fbpx
 
Fostul ministru al Fondurilor Europene Cristian Ghinea a acuzat, vineri, PSD-ului condus de Liviu Dragnea de trădare naţională, după o serie de mişcări în favoarea ruşilor.

Analizată în profunzime, execuția bugetară a municipiului Iași arată date submediocre și o stagnare generală. Avem doar 61 euro/locuitor investiții ale Primăriei, în timp ce Oradea are 238 de euro/locuitor. A cheltuit doar jumătate din fondurile de Dezvoltare, dar cheltuielile totale au băgat Primăria în deficit: toți banii s-au dus pe consum și salarii. Situația e dramatică la absorbția fondurilor europene, pentru că proiectele s-au depus foarte târziu. Tot ce se promovează în oraș sunt promisiuni eterne, iar cifrele reale sunt ascunse. Inclusiv pentru promovarea turistică a Iașului, Mihai Chirica a cheltuit doar 20.000 de euro în tot anul 2018, o sumă ridicolă, deși avea la dispoziție 150.000 de euro din taxa turistică. În schimb, a cheltuit 50.000 de euro doar cu imaginea lui proprie: transmisiuni live, canal You Tube, pagini de Facebook. Economia în creștere a Iașului e înșelătoare, acoperind practic contraperformanțele Primăriei. Exemplu: Chirica anunța refacerea a 93 de parcuri de joacă în doi ani, s-au realizat doar 26 în trei ani! La Oradea, bugetul de dezvoltare e 46% din total cheltuieli, la Iași – doar 19%.

Execuția bugetară a Primăriei Iași relevă, în șapte puncte-cheie, imaginea unui management submediocru. Impactul administrației publice asupra dezvoltării Iașului este extrem de modest, practic o frână. Indicatorii prezintă o realitate necosmetizată, cifrele seci indică realitatea, iar comparațiile cu execuțiile bugetare ale Clujului și Oradei așează, invariabil, Iașul pe ultimul loc.


Analizată în profunzime, execuția bugetară a municipiului Iași arată date submediocre și o stagnare generală. Avem doar 61 euro/locuitor investiții ale Primăriei, în timp ce Oradea are 238 de euro/locuitor. A cheltuit doar jumătate din fondurile de Dezvoltare, dar cheltuielile totale au băgat Primăria în deficit: toți banii s-au dus pe consum și salarii. Situația e dramatică la absorbția fondurilor europene, pentru că proiectele s-au depus foarte târziu. Tot ce se promovează în oraș sunt promisiuni eterne, iar cifrele reale sunt ascunse. Inclusiv pentru promovarea turistică a Iașului, Mihai Chirica a cheltuit doar 20.000 de euro în tot anul 2018, o sumă ridicolă, deși avea la dispoziție 150.000 de euro din taxa turistică. În schimb, a cheltuit 50.000 de euro doar cu imaginea lui proprie: transmisiuni live, canal You Tube, pagini de Facebook. Economia în creștere a Iașului e înșelătoare, acoperind practic contraperformanțele Primăriei. Exemplu: Chirica anunța refacerea a 93 de parcuri de joacă în doi ani, s-au realizat doar 26 în trei ani! La Oradea, bugetul de dezvoltare e 46% din total cheltuieli, la Iași – doar 19%.

Execuția bugetară a Primăriei Iași relevă, în șapte puncte-cheie, imaginea unui management submediocru. Impactul administrației publice asupra dezvoltării Iașului este extrem de modest, practic o frână. Indicatorii prezintă o realitate necosmetizată, cifrele seci indică realitatea, iar comparațiile cu execuțiile bugetare ale Clujului și Oradei așează, invariabil, Iașul pe ultimul loc.


Deputatul PNL Marius Bodea îi cere președintelui Consiliului Județean Iași, președinte al filialei județene PSD Iași, Maricel Popa, explicații în legătură cu investițiile pe care le-a atras de la Guvernul României pentru școlile din mediul rural și îi cere acestuia demisia de onoare pentru eșecul în racordarea la apă curentă și canalizare a unităților de învățământ din satele ieșene. În opinia lui Marius Bodea, nenorocirea petrecută ieri în satul Buda din comuna ieșeană Brăiești nu trebuie să treacă în tăcere, cu atât mai mult cu cât aceasta face parte dintr-un fenomen mai larg, acela al școlilor din mediul rural care încă își desfășoară activitatea în condiții de lumea a treia.

Veolia Energie Iași (VEI) își propune noi investiții în anul 2019 pentru creșterea randamentului rețelelor de termoficare dar și a fiabilității și eficienței economice a echipamentelor de producție.

După ce a creionat un buget de stat pe baza unor estimări grosiere  și cu o întârziere de câteva luni, ministrul de finanțe Eugen Orlando Teodorovici a trecut și la conducerea informală a altor ministere. A găsit o soluție miraculoasă pentru școlile din mediul rural cu toaleta în curte: va cumpăra containere prevăzute cu grupuri sanitare și le va amplasa... tot în curte! Prețul fiecărei unități, după estimarea geniului Teodorovici: 10.000 de euro bucata!

4,5 milioane de euro va costa în final renovarea clădirii de pe Cuza Vodă. E printre cele mai mari sume alocate pentru investiții de la bugetul local, în ultimii ani. Când s-a cumpărat casa (fostul sediu PNȚCD), s-a spus că e în stare bună. Nu există nicio destinație precisă pentru această clădire. Muzeul Municipal e o altă clădire-fantomă din Iași, dar cel puțin acolo s-au cheltuit bani europeni.

După ce a dat 3,7 milioane de lei din bugetul local pentru achiziția casei Callimachi, conducerea Primăriei ar mai putea cheltui alte 17,5 milioane lei pentru consolidarea și reabilitarea imobilului. Suma, una uriașă, înseamnă o investiție de aproximativ 8.333 lei pentru fiecare metru pătrat. Adică, echivalentul a 1.800 de euro. Și asta în condițiile în care șefii Primăriei nici nu au habar ce-o să facă în clădirea odată refăcută.


4,5 milioane de euro va costa în final renovarea clădirii de pe Cuza Vodă. E printre cele mai mari sume alocate pentru investiții de la bugetul local, în ultimii ani. Când s-a cumpărat casa (fostul sediu PNȚCD), s-a spus că e în stare bună. Nu există nicio destinație precisă pentru această clădire. Muzeul Municipal e o altă clădire-fantomă din Iași, dar cel puțin acolo s-au cheltuit bani europeni.

După ce a dat 3,7 milioane de lei din bugetul local pentru achiziția casei Callimachi, conducerea Primăriei ar mai putea cheltui alte 17,5 milioane lei pentru consolidarea și reabilitarea imobilului. Suma, una uriașă, înseamnă o investiție de aproximativ 8.333 lei pentru fiecare metru pătrat. Adică, echivalentul a 1.800 de euro. Și asta în condițiile în care șefii Primăriei nici nu au habar ce-o să facă în clădirea odată refăcută.


78 milioane de lei necheltuiți: drumuri importante, pod și parcuri de joacă se reportează pe 2019. Proiectul din februarie 2018 prevedea cheltuirea a 190 milioane de lei pentru lucrări mari de dezvoltare a orașului. S-au cheltuit doar 112 milioane de lei. Sunt întârzieri la modernizarea a cinci artere importante, iar podul peste Bahlui, promis din 2017, va fi început abia în 2019. Iașul stă de trei ani cu excedent de 15 milioane de euro la investiții.

Sub 60% realizare. Cu acest procent va închide anul acesta Primăria Iași la secțiunea bugetară destinată dezvoltării Iașului. Dintre cele aproape 190 milioane de lei prognozate a se cheltui, Primăria a investit doar 112 milioane lei. Deci, față de proiecția de la începutul anului, investițiile vor fi mai mici cu 78 milioane de lei, echivalentul a 17 milioane de euro.


78 milioane de lei necheltuiți: drumuri importante, pod și parcuri de joacă se reportează pe 2019. Proiectul din februarie 2018 prevedea cheltuirea a 190 milioane de lei pentru lucrări mari de dezvoltare a orașului. S-au cheltuit doar 112 milioane de lei. Sunt întârzieri la modernizarea a cinci artere importante, iar podul peste Bahlui, promis din 2017, va fi început abia în 2019. Iașul stă de trei ani cu excedent de 15 milioane de euro la investiții.

Sub 60% realizare. Cu acest procent va închide anul acesta Primăria Iași la secțiunea bugetară destinată dezvoltării Iașului. Dintre cele aproape 190 milioane de lei prognozate a se cheltui, Primăria a investit doar 112 milioane lei. Deci, față de proiecția de la începutul anului, investițiile vor fi mai mici cu 78 milioane de lei, echivalentul a 17 milioane de euro.


Pagina 13 din 22

Arhiva ReporterIS

« Aprilie 2024 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30