fbpx
 
Procurorii anticorupție au început urmărirea penală împotriva fostului prefect al județului Vaslui, Ioan Zaharia, acuzat de abuz în serviciu, acesta declarând că a fost chemat la DNA Iași, unde a fost înștiințat în acest sens.

 

„Nu am stat în sediul DNA decât câteva minute (miercuri n.red.). Mi s-a adus la cunoștință începerea urmăririi penale pentru infracțiune de abuz în serviciu. Am primit un dosar pe care urmează să-l studiez și probabil, voi fi chemat la audieri. Eu aștept ca ancheta să-și urmeze cursul și justiția să-și facă datoria, nu mă simt cu nimic vinovat", a declarat, joi, prefectul Ioan Zaharia, scrie Agerpres.

 

Procurorii DNA investighează felul în care, în perioada 2005 — 2006, mai mulți vasluieni, în calitate de moștenitori, au fost puși în posesie într-o zonă din municipiul Huși, cultivată cu viță-de-vie și constrânși, ulterior, să vândă terenurile la prețuri foarte mici către o societate comercială din domeniul vinificației din județul Vrancea.

 

Potrivit unor surse judiciare, tranzacțiile ar fi fost coordonate de foștii subprefecți din acea perioadă, Sergiu Marian și Doru Cătălin Cupșan, cu sprijinul conducerii Primăriei Huși și al conducerii Oficiului Județean de Cadastru, fostul prefect având la acel moment calitatea de președinte al comisiei județene de fond funciar.

 

În luna martie a acestui an, în același dosar au mai fost audiați fostul primar al municipiului Huși, Tudor Stafie, alți doi funcționari din primărie și edili ai unor comune din vecinătatea Hușului, care ar fi ajutat la identificarea unor moștenitori ce urmau să fie puși în posesie, cărora le transmiteau că nu există suprafețe disponibile în comunele respective, astfel încât aceștia să primească, în compensație, terenuri în zona viilor din Huși.

 

Ioan Zaharia a deținut funcția de prefect al județului Vaslui, în perioada 2005 — 2008.

 

(Sursa: realitatea.net)


Polițiștii de investigare a criminalității economice din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție (IJP) Prahova, împreună cu procurori ai Parchetului de pe lângă Curtea de Apel (PCA) Ploiești, efectuează, joi dimineață, percheziții în municipiul București și în patru județe într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani.

 

Potrivit unor comunicate emise de IJP Prahova și PCA Ploiești, 34 de percheziții au loc în acest dosar la domiciliile unor persoane și sediile unor societăți comerciale din municipiul București și din județele Prahova, Ilfov, Suceava, Iași, acțiunea vizând un grup infracțional specializat în săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare a banilor.

 

Anchetatorii spun că, în perioada 2012-2014, persoanele bănuite ar fi creat un circuit fiscal fictiv, în vederea reducerii bazei de impozitare a sumelor datorate bugetului de stat.

 

Una din firmele vizate aparţine cunoscutei stiliste Adina Buzatu. 27 de mandate de aducere vor fi puse în executare, persoanele depistate urmând a fi conduse la audieri. Prejudiciul estimat în acest dosar se ridică la peste 37 milioane de lei.

 

Astfel, administratorii unui număr de 20 de societăți comerciale au înregistrat în evidențele contabile cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale având ca drept scop sustragerea de la plata taxelor și impozitelor.

 

Concret, prin intermediul acelor firme ar fi fost efectuate operațiuni bancare (retrageri de numerar) pentru acte comerciale care nu ar fi avut loc în realitate.

 

„În baza facturilor emise de societățile „fantomă” controlate de suspecți, s-a creat un prejudiciu bugetului de stat în valoare de aproximativ 37.950.712 lei, constând în impozit pe profit neconstituit și taxă pe valoare adăugată dedusă în mod nelegal. De asemenea, sumele de bani care au făcut obiectul acestui circuit financiar fictiv și care constituie produsul infracțiunii de spălare a banilor sunt în valoare de 117.746.750 lei„, se arată în documentele citate.

 

În urma perchezițiilor, 27 de mandate de aducere vor fi puse în executare, persoanele depistate urmând a fi conduse la audieri.

 

În cauză s-au dispus măsuri asigurătorii până la concurența prejudiciului creat.

 

Perchezițiile sunt efectuate cu sprijinul luptătorilor Serviciului pentru Acțiuni Speciale din IJP Prahova, al polițiștilor de investigare a criminalității economice din cadrul Poliției Capitalei și IPJ Iași, IPJ Suceava și IPJ Ilfov, la acțiune participând 100 de polițiști.

 

Totodată, activitatea este sprijinită de jandarmi din cadrul Grupării Mobile „Matei Basarab” Ploiești.

 

(Sursa: radioiasi.ro)


Între 2000 și 2006 PIB-ul României s-a mărit cu 327%. Între 2006 și 2015 PIB-ul României s-a dublat. Există 6 județe unde, în fiecare din cele două intervale menționate mai sus, PIB-ul crește cu o valoare peste media națională. Este vorba de Ilfov, Cluj, Timiș, Prahova, Constanța și, poate surprinzător, Dâmbovița. De asemenea în această categorie intră și municipiul București.

 

Există însă 17 județe - undeva între o treime și jumătate din total - unde, în ambele intervale, PIB-ul crește cu o valoare sub media națională. Față de restul țării, aceste județe au pierdut teren în tot acest mileniu, arată o analiză publicată pe sociollogia.blogspot.ro .

 

Este vorba despre:

- Satu Mare

- sud-vest: două "insule", unul mai vestică (Caraș Severin-Mehedinți-Gorj-Hunedoara) și una mai estică (Olt-Teleorman).

- un bloc colosal ca dimensiuni care, pe o axă nord-sud, începe din Suceava și se oprește în Ialomița. Să nu intrăm în stereotipii apropo de sărăcia Moldovei: acest bloc de județe include Mureș, Harghita și Covasna dar exclude Brăila, Vaslui, Iași și Botoșani.

 

De asemenea există 11 județe care sunt într-o pierdere de viteză doar doar pentru perioada post-aderare (între 2000 și 2006 aveau creștere peste media națională) și care, datorită performanței economice slabe din ultimii ani, sunt sub media națională când vine vorba de dezvoltarea pe toată perioada 2000-2016. Aceste 11 județe se află într-o situație similară cu cele menționate mai sus, diferența fiind că măcar între 2000 și 2006 situația lor fusese mai bună.

 

Cele 11 județe sunt marcate cu albastru în harta realizată de sociollogia.blogspot.ro; cele care au fost întotdeauna cu o creștere sub media națională în roșu; cele care au avut tot timpul creștere peste medie în galben; cele în crem (Timiș, Alba, Sibiu, Brașov, Maramureș, Iași, Giurgiu și Călărași) au fost ba sub medie ba peste medie - în funcție de interval - dar au per total o creștere a PIB-ului peste media națională între 2000 și 2016.

 

 

 

Să presupunem că emigrația și-a atins limitele - e doar o presupunere. Să considerăm de asemenea ceva ce pare mult mai probabil, și anume că trend-urile continuă.

 

0. În 14 județe creșterea e peste media națională. În 27 de județe e sub media națională. Cele 14, după cum vei vedea mai jos, "merg" cu o viteză fenomenală. Și nici măcar toate la fel, ci mai ales 3-4 dintre ele. Dar vom ajunge și acolo...

 

1. Timișoara, Cluj, Iași și București sunt și vor fi sub o presiune puternică datorită populației pe care o vor atrage din județele înconjurătoare. Discrepanța dintre numărul oficial de locuitori ( = cei cu cărți de identitate în municipiul respectiv) și populația reală a orașului va atinge în următorii ani un nivel ridicol. Primarii bâjbâie și vor trebui să bâjbâie în continuare.

1a. În cazul Constanței presiunea e oarecum limitată de apropierea Bucureștiului. Pentru un locuitor al județului Ialomița, de exemplu, migrarea spre București e facilă.

1b. Din punct de vedere economic Iași are potențialul de a deveni următoarea mare poveste de succes a României, cu condiția unei minime gândiri strategice din partea responsabililor actuali. Deja județul se mișcă cu o viteză fenomenală: în 2000, PIB-ul său era cu o treime mai mic decât suma PIB-urilor județelor Bacău și Neamț; acum este egal cu suma lor.

1c. În teorie Cluj-ul ar fi trebuit să beneficieze de o competiție serioasă din partea Alba (Iulia), Sibiu și Brașov. Acest lucru ar fi trebuit să reducă impactul migrației spre Cluj (județ galben) dinspre județele menționate în fraza anterioară (crem). Din câte înțeleg, acest lucru nu s-a întâmplat, impactul Universității Babeș-Bolyai și al sectorului IT din municipiu fiind imens și suprascriind alți factori.

1d. Municipiile Arad și Oradea limitează de asemenea presiunea asupra Timișoarei. Harta de mai sus arată situația județelor, însă poți foarte bine să te afli într-un județ în pierdere de viteză cu un municipiu pe creștere - ceea ce înseamnă că ai opțiunea reală să nu trebuiască să părăsești județul pentru un loc de muncă mai bine plătit.

 

2. Creșterea peste media națională a județelor Maramureș, Giurgiu și Călărași este mult mai "tăcută", contând probabil în mod decisiv absența unor centre universitare de mare calibru. Cel mai ușor pentru un angajator care caută aptitudini de înaltă calificare e să fie activ exact în zonele unde se găsește deja resursa umană respectivă - nimeni nu-i dispus să plătească o taxă de relocare ca un designer de grafică din Iași să vină să muncească și să locuiască în Călărași. Ca să nu mai zicem că poate designer-ul respectiv nu e de acord.

 

3. În ceea ce privește Oltenia, blocul albastru-roșu al Carpaților Orientali cu tot cu estul Transilvaniei și estul Munteniei, ne jucăm ca țară de-a întinsul elasticului. Aici se află 24 (!) de județe. Păi:

 

În 2000, PIB-ul regiunii București-Ilfov era 56% din valoarea totală a PIB-ului acestor județe însumate. Deja mult.

În 2006, era 62%. O creștere de un procent pe an. Nu intrasem încă în Uniunea Europeană.

În 2015 era 81%. Ritmul creșterii s-a accelerat la două procente pe an. Dacă ritmul se menține, în 10 ani, o zonă de 1800 de kilometri pătrați va avea un PIB cât mai mult de jumătate din România. Iar dacă ritmul se accelerează și mai mult, putem vorbi chiar de câțiva ani, nu zece. Implicațiile sunt foarte numeroase, de la politice la culturale și sociale.

Putem vorbi nu numai de București. Dacă luăm primii centri de creștere (București/Ilfov, Timiș și Cluj), în 2006 aceste zone însumau 8% din PIB-ul național. Acum însumează 36%!

 

Reacția guvernelor din viitor vizavi de aceste decalaje va scrie, indirect, soarta a milioane de oameni.

 

4. Există și o veste bună. PIB-ul tuturor județelor crește. Pe de altă parte, percepțiile oamenilor nu țin întotdeauna cont de statistici. Migrația din anii imediat de după 2000 a avut dimensiuni majore deși România era pe creștere economică.

 

5. În plan politic, disonanțele vechi din anii '90 încep să se șteargă, iar o altă scenă începe să se coacă. Și asta fără să privim spre sigle sau partidele de acum, ci pur și simplu spre cifre. Dar despre asta altă dată.

 

(Sursa: sociollogia.blogspot.ro)


Un centru local al Institutului ,,Eudoxiu Hurmuzachi” va funcţiona în cadrul clădirii Muzeului Municipal Iaşi. Spaţiul din cadrul imobilului din strada Zmeu, nr. 3, va fi cedat în baza unui contract de comodat, perioada stabilită fiind de 12 luni, cu posibilitatea reînnoirii acestuia cu acordul părţilor.

 

Proiectul de hotărâre privind acest demers va fi analizat de către consilierii locali în şedinţa din această săptămână. Conform documentului menţionat, Institutul va urmări promovarea agendei culturale locale a laşului, a ofertei muzeale a Muzeului Municipal Iaşi şi a ofertei educaţionale a universităţilor ieşene în rândul etnicilor români din cadrul comunităţilor istorice româneşti din afara teritoriului naţional, indiferent de etnonimul folosit.

 

Institutul ,,Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni este organizat şi funcţionează ca instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică proprie, în subordinea Ministerului Afacerilor Externe şi în coordonarea ministrului delegat pentru românii de pretutindeni. Institutul are ca scop derularea de programe pentru promovarea valorilor culturale româneşti, în special în rândul etnicilor români din cadrul comunităţilor româneşti din afara frontierelor ţării noastre. Drept urmare, Institutul organizează cicluri de formare profesională şi pregătire pe problematica românilor de pretutindeni, asigură preselecţia persoanelor de origine română în vederea admiterii la cursurile de pregătire preuniversitară şi an pregătitor, desfăşoară alte activităţi educaţionale, culturale şi spirituale destinate românilor de pretutindeni.


Oraşele Iaşi şi Ungheni vor semna un acord de înfrăţire. Un proiect de hotărâre în acest sens urmează a fi dezbătut în şedinţa Consiliului Local din această săptămână. Cele două autorităţi îşi propun să realizeze schimburi de experienţă la nivelul serviciilor, departamentelor şi instituţiilor specializate, precum şi să încurajeze relaţiile de cooperare între persoanele fizice şi juridice şi între asociaţiile şi organizaţiile neguvernamentale din cele două oraşe.

 

Ambele părţi vor să deruleze proiecte comune pentru îmbunătăţirea procesului educaţional şi colaborarea între şcoli, grădiniţe, facilitând schimbul de copii, elevi şi cadre didactice, precum şi contactele cu mediul academic din laşi. De asemenea, vor susţine consolidarea cooperării reciproce în domeniul culturii, organizarea de evenimente şi manifestări comune, intensificarea schimburilor între artişti, oameni de cultură, instituţii şi comunităţi culturale, asociaţii şi organizaţii neguvernamentale de profil, colaborarea dintre cluburile sportive în vederea participării la diferite manifestări sportive organizate în laşi sau Ungheni şi colaborarea în domeniul medical, inclusiv posibilitatea unor parteneriate comune în managementul sănătăţii şi a clinicilor (transferul de cunoştinţe şi de bune practici în domeniul cercetării şi dezvoltării serviciilor şi tehnologiilor moderne).

 

„Cele două oraşe se vor informa reciproc în privinţa oportunităţilor de promovare existente pe plan local sau internaţional, cum ar fi expoziţii, târguri, saloane, vor derula proiecte comune în acest domeniu şi vor dezvolta o colaborare reciprocă în domeniul informării şi intervenţiei pentru protecţia mediului înconjurător, reducerea riscurilor de dezastre şi intervenţia în situaţii de urgenţă în vederea prevenirii şi combaterii cauzelor de natură să prejudicieze echilibrul ecologic al localităţilor lor. O atenţie specială va fi acordată schimburilor de experienţă care se referă la tehnologiile cu emisii reduse de carbon, bio-energia şi eficienţa energetică. Părţile vor promova comunicarea şi cooperarea între comunităţile oamenilor de afaceri, sprijinind oragnizarea de misiuni economice, schimburi de experienţă, deschiderea de noi afaceri. Un obiectiv special va fi cooperarea business-to-bussines în domeniile industriilor creative, IT şi alte domenii cu potenţial ridicat de cooperare şi încurajarea inestiţiilor străine”, se arată în proiectul de hotărâre.

 

Conform aceleiaşi surse, la nivelul administraţiilor celor două oraşe vor fi efectuate schimburi de experienţă cu privire la problemele specifice care apar la nivelul comunităţilor pe care le reprezintă şi identificarea posibilităţilor de rezolvare a solicitărilor venite din partea locuitorilor. De asemenea, vor fi încurajate vizitele între locuitorii din municipiul laşi şi din oraşul Ungheni şi crearea de asociaţii care să contribuie la dezvoltarea cooperării în domeniile de interes reciproc. Întâlniri ale delegaţiilor oficiale, conduse de primarii celor două oraşe sau de către alţi reprezentanţi desemnaţi, vor avea loc periodic, în mod alternativ, în scopul identificări de noi domenii de interes comun şi stabilirii modalităţilor de cooperare în viitor.


Succes de anvergură: termoficarea de la Iaşi este considerată printre cele mai bune sisteme din România. Cum a reuşit Veolia să pună pe picioare reţeaua falimentară de energie termică din Iaşi a fost una dintre temele principale ale unei conferinţe de la Bucureşti unde au participat primari din oraşele care au probleme cu acest serviciu. „Guvernul a încercat să le arate trei modele de succes, unul privat şi două de stat, ca să aleagă între cele două formule”, spune Ana-Maria Icătoiu, directorul comercial şi de comunicare al Veolia Energie Iaşi. 

 

Pe 22 septembrie a avut loc, la Bucureşti, Conferinţa naţională “Termoficarea la răscruce de drumuri. Cum se pot salva sistemele centralizate din România?”. Scopul indirect al conferinţei a fost acela de a prezenta primarilor din oraşele cărora sunt probleme cu acest serviciu două tipuri de reţete de succes: cel privat, de la Iaşi, prin Veolia Energie, şi cele publice, de la Oradea şi de la Chişinău, prin societăţi şi investiţii ale municipalităţilor. “Primarii oraşelor în care sunt probleme ne-au întrebat, la final, cum s-au rezolvat problemele la noi. Suntem dispuşi să-i consiliem. De altfel, unii vor veni la Iaşi, să le prezentăm sistemele noastre”, explică Ana-Maria Icătoiu, director comercial şi de comunicare al Veolia Energie Iaşi.

 

Serviciu de utilitate publică

Participanţii la conferinţă au căzut de acord că sistemul de termoficare centralizată din România este, în multe oraşe, în colaps. Fără bani, cu datorii imense de recuperat, cu o listă lungă de investiţii necesare, societăţile din majoritatea oraşelor sunt aproape de a nu mai putea asigura căldura iarna viitoare. Organizatorii au menţionat că, din acest motiv, serviciul de termoficare este unul de utilitate publică şi de impact maxim asupra populaţiei. „Încălzirea locală este o decizie locală: primarul şi Consiliul Local trebuie să-şi asume soluţia de încălzire, pentru că acesta este serviciul care contribuie cel mai mult la insatisfacţia cetăţenilor. Poţi accepta să stai 2-3 zile fără curent, dar nu poţi sta 2-3 nopţi de iarnă fără căldură”, a subliniat Emil Calotă, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

„Scopul nedeclarat al conferinţei a fost următorul: Guvernul a dorit să arate primarilor care se plâng de faptul că au multe probleme în acest domeniu câteva exemple de succes. Am fost aleşi noi pentru a reprezenta mediul privat şi societăţile de la Chişinău şi Oradea, pentru investiţii ale statului”, a explicat Ana-Maria Icătoiu.

 

Expunerile echipei de la Iaşi au fost apreciate de cei prezenţi

Oradea: investiţii imense

Municipiul Oradea primeşte apă caldă şi căldură de la Termoficare S.A. Oradea, societate înfiinţată în anul 2013. Preluând centrala pusă în funcţiune din 1966 şi având peste 70% din reţelele primare îmbătrânite, operatorul a beneficiat de una din cele mai mari investiţii în termoficare din România: 104 milioane euro, din care 88 de milioane au reprezentat fonduri europene. Prin reabilitarea reţelelor şi cazanelor, modernizarea şi automatizarea punctelor termice, implementarea sistemului informatic de citire a contoarelor, comunicarea intensă cu clienţii, operatorul de termoficare din Oradea a oprit debranşările şi a început să aducă clienţi noi în sistem, de la apartamente la hale industriale, şcoli, spitale etc.

 

Chişinău: S-au împăcat cu clienţii

Al treilea exemplu de succes a fost cel de la Chişinău. Echipa din capitala Republicii Moldova a preluat expertiza trecutului, dar a lansat un program de restructurare şi modernizare a sistemului de termoficare. Datoriile faţă de furnizori au scăzut, pierderile de energie termică au fost diminuate, iar situaţia financiară s-a îmbunătăţit. „Situaţia la Chişinău a fost foarte grea, consumatorii nici nu voiau să audă de noi, administraţia publică de-abia acum a început să recunoască greşelile trecutului şi sperăm să lucreze cu noi pentru dezvoltarea sistemului centralizat de încălzire”, a spus Veaceslav Eni, director general Termoelectrica S.A. Chişinău.

 

 CET II Holboca, modernizat cu fonduri europene

Cât de aproape de colaps am fost

În vara anului 2011, Iaşul era într-o situaţie critică: fostul CET S.A. a intrat în colaps financiar, combustibilul lipsea din depozite, ceea ce ar fi însemnat că furnizarea de energie termică ar fi fost oprită. Se preconiza o iarnă fără căldură. Primăria a organizat o procedură de urgenţă, prin care a fost ales un prestator de servicii care să ajute la depăşirea momentului critic (iarna 2011–2012), urmând, apoi, lansarea licitaţiei internaţionale pentru delegarea serviciului de termoficare.  În final, Municipiul Iaşi a semnat un contract pe 20 de ani cu operatorul Veolia Energie Iaşi, Primăria fiind, în continuare, proprietarul sistemului de termoficare, iar operatorul acţionând pe baza unui contract de performanţă. „Astăzi, situaţia s-a schimbat. Întreaga cantitate de cărbune este adusă la Iaşi cel târziu în luna octombrie, s-au înlocuit reţelele primare şi secundare care aveau risc de avarie, s-au introdus conducte de recirculare, pentru a furniza apă caldă la temperatura corectă. Clienţii au la dispoziţie multiple căi de comunicare, echipele de intervenţie sunt disponibile 7 zile din 7, 24 ore/zi, există audienţe publice şi întâlniri cu clienţii la scara blocului”, a spus Ana-Maria Icătoiu.

În plus, în premieră pentru România, Veolia Energie Iaşi a derulat o campanie susţinută privind repartizarea corectă a costurilor cu încălzirea, iar mii de familii din Iaşi şi-au primit înapoi banii plătiţi în plus pe lista asociaţiei de proprietari sau locatari.

De asemenea, un proiect pilot de contorizare individuală şi distribuţie pe orizontală de energie termică a fost realizat cu succes, fiind, la acest moment, dorit în mai multe oraşe din ţară.


Ieșenii sunt extrem de preocupați de consecințele unui cutremur cu magnitudine mare, mai ales că ultima mișcare seismică de 5,3 grade pe scara Richter s-a resimțit parcă mult mai intens în Capitala Moldovei.

 

Şi asta pentru că, acum patru zile, unda seismică s-a propagat îndeosebi către nord-est, spre Bârlad, Vaslui, Iaşi şi Republica Moldova. Iașul are 60 de imobile în pericol să cadă. De consolidare însă nu poate fi vorba, câtă vreme locatarii nu vor să se mute, iar autorităţile nu au bani.

 

Pagubele materiale au fost relativ minore la Iaşi: bucăţi de tencuială căzută. Dar panica a fost mai mare: 12 persoane s-au speriat cumplit în momentul în care unda seismului de 5.3 pe Richter a ajuns în capitala Moldovei. Spre deosebire de altele, cutremurul de acum a avut o particularitate: în estul României s-a simţit cum se simţeau cutremurele până acum la Bucureşti.

 

„Acum, ca şi în 2009, falia europeană a fost cea care le-a împins pe cea asiatică şi alta, şi unda s-a dus mai degrabă spre Moldova”, spune directorul Institutului Naţional de Fizică a Pământului, Constantin Ionescu.

 

Tencuiala căzută de pe Palatul Braunstein a devenit emblematică pentru cutremurul din 24 septembrie, numai că, dincolo de clădirea de patrimoniu, sunt câteva sute de ieşeni care stau în cele 60 de imobile cu bulină roşie.

 

Această casă este de la începutul secolului trecut. A fost dată de 30 de ani unor persoane care nu aveau locuinţă. De atunci s-a deteriorat vizibil, iar acum este la un pas de colaps.

 

Silvia Bolohan, purtător de cuvânt ISU Iaşi: „În cazul unui seism urmat de pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale, la nivel judeţean se pune în aplicare planul judetan de intervenţie în caz de seism".

 

Primarul Iaşului, Mihai Chirica, spune că „vom încerca să propunem clădiri spre finanţare prin fonduri europene. Documentaţia pe Braunstein am depus-o şi sperăm să primească această finanţare şi o punem în stare de siguranţă"

 

Legea spune clar: nimic nu se dărâmă, ci se reconsolidează. Cu atât mai mult, clădirile de patrimoniu. Dar pentru asta, primăria trebuie să aibă şi bani şi locuinţe, unde să-i mute pe cei care stau în casele şubrede, cât durează lucrările.

 

(Sursa: Știrile Pro TV)


Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a descoperit prezenţa Escherichia Coli la patru probe prelevate din carne şi produse lactate din judeţele Iaşi, Vaslui, Giurgiu și Timiş.

 

În perioada 5 – 16 septembrie, inspectorii sanitar veterinari au prelevat şi analizat 115 probe de carne şi produse de carne şi lapte din abatoare, magazine alimentare şi dozatoare de lapte. Controalele au avut loc în 27 de judeţe, inclusiv Bucureşti.

 

În urma analizelor a fost confirmată prezenţa bacteriei E-Coli într-un centru de prelucrare a laptelui, din judeţul Vaslui şi în carnea tocată vândută într-o carmangerie din judeţul Iaşi.

 

În urma acestor rezultate, Direcţiile judeţene Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, au efectuat controale amănunţite la unităţile în care s-au depistat şi comercializat produsele incriminate şi au dispus fie confiscarea alimentelor contaminate.

 

(Sursa: radioiasi.ro)


Aproape 150 de angajaţi ai Serviciului de Poştă de la Iaşi au întrerupt astăzi, lucrul timp de aproximativ o oră, fără a afecta activitatea cu publicul. 

 

Liderul sindical Elena Bârlescu a declarat că  principalele revendicări sunt majorarea salariilor, în sumă fixă, cu 200 de lei şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Ea a mai spus că negocierile privind creşterile salariale au început în luna aprilie, dar până în prezent, nu s-a ajuns la nici o soluţie.

 

Salariații din Centrul Regional de Tranzit și Oficiul Zonal Poștal din str. Aurel Vlaicu nr.78 au încetat activitatea pentru aproximativ o oră. La Iaşi sunt 750 de angajaţi ai Serviciului de Poştă, iar salariul mediu este sub 1.000 de lei pe lună.

 

(Sursa: radioiasi.ro)


În perioada 26-30 septembrie, la Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, vor avea loc activități de predare-învățare în cadrul Proiectului european Erasmus + “Sustainability:Towards the Appreciation of Resources”, proiect cofinanțat de Comisia Europeană şi aprobat de ANPCDEFP. La activități vor participa, alături de instituția ieșeană de prestigiu, elevi și profesori din Italia, Turcia, Franța și Cehia.

 

Profesorii din echipa gazdă, coordonați de doamna profesor Mihaela Manolache, au proiectat ateliere pe tema sustenabilității, concursuri de produse realizate din materiale biodegradabile, crearea unui calendar de către elevi care să conțină date și evenimente importante legate de natură, întreceri sportive și evenimente cultural-artistice, menite să familiarizeze invitații cu specificul culturii românești. O zi importantă, cu încărcătură emoțională, va fi miercuri, 28 septembrie, când elevii din cele cinci țări partenere își vor prezenta proiectele, la care au lucrat timp de câteva luni, cu tema Hard and Soft Skills (Competențe hard și soft). Un aspect principal din proiectul elevilor din România este comunicarea, o calitate soft, pe care ar trebui să o cultivăm cu toții.

 

Experiența europeană acumulată ca urmare a derulării proiectului Erasmus+ se dorește a fi un suport pentru noi perspective, un punct de plecare pentru alte oportunități care să le întărească elevilor participanți sentimentul apartenenței la marea familie europeană din care facem parte și să îi determine să fie din ce în ce mai competitivi și mai pregătiți pentru provocările lumii contemporane.


Pagina 191 din 199