fbpx
 
Ziariștii de investigații de la RISE Project continuă seria dezvăluirilor despre averea liderului PSD Liviu Dragnea. După ancheta privind afacerile secrete din Brazilia ale președintelui PSD, în investigația publicată joi, sursa citată dezvăluie că Liviu Dragnea a încasat peste un milion de euro din vânzarea a șase proprietăți amplasate la mare, la munte și în lunca Dunării.

 


Investiţiile de 50 milioane de lei în conductele din subteran nu se văd, dar se simt în facturi. Extinderea rețelei către Copou și Bucium este unul dintre proiectele foarte importante a căror finanțare va fi asigurată de Guvern și de Veolia. Al doilea proiect este cel pentru refacerea izolației pe o magistrală de transport a energiei termice.

 

22 de milioane de lei extinderea rețelei de distribuție a agentului termic la Iași și 27,5 milioane de lei pentru refacerea izolației unei magistrale de transport a agentului termic. Sunt cele două proiecte care vor atrage sume importante la Iași, începând cu acest an. Ambele sunt realizate de Veolia Energie și vor avea cea mai mare parte din finanțare asigurată de Ministerul Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene. Partea de cofinanțare a Primăriei va fi achitată, la final, de către Veolia, care va suplimenta redevența pentru bugetul local cu acești bani.

 


Consilierii locali ai PNL Iaşi au transmis către Secretariatul Consiliului Local un proiect de hotărâre privind aprobarea procedurii de aprobare a schemei de ajutor de minimis pentru atragerea investiţiilor şi susţinerea dezvoltării economice a Municipiului Iaşi.

 

Mai exact, aprobarea acestei initiaţive presupune acordarea de scutiri de taxe pe trei ani consecutivi pentru firmele care vor aduce investiţii de peste 20 milioane de euro şi vor crea peste 400 de locuri de muncă.

 


Localităţile Borsec (judeţul Harghita) şi Suceviţa (judeţul Suceava) au fost atestate ca staţiuni turistice de interes naţional, potrivit unei hotărâri adoptate de Guvern.

 


Un studiu legat de lipsa accesului la utilităţi şi a minimului confort de a merge pe un drum decent ar putea descoperi cauze ale unor aşa-zise „comportamente deviante” ale locuitorilor de la ţară. Belceşti este un  exemplu de localitate din mediul rural unde s-au făcut lucruri cu ţârâita la reţelele de drumuri şi utilităţi. Vina e a tuturor şi a nimănui, aşa cum este situaţia în cazul multor lipsuri esenţiale din viaţa oamenilor de la ţară. Totul se învârte în jurul banilor: ba nu-i are Statul, ba nu-i are săteanul, aşa cum stau lucrurile la racordul la reţeaua de gaz. Există şi comune la care celelalte se uită ca moşu’ la boier, cu cuşma-n mână: Voineşti, Ciurea, Miroslava, majoritatea „privilegiatelor” beneficiind de apropierea de „metropolă”.

 

Situată la nici 20 de kilometri de oraşul Podu Iloaiei, comuna Belceşti, cea mai mare din ţară până înainte de Revoluţie, pare a fi rămasă în comunism.

După ce ai ieşit din Erbiceni, brusc locul asfaltului este luat de macadam, pe o porţiune de câţiva kilometri, după care până în Belceşti sunt dale mari, din beton, puse pe timpul lui Ceauşescu.

 


Un studiu legat de lipsa accesului la utilităţi şi a minimului confort de a merge pe un drum decent ar putea descoperi cauze ale unor aşa-zise „comportamente deviante” ale locuitorilor de la ţară. Belceşti este un  exemplu de localitate din mediul rural unde s-au făcut lucruri cu ţârâita la reţelele de drumuri şi utilităţi. Vina e a tuturor şi a nimănui, aşa cum este situaţia în cazul multor lipsuri esenţiale din viaţa oamenilor de la ţară. Totul se învârte în jurul banilor: ba nu-i are Statul, ba nu-i are săteanul, aşa cum stau lucrurile la racordul la reţeaua de gaz. Există şi comune la care celelalte se uită ca moşu’ la boier, cu cuşma-n mână: Voineşti, Ciurea, Miroslava, majoritatea „privilegiatelor” beneficiind de apropierea de „metropolă”.

 

Situată la nici 20 de kilometri de oraşul Podu Iloaiei, comuna Belceşti, cea mai mare din ţară până înainte de Revoluţie, pare a fi rămasă în comunism.

După ce ai ieşit din Erbiceni, brusc locul asfaltului este luat de macadam, pe o porţiune de câţiva kilometri, după care până în Belceşti sunt dale mari, din beton, puse pe timpul lui Ceauşescu.

 


Prețul de producție al Veolia este printre cele mai mici din țară, scutind Primăria de subvenții uriașe. Prin investiții și creșterea eficienței, gigacaloria produsă la Iași costă 308 lei și se vinde cu 265 lei. În 2011, CET Iași producea Gcal cu 401 lei, diferența fiind suportată de la bugetul local. În București, RADET e în colaps pentru că produce foarte scump, iar bugetul n-are de unde să-i mai acopere costurile uriașe. Producătorii de stat n-au interes să fie mai eficienți, pentru că primăriile le acoperă pierderile.

 

Reprezentanții Veolia Energie Iași spun că scăderea prețului gigacaloriei pentru populației, ce va intra în vigoare din martie, se datorează exclusiv investițiilor în eficientizare. În alte orașe, care nu au avut programe de investiții, ori au crescut prețurile căldurii livrate populației, ori au crescut sumele date de la bugetele locale pentru subvenții.

 


De cinci ani, Iașul nu este prezent cu nicio investiție majoră în bugetul de stat. La drumuri, județul lui Dragnea primește în 2017 de 2,3 ori mai mulți bani decât Iașul, județul cu cea mai mare rețea rutieră din țară. Pentru proiectele importante – autostradă, spital regional de urgențe, drum către zona spitalului, șosea de centură, terminal cargo la Aeroport – nu există sume concrete. Doar o promisiune (credit de angajament) de 152 milioane de lei pentru Șoseaua de Centură, dar nu se știe încă pentru ce lucrări. Ca o comparație, pentru drumurile din Teleorman, județul lui Liviu Dragnea, există sume promise de 356 milioane de lei și sume alocate concret de 4,13 milioane de lei. Constanța, care are deja autostrada și varianta ocolitoare finalizate, primește mai mulți bani decât Iașul pe investiții. „Încă se lucrează la datele legate de buget, nu este nimic sigur. Dar nu arată atât de rău cum îl prezintă alții”, spune președintele CJ Iași. Care este imaginea reală? „Nu avem alocări pentru șosele, nu avem alocări pentru proiectele importante. Singurele proiecte finanțate sunt niște treburi mărunte”, spune Marius Bodea, deputat PNL.

De cinci ani, Iașul nu este prezent cu nicio investiție majoră în bugetul de stat. La drumuri, județul lui Dragnea primește în 2017 de 2,3 ori mai mulți bani decât Iașul, județul cu cea mai mare rețea rutieră din țară. Pentru proiectele importante – autostradă, spital regional de urgențe, drum către zona spitalului, șosea de centură, terminal cargo la Aeroport – nu există sume concrete. Doar o promisiune (credit de angajament) de 152 milioane de lei pentru Șoseaua de Centură, dar nu se știe încă pentru ce lucrări. Ca o comparație, pentru drumurile din Teleorman, județul lui Liviu Dragnea, există sume promise de 356 milioane de lei și sume alocate concret de 4,13 milioane de lei. Constanța, care are deja autostrada și varianta ocolitoare finalizate, primește mai mulți bani decât Iașul pe investiții. „Încă se lucrează la datele legate de buget, nu este nimic sigur. Dar nu arată atât de rău cum îl prezintă alții”, spune președintele CJ Iași. Care este imaginea reală? „Nu avem alocări pentru șosele, nu avem alocări pentru proiectele importante. Singurele proiecte finanțate sunt niște treburi mărunte”, spune Marius Bodea, deputat PNL.

Modelul va fi „să fure, dar să ne dea şi nouă". Problema e că Dragnea va fi liber în câteva zile, dar nu va putea face minuni. Programele naţionale pe nişe sociale vor ajunge la prea puţini, iar selecţia câştigătorilor va fi subiectivă.

 


Pagina 20 din 22

Arhiva ReporterIS

« Februarie 2024 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29