuni de corupție.
Legat de acest dosar, DNA a refuzat să facă orice comentariu, iar medicul Adrian Covic nu a putut fi contactat pentru a-și exprima punctul de vedere.

 

A câștigat procesul la fond

În plus, înainte de a găsi neconcordanțe în averea sa, ANI a mai descoperit că doctorul Covic, în perioada în care era directorul unității sanitare, ar fi deținut funcții şi la alte şapte societăţi comerciale. Cu două dintre acestea, Fresenius Medical Care şi Fresenius Nephrocare România, la care erau angajați atât el, cât și mama și soția sa, ar fi avut şi relaţii comerciale cu unitatea medicală. Inspectorii susțineau că medicul Adrian Covic, între 2006 și 2013, ar fi încheiat cu cele două societăți 114 contracte şi 27 de acte adiţionale, în valoare de 5,2 milioane de lei.
ANI a stabilit că în perioada în care a condus Spitalul Parhon medicul s-a aflat în incompatibilitate și în conflict de interese administrativ. Însă, în noiembrie 2015, Covic a câștigat un proces cu ANI, Curtea de Apel București dispunând anularea raportului de evaluare potrivit căruia medicul s-ar fi aflat în conflict de interese. Decizia nu este definitivă, procesul urmând să fie reluat la Curtea Supremă.

 

După ani de zile, Adrian Covic a câștigat procesul cu ANI la Curtea de Apel București, dar procesul se reia la Curtea Supremă

Milioane confiscate

Dacă în cazul doctorului Covic nu s-a hotărât dacă acesta va rămâne sau nu fără cei peste 400.000 de euro, nu același lucru s-a întâmplat și în alte cazuri constate de ANI. Astfel, în urma unor sesizări ale inspectorilor, în 2015 au fost 14 decizii definitive și irevocabile ale instanțelor privind confiscarea averii cu caracter nejustificat, conform datelor Agenției. Fără peste 2,8 milioane euro au rămas câte trei aleși locali și demnitari, patru ofițeri de poliție, doi directori ale unor instituții publice, dar și un funcționar și un manager al unei societăți comerciale aflată în subordinea unei primării. Banii au fost virați la bugetul de stat.
Printre ei se numără și fostul ministru al Economiei și Comerțului, Dan Ioan Popescu și soția acestuia, care au rămas fără 890.000 de lei, în urma unei decizii definitive, din noiembrie 2015, a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Suma confiscată reprezenta cheltuieli nejustificate pentru achiziționarea unor terenuri și imobile.
În urma unei sesizări făcute de ANI, Curtea de Apel Iași, a dispus, în februarie 2015, confiscare a 177.422 de lei de la soții Sorin și Marinela Bucur. Bărbatul ar fi acumulat, în perioada în care era agent la Vama Albița, împreună cu familia, o avere care depășea veniturile realizate. Decizia a rămas definitivă, la sfârșitul anului trecut.

 

Confiscarea averii, traseu întortocheat

Misiunea de a controla averile revine Comisiei de Cercetare a Averilor, care funcţionează pe lângă fiecare Curte de Apel din ţară. Însă doar dacă aceasta este sesizată că ar exista diferenţe vădite dintre averea deţinută de o persoană la investirea în funcţie şi cea adunată la finele mandatului şi sunt dovezi certe că unele „bunuri ori valori nu puteau fi dobândite din veniturile legale realizate de persoana în cauză sau pe alte căi licite”. Comisia este formată din doi judecători de la Curtea de Apel şi un procuror de la parchetul care funcţionează pe lângă această instanţă, desemnaţi pe trei ani. În situația în care Comisia constată, în baza probelor administrate, că persoana a cărei avere a fost verificată nu a dobândit-o toată în mod legal, sesizează Curtea de Apel, care poate decide confiscarea bunurilor sau a cotei-părți nejustificate, trimiterea dosarului procurorilor sau închiderea dosarului.

 

Banii spălați de demnitari sunt greu de urmărit în paradisurile fiscale

Managerii de spitale: dacă-i ordin, cu plăcere!

Ministrul Sănătăţii, Vasile Voiculescu, a declarat că va solicita managerilor de spitale să facă publice toate veniturile extrabugetare ale medicilor. Ministrul a făcut referire la contractele de cercetare, cu firmele de medicamente, de promovare sau la cele cu firmele furnizoare de echipamente medicale.


Managerul Spitalului Universitar CF Iaşi, Mihai Glod, consideră că nu ar fi o problemă ca veniturile extrabugetare ale medicilor să fie făcute publice: „Nu cred că trebuie o decizie a ministrului, ci fiecare entitate spitalicească în parte să facă asta. E normal să se facă publice pentru a nu apărea conflicte de interese. Relaţiile cu firmele de medicamente, de instalaţii sanitare şi celelalte contracte sunt strict legate de SEAP şi după licitaţie are loc şi o negociere directă, iar produsele sunt achiziționate sub preţul de pe platforma electronică“, spune Mihai Glod.

 

Citește și Fratele şefului Poliţiei, cercetat de DNA într-un dosar de şantaj

 

Managerul Spitalului de Copii „Sfânta Maria“, Radu Terinte, consideră că nu ar fi o problemă ca aceste venituri să fie făcute publice, mai ales că în cazul spitalului pe care îl conduce e vorba de sume mici: „Noi chiar am făcut o analiză în acest sens în urmă cu o lună, după ce ministerul ne-a solicitat o listă a contractelor în derulare. Nu sunt foarte multe şi, în general, este vorba despre sume foarte mici“, precizează Radu Terinte.


Dan Zorella, directorul agenției israeliene de spionaj Black Cube, a fost audiat în dosarul privind spionarea șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, printr-o comisie rogatorie pe 27 iunie.

 

EVZ a publicat, duminică,  un document care prezintă o altă față a dosarului care a atras atenția tututor și în care au fost arestați doi cetățeni israelieni și un fost ofițer SRI din România, Daniel Dragomir.

 

Publicația prezintă povestea conținută în întregul document de interogare și care se află acum în dosarul aflat în lucru la DIICOT. Dan Zorella a spus anchetatorilor că agenția sa a fost angajată ca să o spioneze și să producă dovezi că e implicată în acte ilegale.

 

Șeful Black Cube a afirmat în fața anchetatorilor, conform sursei citate, că dorește să spună tot ce știe și să ofere și probe. Zorella ar fi predat anchetatorilor caseta video cu înregistrarea discuției cu cel care a comandat operațiunea.

 

Acesta a mai afirmat că a fost abordat în ianuarie de un conațional care i-a vorbit de Daniel Dragomir ce ar fi dorit să cerceteze în România suspiciuni de corupție la adresa șefei DNA, iar intermediarul i-a cerut să meargă în România să vorbească cu acesta, unde s-a deplasat însoțit de Uri Levi, un fost important personaj din serviciile secrete israeliene care lucrase în trecut cu Meir Dagan, fostul șef al Mossad din 2002-2011.

 

Daniel Dragomir le-ar fi cerut acestora, pe timpul șederii în România, să vorbească la telefoane securizate și le-a indicat o aplicație pe care să o folosească pentru a nu fi interceptați. Discuția pe care aceștia au avut ar fi fost înregistrată de Uri Levi și aceasta ar fi proba predată de șeful Black Cube în comisia rogatorie.

Daniel Dragomir le-ar fi prezentat cazul ca fiind o „problemă națională extrem de importantă pentru România" și a vorbit despre greșeli din trecutul lui Kovesi și a lui Coldea și s-a prezentat ca un fost membru al SRI care are în continuare relații strânse în sistem  și că ar fi sprijinit de șeful SRI, Eduard Hellvig, ba chiar și de președintele Iohannis.

 

Șeful Black Cube a afirmat în fața procurorului că pe tot parcursul operațiunii atât el cât și Levi au fost convinși că în spatele afacerii stă o instituție a statului și că Dragomir le spunea că au aprobare de la SRI și o să lucreze ca o „celulă" a serviciului, iar ei au apelat la Meir Dagan care după ce a făcut mai multe verificări la cunoștințe ale sale din România ar fi afirmat că totul e ok. Însă fostul șef al Mossadului a decedat în martie și această informație nu poate fi confirmată în cadrul anchetei

 

Tariful pentru efectuarea operațiunii de spionare s-ar fi ridicat la 125.000 de lire sterline și un comision de 375.000 de lire sterline, bani încasați la o a doua vizită în România, în care Dragomir i-ar fi spus că agenții Black Cube vor funcționa ca o celulă a serviciul secret român în baza unui articol din Codul Penal care susține că accesul într-un calculator străin este legal pentru suspiciuni de corupție.

 

Printre lucrurile pe care Daniel Dragomir le-ar fi cerut israelienilor să cerceteze se numărau declarațiile de avere ale lui Kovesi, suspiciuni de răzbunare față de fosta șefă DIICOT, Alina Bica, posibila mită luată de tatăl lui Kovesi în numele fiicei, posibile conturi bancare în Elveția sau Cipru.

 

Dan Zorella a afirmat că agenții său nu i-au spart contul de mail al procuroarei, dar că acțiunile de spionaj au continuat și după arestarea celor doi agenți Black Cube, când doi angajați ai companiei s-au întâlnit în Londra cu o apropiată a lui Kovesi, dar care a refuzat să dea orice fel de informație.

 

Zorella a insistat pe ideea că el a crezut că acțiunea Black Cube are avizul SRI și al președintelui, așa cum i-a spus Dragomir și fostul șef al Mossad și că de aceea a și continuat operațiunea la Londra, gândind că arestarea lui Ron și David e doar o neconcordanță între instituții ale statului român.

 

(Sursa: b1.ro)


Nimeni din sistemul bugetar n-a mai auzit de o primă de 4.000 de euro pentru ziua de naștere, cazul fiind fără precedent. Claudia Crăcăleanu a luat banii prin decizie directă a președintelui Radiodifuziunii, Ovidiu Miculescu. Un membru CA al Radio Iași confirmă: „S-au dat prime de zile de naștere. Au luat și alții”. Șeful de sindicat își face cruce: e prima oară când aude de așa ceva. 95% din veniturile Radioului de stat provin din taxa obligatorie și din alocări bugetare.

 

De ce plătesc ieșenii câte 2,5 lei/lună taxă radio, firmele mici câte 10 lei și firmele mari câte 30 de lei? Pentru a asigura o primă pentru ziua de naștere a managerului Radio Iași de 18.000 de lei, adică 4.000 de euro dintr-un foc. Pe 29 mai 2016, când împlinea 47 de ani, Claudia Crăcăleanu pleca de la casieria Radio Iași cu 30.000 de lei în geantă. Salariul de 12.000 de lei – al patrulea cel mai bine plătit director la stat - și prima de 18.000 de lei.

 

Aroganță și dispreț

Ca și în urmă cu o săptămână, Claudia Crăcăleanu a refuzat dialogul cu REPORTER DE IAȘI. La setul de întrebări formulate în scris a răspuns să ne adresăm conducerii de la București a Radiodifuziunii. Marți, 18 octombrie, accesul reporterului a fost interzis la intrarea în instituție, portarul primind ordin expres: „Doamna director este în ședință și nu vă poate primi”. REPORTER DE IAȘI a încercat să ajungă la redactorul-șef al Radio Iași sau la redactorul șef-adjunct, dar portarul a rămas ferm: „Sunt toți în ședință. Nu aveți voie să intrați”. Lipsa de transparență într-o instituție finanțată în proporție de 95% din bani publici poate semnifica lipsa de respect față de cei care te susțin financiar sau faptul că sunt lucruri de ascuns.

 

Șefa Radio Iași a spart topurile veniturilor bugetare: Claudia Crăcăleanu a încasat într-o singură zi 30.000 de lei

Liderul de sindicat e surprins

Neoficial, în Radio Iași sunt controverse privind acordarea primei pentru zile de naștere. Unii nu auziseră de așa ceva, alții știau că acestea înlocuiesc primele de vacanță, scoase anul trecut din contractul colectiv de muncă. Liderul de sindicat George Pruteanu spune că e prima oară când aude de un cadou de 4.000 de euro pentru ziua de naștere: „Conform contractului colectiv de muncă, s-au acordat până la finalul anului trecut prime de vacanţă în cuantum de 80% din salariul brut. S-au promis niște vouchere de vacanţă, dar nu s-au mai dat. De prime date cu ocazia zilei de naştere a angajaţilor eu nu am auzit. Nu ştiu să fi luat vreun angajat aşa ceva“.

 

Bulgariu: „Da, au luat și alții”

Însă unul dintre cei doi membri ai Consiliului de Administrație a studioului Radio Iași, numiți politic, spune că a mai auzit de prime cu ocazia zilei de naștere, inclusiv în cazul managerului Claudia Crăcăleanu. Cătălin Bulgariu explică: „Din câte știu, de anul acesta nu se mai dau prime de vacanță. Primele de zile de naștere nu sunt în contractul colectiv de muncă, acestea se acordă pe baza unei decizii la nivel central. Managerul a beneficiat de acest bonus, ca și alți angajați. Nu știu exact cuantumul premiilor și, chiar dacă aș ști, nu aș spune, că sunt confidențiale”.
Confirmarea este că directorul general al Societății de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, i-a acordat Claudiei Crăcăleanu o primă de 18.000 de lei, prin decizie proprie. Acest lucru confirmă informația potrivită căreia managerul de la Iași este printre favoriții președintelui Miculescu.

 

Alții de la stat: „Vrem și noi!”

De o primă de 4.000 de euro pentru ziua de naștere nu s-a mai auzit în mediul privat ieșean și nici în companiile publice. Șefii câtorva instituţii de stat din Iaşi au rămas sideraţi auzind de prima Claudiei Crăcăleanu. „N-am pomenit aşa ceva! Eu ca manager nu am voie să iau altceva decât bonusul acordat pe indicatori de performanţă. Nu iau nici tichete de masă. Absolut nimic în plus!“, spune Ion Toma, managerul Apavital Iaşi.

„Conform contractului de management, noi nu avem voie să luăm vreo primă. Noi dăm la salariaţi prime, dar managerul nu are dreptul la prime sau alte facilităţi fiscale pentru ore suplimentare sau altceva. Poate are în contract stipulat aşa ceva sau pentru indici de performanţă“, consideră managerul SC Servicii Publice SA, Laurenţiu Ivan.

„Eu nu am luat niciodată vreo primă. Nu vreau să comentez primele luate de alţii“, precizează Ciprian Chiriţă, directorul SC Termoservice SA.

 

Nicolae Tomescu ia 9.800 de lei lunar fără să dea pe la serviciu

Tomescu, fantoma cu 9.800 de lei salariu

Dar salarii care impresionează întreg mediul bugetar mai sunt în Radio Iași. Redactorul șef Nicolae Tomescu are un salariu net de 9.800 de lei. Angajații din Radio Iași spun că acesta face figurație, având o singură emisiune de weekend, pe teme istorice, intitulată „România 100”, pe care o înregistrează vinerea. „Nu prea l-am văzut în ultima vreme. Nu-l întreabă nimeni nimic, face ce vrea”, spune un angajat din Radio Iași.

Nicolae Tomescu este în proces cu Radiodifuziunea, după ce i-a fost desfăcut contractul de muncă în 2012. Motivul a fost întreruperea emisiei timp de o oră și jumătate, din cauze tehnice la rețeaua electrică, dar Tomescu fusese acuzat că a agresat fizic o subalternă. Pe 29 aprilie 2013, acesta a revenit pentru o zi ca redactor-şef al instituţiei, ca urmare a somaţiei executorului judecătoresc şi a deciziei Tribunalului Mureş dată în februarie. În aceeaşi zi, Tomescu a fost suspendat din funcţia de redactor-şef, conform unui Ordin al Preşedintelui director general al Societăţii Române de Radiodifuziune. Tomescu era la acea dată trimis în judecată pentru agresarea subalternei.

În octombrie 2015 Curtea de Apel Iaşi i-a admis apelul fostului şef de la Radio Iaşi, Nicolae Tomescu, şi l-a achitat în procesul în care o angajată de la departamentul Marketing l-a acuzat că a lovit-o, judecătorii considerând că nu există suficiente probe în dosar.

Tomescu a revenit la Radio Iaşi pe post de redactor şef încă de la începutul lui 2015.

 

Adjunctul, doar 6.800 de lei

Concret însă, de redacția Radio Iași se ocupă zi de zi adjunctul său, Mircea Dascaliuc, care are un salariu lunar de 6.800 de lei. Ironia este că și Dascaliuc are o pată la dosar, tot în urma hărțuirii unei angajate pe când lucra la Radio Craiova.

„Dascaliuc a plecat cu scandal de la Craiova, în urmă cu vreo zece ani. S-a dat la nişte angajate de acolo. Au ieşit în stradă toţi angajaţii de la Radio Oltenia atunci. Pe urmă a fost adus la Iaşi pentru a fi uns redactor şef, dar până la urmă a câştigat Tomescu. După câţiva ani, pentru câteva luni a fost pus şef la Radio Chişinău, dar a fost readus la Iaşi deoarece nu a obţinut rezultatele scontate“, susţine un fost angajat al radioul ieşean.

 

Membru CA, Cătălin Bulgariu: „Da, se dau prime de zile de naștere”

Membrii CA, cei mai bine plătiți din țară

În Comitetul Director al Radio Iaşi, forul care i-a decizii în cadrul instituţiei ieşene, pe lângă managerul Claudia Crăcăleanu, mai sunt Cătălin Bulgariu şi Nicolae Lupaşcu. Cei doi au participat în 2015 la 36 de şedinţe ale forului de conducere, pentru asta fiind remuneraţi cu suma de 113.000 de lei, aproape 10.000 de lei lunar, asta în condiţiile în care la alte staţii regionale ale Radio România sunt maximum 6-7 şedinţe anual.

 

Buget fabulos pentru un radio regional

Taxa radio-tv asigură Societatății Române de Radiodifuziune venituri de aproape 100 milioane de euro anual, potrivit raportului pe 2015. Peste 95% din buget provine din taxa radio-tv şi de la bugetul de stat.

Studioul teritorial de la Iași primește anual circa 6 milioane de euro, depășind de două ori și jumătate bugetele cumulate ale tuturor entităților mass-media din Iași. Comparativ, TVR Iași, post regional de asemenea, are un buget anual de 1,6 milioane de euro.

 

Bugetul Radio Iași depășește cu mult bugetele cumulate ale tuturor mijloacelor media din oraș

Concurs cu dedicaţie pentru secretară

Un fapt care a produs rumoare recent în Radio Iași este angajarea Olgăi Sărmășan pe postul de secretară a Claudiei Crăcăleanu, fără a se organiza propriu-zis un concurs. Anterior, Sărmășan avea doar contract de colaborare. Angajații Radio Iași susțin că soțul șefei Radio Iași a fost coleg de facultate cu secretara și că sunt prieteni de familie de mult timp.

 

Salariu de 12.000 de lei

Claudia Crăcăleanu se află în topul veniturilor din Iaşi. Aceasta încasează lunar suma de 12.000 de lei, având al patrulea cel mai mare salariu dintre şefii instituţiile de stat din Iaşi.

În 2013, pe vremea când era doar interimar pe postul de redactor-şef, Claudia Crăcăleanu avea un salariu lunar de 6.166 de lei. Acesta a crescut exponenţial, potrivit declaraţiilor de avere, ajungând la 9.667 de lei în 2014 şi la 11.917 de lei anul trecut. Cu menţiunea că, din 2014, aceasta a îndeplinit doar atribuţii de manager, fără a se mai ocupa de partea redacţională.

 

Citește și Şefa Radio Iaşi are salariu de bancher: 12.000 de lei pe lună. E al patrulea cel mai bine plătit om la stat din oraș

 

Şeful cel mare a cheltuit 110.000 de euro la business-class

Potrivit unei anchete a Gazetei Sporturilor, Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General al Radio România, a călătorit de 32 de ori în străinătate în perioada 1 iulie 2014 - 1 iulie 2016. Pentru aceste deplasări, dintre care 29 la clasa business, Miculescu a cheltuit din bugetul radioului 110.000 de euro. La această sumă se adaugă o diurnă de aproximativ 200.000 de lei.

Pe 20 aprilie 2016, Miculescu a fost la Basel, la conferinţa EBU. Miculescu a zburat la clasa business, cu un bilet de 5.353 de lei. În acelaşi timp, directorul BBC, Helen Boaden, a zburat la economic cu un bilet de 180 de lire. Miculescu s-a cazat la Hotel Ramada, unde a plătit pe noapte 302 euro, în timp ce şefa BBC a ales o cabană montană de schi din Saint Louis, din Franţa, unde a plătit doar 114 euro pe noapte.

La câteva zile după dezvăluirile făcute de echipa lui Tolontan, Dan Şanta, directorul Direcţii de Relaţii Internaţionale, care l-a însoţit pe Miculescu în 24 de călătorii, trimite o notă de aprobare a unei noi deplasări, tot la business-class.

Pentru biletele la business ale lui Ovidiu Miculescu în călătorii asemănătoare celei de la Bruxelles, Radio România a achitat între 900 de euro şi 1.200 de euro din banii plătitorilor de taxe.


Nimeni din sistemul bugetar n-a mai auzit de o primă de 4.000 de euro pentru ziua de naștere, cazul fiind fără precedent. Claudia Crăcăleanu a luat banii prin decizie directă a președintelui Radiodifuziunii, Ovidiu Miculescu. Un membru CA al Radio Iași confirmă: „S-au dat prime de zile de naștere. Au luat și alții”. Șeful de sindicat își face cruce: e prima oară când aude de așa ceva. 95% din veniturile Radioului de stat provin din taxa obligatorie și din alocări bugetare.

 

De ce plătesc ieșenii câte 2,5 lei/lună taxă radio, firmele mici câte 10 lei și firmele mari câte 30 de lei? Pentru a asigura o primă pentru ziua de naștere a managerului Radio Iași de 18.000 de lei, adică 4.000 de euro dintr-un foc. Pe 29 mai 2016, când împlinea 47 de ani, Claudia Crăcăleanu pleca de la casieria Radio Iași cu 30.000 de lei în geantă. Salariul de 12.000 de lei – al patrulea cel mai bine plătit director la stat - și prima de 18.000 de lei.

 

Aroganță și dispreț

Ca și în urmă cu o săptămână, Claudia Crăcăleanu a refuzat dialogul cu REPORTER DE IAȘI. La setul de întrebări formulate în scris a răspuns să ne adresăm conducerii de la București a Radiodifuziunii. Marți, 18 octombrie, accesul reporterului a fost interzis la intrarea în instituție, portarul primind ordin expres: „Doamna director este în ședință și nu vă poate primi”. REPORTER DE IAȘI a încercat să ajungă la redactorul-șef al Radio Iași sau la redactorul șef-adjunct, dar portarul a rămas ferm: „Sunt toți în ședință. Nu aveți voie să intrați”. Lipsa de transparență într-o instituție finanțată în proporție de 95% din bani publici poate semnifica lipsa de respect față de cei care te susțin financiar sau faptul că sunt lucruri de ascuns.

 

Șefa Radio Iași a spart topurile veniturilor bugetare: Claudia Crăcăleanu a încasat într-o singură zi 30.000 de lei

Liderul de sindicat e surprins

Neoficial, în Radio Iași sunt controverse privind acordarea primei pentru zile de naștere. Unii nu auziseră de așa ceva, alții știau că acestea înlocuiesc primele de vacanță, scoase anul trecut din contractul colectiv de muncă. Liderul de sindicat George Pruteanu spune că e prima oară când aude de un cadou de 4.000 de euro pentru ziua de naștere: „Conform contractului colectiv de muncă, s-au acordat până la finalul anului trecut prime de vacanţă în cuantum de 80% din salariul brut. S-au promis niște vouchere de vacanţă, dar nu s-au mai dat. De prime date cu ocazia zilei de naştere a angajaţilor eu nu am auzit. Nu ştiu să fi luat vreun angajat aşa ceva“.

 

Bulgariu: „Da, au luat și alții”

Însă unul dintre cei doi membri ai Consiliului de Administrație a studioului Radio Iași, numiți politic, spune că a mai auzit de prime cu ocazia zilei de naștere, inclusiv în cazul managerului Claudia Crăcăleanu. Cătălin Bulgariu explică: „Din câte știu, de anul acesta nu se mai dau prime de vacanță. Primele de zile de naștere nu sunt în contractul colectiv de muncă, acestea se acordă pe baza unei decizii la nivel central. Managerul a beneficiat de acest bonus, ca și alți angajați. Nu știu exact cuantumul premiilor și, chiar dacă aș ști, nu aș spune, că sunt confidențiale”.
Confirmarea este că directorul general al Societății de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, i-a acordat Claudiei Crăcăleanu o primă de 18.000 de lei, prin decizie proprie. Acest lucru confirmă informația potrivită căreia managerul de la Iași este printre favoriții președintelui Miculescu.

 

Alții de la stat: „Vrem și noi!”

De o primă de 4.000 de euro pentru ziua de naștere nu s-a mai auzit în mediul privat ieșean și nici în companiile publice. Șefii câtorva instituţii de stat din Iaşi au rămas sideraţi auzind de prima Claudiei Crăcăleanu. „N-am pomenit aşa ceva! Eu ca manager nu am voie să iau altceva decât bonusul acordat pe indicatori de performanţă. Nu iau nici tichete de masă. Absolut nimic în plus!“, spune Ion Toma, managerul Apavital Iaşi.

„Conform contractului de management, noi nu avem voie să luăm vreo primă. Noi dăm la salariaţi prime, dar managerul nu are dreptul la prime sau alte facilităţi fiscale pentru ore suplimentare sau altceva. Poate are în contract stipulat aşa ceva sau pentru indici de performanţă“, consideră managerul SC Servicii Publice SA, Laurenţiu Ivan.

„Eu nu am luat niciodată vreo primă. Nu vreau să comentez primele luate de alţii“, precizează Ciprian Chiriţă, directorul SC Termoservice SA.

 

Nicolae Tomescu ia 9.800 de lei lunar fără să dea pe la serviciu

Tomescu, fantoma cu 9.800 de lei salariu

Dar salarii care impresionează întreg mediul bugetar mai sunt în Radio Iași. Redactorul șef Nicolae Tomescu are un salariu net de 9.800 de lei. Angajații din Radio Iași spun că acesta face figurație, având o singură emisiune de weekend, pe teme istorice, intitulată „România 100”, pe care o înregistrează vinerea. „Nu prea l-am văzut în ultima vreme. Nu-l întreabă nimeni nimic, face ce vrea”, spune un angajat din Radio Iași.

Nicolae Tomescu este în proces cu Radiodifuziunea, după ce i-a fost desfăcut contractul de muncă în 2012. Motivul a fost întreruperea emisiei timp de o oră și jumătate, din cauze tehnice la rețeaua electrică, dar Tomescu fusese acuzat că a agresat fizic o subalternă. Pe 29 aprilie 2013, acesta a revenit pentru o zi ca redactor-şef al instituţiei, ca urmare a somaţiei executorului judecătoresc şi a deciziei Tribunalului Mureş dată în februarie. În aceeaşi zi, Tomescu a fost suspendat din funcţia de redactor-şef, conform unui Ordin al Preşedintelui director general al Societăţii Române de Radiodifuziune. Tomescu era la acea dată trimis în judecată pentru agresarea subalternei.

În octombrie 2015 Curtea de Apel Iaşi i-a admis apelul fostului şef de la Radio Iaşi, Nicolae Tomescu, şi l-a achitat în procesul în care o angajată de la departamentul Marketing l-a acuzat că a lovit-o, judecătorii considerând că nu există suficiente probe în dosar.

Tomescu a revenit la Radio Iaşi pe post de redactor şef încă de la începutul lui 2015.

 

Adjunctul, doar 6.800 de lei

Concret însă, de redacția Radio Iași se ocupă zi de zi adjunctul său, Mircea Dascaliuc, care are un salariu lunar de 6.800 de lei. Ironia este că și Dascaliuc are o pată la dosar, tot în urma hărțuirii unei angajate pe când lucra la Radio Craiova.

„Dascaliuc a plecat cu scandal de la Craiova, în urmă cu vreo zece ani. S-a dat la nişte angajate de acolo. Au ieşit în stradă toţi angajaţii de la Radio Oltenia atunci. Pe urmă a fost adus la Iaşi pentru a fi uns redactor şef, dar până la urmă a câştigat Tomescu. După câţiva ani, pentru câteva luni a fost pus şef la Radio Chişinău, dar a fost readus la Iaşi deoarece nu a obţinut rezultatele scontate“, susţine un fost angajat al radioul ieşean.

 

Membru CA, Cătălin Bulgariu: „Da, se dau prime de zile de naștere”

Membrii CA, cei mai bine plătiți din țară

În Comitetul Director al Radio Iaşi, forul care i-a decizii în cadrul instituţiei ieşene, pe lângă managerul Claudia Crăcăleanu, mai sunt Cătălin Bulgariu şi Nicolae Lupaşcu. Cei doi au participat în 2015 la 36 de şedinţe ale forului de conducere, pentru asta fiind remuneraţi cu suma de 113.000 de lei, aproape 10.000 de lei lunar, asta în condiţiile în care la alte staţii regionale ale Radio România sunt maximum 6-7 şedinţe anual.

 

Buget fabulos pentru un radio regional

Taxa radio-tv asigură Societatății Române de Radiodifuziune venituri de aproape 100 milioane de euro anual, potrivit raportului pe 2015. Peste 95% din buget provine din taxa radio-tv şi de la bugetul de stat.

Studioul teritorial de la Iași primește anual circa 6 milioane de euro, depășind de două ori și jumătate bugetele cumulate ale tuturor entităților mass-media din Iași. Comparativ, TVR Iași, post regional de asemenea, are un buget anual de 1,6 milioane de euro.

 

Bugetul Radio Iași depășește cu mult bugetele cumulate ale tuturor mijloacelor media din oraș

Concurs cu dedicaţie pentru secretară

Un fapt care a produs rumoare recent în Radio Iași este angajarea Olgăi Sărmășan pe postul de secretară a Claudiei Crăcăleanu, fără a se organiza propriu-zis un concurs. Anterior, Sărmășan avea doar contract de colaborare. Angajații Radio Iași susțin că soțul șefei Radio Iași a fost coleg de facultate cu secretara și că sunt prieteni de familie de mult timp.

 

Salariu de 12.000 de lei

Claudia Crăcăleanu se află în topul veniturilor din Iaşi. Aceasta încasează lunar suma de 12.000 de lei, având al patrulea cel mai mare salariu dintre şefii instituţiile de stat din Iaşi.

În 2013, pe vremea când era doar interimar pe postul de redactor-şef, Claudia Crăcăleanu avea un salariu lunar de 6.166 de lei. Acesta a crescut exponenţial, potrivit declaraţiilor de avere, ajungând la 9.667 de lei în 2014 şi la 11.917 de lei anul trecut. Cu menţiunea că, din 2014, aceasta a îndeplinit doar atribuţii de manager, fără a se mai ocupa de partea redacţională.

 

Citește și Şefa Radio Iaşi are salariu de bancher: 12.000 de lei pe lună. E al patrulea cel mai bine plătit om la stat din oraș

 

Şeful cel mare a cheltuit 110.000 de euro la business-class

Potrivit unei anchete a Gazetei Sporturilor, Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General al Radio România, a călătorit de 32 de ori în străinătate în perioada 1 iulie 2014 - 1 iulie 2016. Pentru aceste deplasări, dintre care 29 la clasa business, Miculescu a cheltuit din bugetul radioului 110.000 de euro. La această sumă se adaugă o diurnă de aproximativ 200.000 de lei.

Pe 20 aprilie 2016, Miculescu a fost la Basel, la conferinţa EBU. Miculescu a zburat la clasa business, cu un bilet de 5.353 de lei. În acelaşi timp, directorul BBC, Helen Boaden, a zburat la economic cu un bilet de 180 de lire. Miculescu s-a cazat la Hotel Ramada, unde a plătit pe noapte 302 euro, în timp ce şefa BBC a ales o cabană montană de schi din Saint Louis, din Franţa, unde a plătit doar 114 euro pe noapte.

La câteva zile după dezvăluirile făcute de echipa lui Tolontan, Dan Şanta, directorul Direcţii de Relaţii Internaţionale, care l-a însoţit pe Miculescu în 24 de călătorii, trimite o notă de aprobare a unei noi deplasări, tot la business-class.

Pentru biletele la business ale lui Ovidiu Miculescu în călătorii asemănătoare celei de la Bruxelles, Radio România a achitat între 900 de euro şi 1.200 de euro din banii plătitorilor de taxe.


În atenția candidaților la concursul pentru ocuparea funcției de director/director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar din județul Iași.

 

1. Proba scrisă a concursului pentru ocuparea funcţiei de director/ director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar din judeţul Iaşi se desfăşoară miercuri, 12 octombrie 2016, în două centre speciale de concurs: Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” Iaşi şi Colegiul Tehnic „Gh. Asachi” Iaşi. Repartiţia candidaţilor pe centrele de examen va fi publicată pe site-ul I.S.J. Iaşi în cursul zilei de luni, 10 octombrie 2016;

 

2. Proba scrisă se desfăşoară începând cu ora 10.00 şi durează maximum 120 de minute;

 

3. Accesul candidaţilor în săli este permis în intervalul orar 9.00 – 9.30, numai pe baza actului de identitate (buletin/carte/adeverință de identitate saupașaport/permis de conducere auto);

 

4. Proba scrisă se desfăşoară în săli supravegheate cu camere audio-video;

 

5. Candidaţii care nu sunt prezenţi în sala de concurs la momentul deschiderii plicurilor cu subiecte pierd dreptul de a participa la concurs;

 

6. Evaluarea testului-grilă se face de către membriicomisiilor de concurs în aceeași zi, după expirareaduratei maxime de rezolvare a testului, în prezențacandidaților și a 2 martori aleși succesiv dintrecandidați, cât şi a observatorilor. Candidatul care nu este prezent la etapa de evaluare nu este evaluat, conform prevederilor art. 17 (9) din Metodologiaprivind organizarea și desfășurarea concursuluipentru ocuparea funcțiilor de director și directoradjunct din unitățile de învățământ preuniversitar, aprobată cu OMENCŞ nr. 5080/2016. În acest sens, atenţionăm candidaţii să fie pregătiţi pentru a rămâne în centrul special până la finalizarea evaluării;

 

7. Directorii unităţilor de învăţământ au obligaţia de a afişa şi comunica aceste informaţii către toţi candidaţii din şcoală şi, de asemenea, către observatorii propuşi pentru a participa la această etapă a concursului;

 

8. Accesul maşinilor candidaţilor/membrilor comisiilor de concurs/observatorilor în centrele speciale de concurs este interzis. În zonă vor exista puncte de parcare, iar accesul către acestea va fi coordonat de reprezentanţi ai Inspectoratului de Poliţie Judeţean Iaşi, ai Poliţiei Rutiere şi ai Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Iaşi;

 

9. CANDIDAŢII AU OBLIGAŢIA DE A RESPECTA ÎNTOCMAI PREVEDERILE METODOLOGIEI PRIVIND ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA CONCURSULUIPENTRU OCUPAREA FUNCȚIILOR DE DIRECTOR ȘI DIRECTOR ADJUNCT DIN UNITĂȚILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR, APROBATĂ CU ORDINUL M.E.N.C.Ş. NR. 5080/2016.

 

Comisia de organizare a concursului,

Preşedinte:

Prof. Bogdan Gabriel Bârzoi, inspector şcolar general adjunct

 

Membri:

Prof. Mihaela Mariana Ţura - inspector pentru management instituţional

Prof. Rodica Leontieş, inspector pentru managementul resurselor umane

Prof. Laurenţiu Năvodaru, inspector pentru management instituţional


Bogdan Șavlovschi nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase. Contractele cu Apavital sunt ale bunicii de 81 de ani. Ieșit cu numele din Hotarnic SRL, șeful OCPI și-a cedat acțiunile bunicii care trăiește la țară. Numărul de contact de la firmă este chiar telefonul său personal.  Acum, în august, a împușcat 9 contracte cu Apavital, în valoare totală de 110.000 de lei, mai mult de jumătate din cifra de afaceri anuală. Tatăl lui Șavlovschi e tot cadastrist la CJ, instituție care este acționar unic la Apavital. Firma celor doi a încasat și 521.000 de lei de la DADJ.

 

Directorul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Iași face afaceri în domeniul măsurătorilor cadastrale printr-o firmă din care oficial a ieșit, dar este condusă de bunica sa, în vârstă de 81 de ani. Ion Bogdan Șavlovschi spune că nu mai are demult nicio implicare în SC Hotarnic SRL, firmă pentru care lucrează inclusiv tatăl său, consilier tehnic la Direcția Arhitectului Șef, Compartimentul Cadastru din cadrul CJ Iași.
Firma a primit, în această lună, în aceeași zi, 9 contracte în cascadă, în valoare de 110.000 de lei prin încredințare directă de la Apavital, societate comercială a Consiliului Județean. Este mai mult de jumătate din cifra de afaceri pe care a avut-o firma în 2015, ceea ce asigură directorului OCPI un venit liniștit, ferit de ochii lumii.

 

Bunica topo

„Nu mai am demult nicio legătură cu Hotarnic, nu mai sunt implicat în firmă, nu mă mai preocupă activitatea de acolo”, spune Ion Bogdan Șavlovschi, când este întrebat despre legăturile sale sau ale tatălui său cu Hotarnic SRL. Actele de la Registrul Comerțului îi dau dreptate: acționarii sunt Maria Zugravu, o bătrână de 81 de ani din satul Păușești, comuna Dumești, Iași, și inginerul Dan Pădure.
Maria Zugravu este nimeni alta decât bunica lui Bogdan Șavlovschi, mama consilierului de la Cadastrul Consiliului Județean Dorin Șavlovschi. „Spuneți-mi mie ce lege a încălcat Maria Zugravu fiind acționar în această firmă. Niciuna. Este mama mea, și care-i problema? Poate face și firmă de văruit dacă vrea”, spune Dorin Șavlovschi, tatăl directorului OCPI Iași și consilier tehnic la Cadastrul CJ.

 

Bogdan Șavlovschi e invidios pe succesul bunicii sale, care, la 81 de ani, prinde atâtea contracte cu statul

110.000 de lei dintr-un foc

Fără a exista nici o legătură între firma Hotarnic și cei doi funcționari ai statului, tată și fiu, societatea a primit, pe 23 august, dintr-un foc, 9 contracte de “documentație de actualizare teren și intabulare construcții” de la Apavital. Actele ce vor fi întocmite de către firma bunicii vor ajunge inclusiv la instituția condusă de Bogdan Șavlovschi, pentru avizare. Anunțurile postate pe SEAP de către Apavital mai conțin o informație valoroasă: la datele de contact ale firmei Hotarnic este trecut inclusiv numărul de telefon personal al directorului OCPI Iași. Faptul că este numărul său privat, nu cel de serviciu, este dovedit de utilizarea aceluiași număr de telefon pentru alte anunțuri online unde figurează numele său. Suma de 110.000 de lei reprezintă pentru societate un adevărat colac de salvare: este mai mult de jumătate din toată cifra de afaceri avută de firmă în 2015.

 

Contract cu drumurile județene după ce tatăl le-a administrat

În anul 2008, printr-o hotărâre de CJ, Dorin Șavlovschi, funcționar venit la CJ odată cu președintele de atunci Constantin Simirad, devenea director interimar al Direcției de Administrare a Drumurilor Județene. Anterior, Dorin Șavlovschi fusese șeful Serviciului Cadastru și Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei Iași. Numirea sa la conducerea Drumurilor Județene a fost de scurtă durată. În februarie 2009 a demisionat.
Doi ani mai târziu, fiind în continuare funcționar în cadrul CJ, la Cadastru, instituția a semnat un contract cu firma Hotarnic, aparținând fiului său, pentru măsurări cadastrale pe drumuri județene, în valoare de 521.406 lei. Contractul a fost semnat în august 2011 și a vizat măsurători pentru intabulare pe drumul județean 249A Iași-Holboca-Cristești-Mânzătești-Bosia. Documentația a fost terminată un an mai târziu.
„Nu am și nu am avut nicio legătură cu firma Hotarnic”, spune acum Dorin Șavlovschi. Totuși, în declarația sa de avere din 2015, declară că a câștigat de la societatea ce este oficial a mamei sale puțin peste 1.000 de lei. “I-am ajutat cu niște verificări și m-au plătit”, mai spune consilierul de la Cadastrul Consiliului Județean.
Fosta adresă a firmei este pe strada Cazărmilor, acolo unde locuiește Dorin Șavlovschi.

 

Tot Iașul e sub acoperirea singurilor cadastriști din tot județul: Șavlovschi tatăl și fiul

Contractul cu DADJ, mană cerească
Pentru anul 2011, cel în care SC Hotarnic a încasat peste 520.000 de lei de la bugetul CJ, cifra de afaceri a firmei a fost de 823.000 de lei. Deci, mai mult de jumătate a fost făcută cu ajutorul contractului cu statul, mai exact cu instituția la care tocmai fusese director.

 

Cheltuieli mari la gradul 1

Firma Hotarnic este clasată la gradul 1, cel mai înalt în cazul firmelor de profil. Un proprietar de firmă de cadastru de gradul 1 ne-a explicat că autorizarea pentru acest nivel presupune cheltuieli foarte mari: sisteme GPS performante, mașini de teren, cadastriști de top, cu salarii de aproximativ 1.000 de euro lunar.

 

Citește și Dezvăluire: au anulat planul parcărilor ca să ia ei banii. Nichita i-a scris lui Chirica: „Rog urgent”

 

Răspunsul Apavital: „Hotarnic a avut singura ofertă corespunzătoare”

Întrebați despre contractele cu Hotarnic, reprezentanții Apavital au precizat că „entitatea contractantă are dreptul de a achiziționa direct produse, servicii sau lucrări. La momentul la care a apărut necesitatea contractării acestui serviciu, accesând catalogul electronic SEAP, SC Hotarnic SRL era singurul ofertant care avea postată o ofertă corespunzătoare cerințelor societății noastre, motiv pentru care s-a efectuat achiziția”.


Directorul executiv al Penitenciarului Botoşani a fost înlocuit din funcţie, la câteva săptămâni după protestele care au avut loc în unitatea de detenţie.

 

Conducerea Penitenciarului anunţă, printr-un comunicat, că începând cu 1 septembrie, au încetat raporturile de serviciu ale comisarului şef Dan Gheorghe Brehuescu.

 

Potrivit comunicatului, plecarea din instituţie a lui Dan Gheorghe Brehuescu a avut loc ca urmare a pensionării acestuia.

 

Atribuţiile funcţiei de director al Penitenciarului Botoşani au fost preluate de comisarul şef de penitenciare Cristian Ieremie, delegat prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

 

Zeci de deţinuţi din Penitenciarul Botoşani au protestat, în luna iulie, pe acoperişul închisorii, iar alte câteva sute s-au aflat în refuz de hrană.

 

(Sursa: radioiasi.ro)


Bogdan Șavlovschi nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase. Contractele cu Apavital sunt ale bunicii de 81 de ani. Ieșit cu numele din Hotarnic SRL, șeful OCPI și-a cedat acțiunile bunicii care trăiește la țară. Numărul de contact de la firmă este chiar telefonul său personal.  Acum, în august, a împușcat 9 contracte cu Apavital, în valoare totală de 110.000 de lei, mai mult de jumătate din cifra de afaceri anuală. Tatăl lui Șavlovschi e tot cadastrist la CJ, instituție care este acționar unic la Apavital. Firma celor doi a încasat și 521.000 de lei de la DADJ.

 

Directorul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Iași face afaceri în domeniul măsurătorilor cadastrale printr-o firmă din care oficial a ieșit, dar este condusă de bunica sa, în vârstă de 81 de ani. Ion Bogdan Șavlovschi spune că nu mai are demult nicio implicare în SC Hotarnic SRL, firmă pentru care lucrează inclusiv tatăl său, consilier tehnic la Direcția Arhitectului Șef, Compartimentul Cadastru din cadrul CJ Iași.
Firma a primit, în această lună, în aceeași zi, 9 contracte în cascadă, în valoare de 110.000 de lei prin încredințare directă de la Apavital, societate comercială a Consiliului Județean. Este mai mult de jumătate din cifra de afaceri pe care a avut-o firma în 2015, ceea ce asigură directorului OCPI un venit liniștit, ferit de ochii lumii.

 

Bunica topo

„Nu mai am demult nicio legătură cu Hotarnic, nu mai sunt implicat în firmă, nu mă mai preocupă activitatea de acolo”, spune Ion Bogdan Șavlovschi, când este întrebat despre legăturile sale sau ale tatălui său cu Hotarnic SRL. Actele de la Registrul Comerțului îi dau dreptate: acționarii sunt Maria Zugravu, o bătrână de 81 de ani din satul Păușești, comuna Dumești, Iași, și inginerul Dan Pădure.
Maria Zugravu este nimeni alta decât bunica lui Bogdan Șavlovschi, mama consilierului de la Cadastrul Consiliului Județean Dorin Șavlovschi. „Spuneți-mi mie ce lege a încălcat Maria Zugravu fiind acționar în această firmă. Niciuna. Este mama mea, și care-i problema? Poate face și firmă de văruit dacă vrea”, spune Dorin Șavlovschi, tatăl directorului OCPI Iași și consilier tehnic la Cadastrul CJ.

 

Bogdan Șavlovschi e invidios pe succesul bunicii sale, care, la 81 de ani, prinde atâtea contracte cu statul

110.000 de lei dintr-un foc

Fără a exista nici o legătură între firma Hotarnic și cei doi funcționari ai statului, tată și fiu, societatea a primit, pe 23 august, dintr-un foc, 9 contracte de “documentație de actualizare teren și intabulare construcții” de la Apavital. Actele ce vor fi întocmite de către firma bunicii vor ajunge inclusiv la instituția condusă de Bogdan Șavlovschi, pentru avizare. Anunțurile postate pe SEAP de către Apavital mai conțin o informație valoroasă: la datele de contact ale firmei Hotarnic este trecut inclusiv numărul de telefon personal al directorului OCPI Iași. Faptul că este numărul său privat, nu cel de serviciu, este dovedit de utilizarea aceluiași număr de telefon pentru alte anunțuri online unde figurează numele său. Suma de 110.000 de lei reprezintă pentru societate un adevărat colac de salvare: este mai mult de jumătate din toată cifra de afaceri avută de firmă în 2015.

 

Contract cu drumurile județene după ce tatăl le-a administrat

În anul 2008, printr-o hotărâre de CJ, Dorin Șavlovschi, funcționar venit la CJ odată cu președintele de atunci Constantin Simirad, devenea director interimar al Direcției de Administrare a Drumurilor Județene. Anterior, Dorin Șavlovschi fusese șeful Serviciului Cadastru și Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei Iași. Numirea sa la conducerea Drumurilor Județene a fost de scurtă durată. În februarie 2009 a demisionat.
Doi ani mai târziu, fiind în continuare funcționar în cadrul CJ, la Cadastru, instituția a semnat un contract cu firma Hotarnic, aparținând fiului său, pentru măsurări cadastrale pe drumuri județene, în valoare de 521.406 lei. Contractul a fost semnat în august 2011 și a vizat măsurători pentru intabulare pe drumul județean 249A Iași-Holboca-Cristești-Mânzătești-Bosia. Documentația a fost terminată un an mai târziu.
„Nu am și nu am avut nicio legătură cu firma Hotarnic”, spune acum Dorin Șavlovschi. Totuși, în declarația sa de avere din 2015, declară că a câștigat de la societatea ce este oficial a mamei sale puțin peste 1.000 de lei. “I-am ajutat cu niște verificări și m-au plătit”, mai spune consilierul de la Cadastrul Consiliului Județean.
Fosta adresă a firmei este pe strada Cazărmilor, acolo unde locuiește Dorin Șavlovschi.

 

Tot Iașul e sub acoperirea singurilor cadastriști din tot județul: Șavlovschi tatăl și fiul

Contractul cu DADJ, mană cerească
Pentru anul 2011, cel în care SC Hotarnic a încasat peste 520.000 de lei de la bugetul CJ, cifra de afaceri a firmei a fost de 823.000 de lei. Deci, mai mult de jumătate a fost făcută cu ajutorul contractului cu statul, mai exact cu instituția la care tocmai fusese director.

 

Cheltuieli mari la gradul 1

Firma Hotarnic este clasată la gradul 1, cel mai înalt în cazul firmelor de profil. Un proprietar de firmă de cadastru de gradul 1 ne-a explicat că autorizarea pentru acest nivel presupune cheltuieli foarte mari: sisteme GPS performante, mașini de teren, cadastriști de top, cu salarii de aproximativ 1.000 de euro lunar.

 

Citește și Dezvăluire: au anulat planul parcărilor ca să ia ei banii. Nichita i-a scris lui Chirica: „Rog urgent”

 

Răspunsul Apavital: „Hotarnic a avut singura ofertă corespunzătoare”

Întrebați despre contractele cu Hotarnic, reprezentanții Apavital au precizat că „entitatea contractantă are dreptul de a achiziționa direct produse, servicii sau lucrări. La momentul la care a apărut necesitatea contractării acestui serviciu, accesând catalogul electronic SEAP, SC Hotarnic SRL era singurul ofertant care avea postată o ofertă corespunzătoare cerințelor societății noastre, motiv pentru care s-a efectuat achiziția”.


Pagina 19 din 19

Arhiva ReporterIS

« Mai 2024 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31