fbpx
 
Descarca aplicatia REPORTERIS
 
După 15 ani de emis autorizații de construire în zona străzilor din zona Viticultori-Copou, Primăria Iași a avut o „revelație”. A descoperit că șase artere nu-i aparțin, deși, anterior, le dăduse denumiri și emisese zeci de autorizații de construcție. Pentru ca proiectele să înainteze, beneficiarii sunt obligați acum să obțină un acord de la adevăratul proprietar al terenurilor pe care se află străzile, adică Ministerul de Finanțe - o procedură anevoioasă. În prezent, Primăria vrea să primească drumurile prin Hotărâre de Guvern, doar că și această soluție va dura. Din nou, efectul este același: demersurile celor care vor să construiască ceva acolo sunt în aer.

După 15 ani de emis autorizații de construire în zona străzilor din zona Viticultori-Copou, Primăria Iași a avut o „revelație”. A descoperit că șase artere nu-i aparțin, deși, anterior, le dăduse denumiri și emisese zeci de autorizații de construcție. Pentru ca proiectele să înainteze, beneficiarii sunt obligați acum să obțină un acord de la adevăratul proprietar al terenurilor pe care se află străzile, adică Ministerul de Finanțe - o procedură anevoioasă. În prezent, Primăria vrea să primească drumurile prin Hotărâre de Guvern, doar că și această soluție va dura. Din nou, efectul este același: demersurile celor care vor să construiască ceva acolo sunt în aer.

Veolia are de recuperat creanțe de la Termoservice, dar a cerut executarea silită direct din contul în Trezorerie al Primăriei. Mihai Chirica a încuviințat formulări dure ale juriștilor împotriva Veoliei, în cadrul procesului. Veolia România e condusă de membri marcanți PNL, primarul fiind iritat de negocierile nefinalizate pentru accederea sa în acest partid.

Primăria Iași a deschis cinci procese la Judecătorie contra Veolia Energie Iași SA, societate în care însăși Primăria este acționară. Juriștii din Palatul Roznovanu acuză Veolia că a încercat să obțină peste 200.000 de lei de la bugetul local invocând restanțe ale Primăriei, deși acestea reveneau unor locatari din blocuri administrate de Termoservice.


Veolia are de recuperat creanțe de la Termoservice, dar a cerut executarea silită direct din contul în Trezorerie al Primăriei. Mihai Chirica a încuviințat formulări dure ale juriștilor împotriva Veoliei, în cadrul procesului. Veolia România e condusă de membri marcanți PNL, primarul fiind iritat de negocierile nefinalizate pentru accederea sa în acest partid.

Primăria Iași a deschis cinci procese la Judecătorie contra Veolia Energie Iași SA, societate în care însăși Primăria este acționară. Juriștii din Palatul Roznovanu acuză Veolia că a încercat să obțină peste 200.000 de lei de la bugetul local invocând restanțe ale Primăriei, deși acestea reveneau unor locatari din blocuri administrate de Termoservice.


Juriștii consideră atacarea privatizării Tomiris de către Teba, după 20 de ani, drept o glumă. Este arma cuplului Asimionesei-Pleșcan, sperând să obțină tergiversarea autorizației de construcție pentru un proiect de 200 milioane de euro. Legal, exista certificat de atestare a dreptului de proprietate, AVAS a dat certificat de încheiere a monitorizării post-privatizare, iar în toată țara au fost mii de fabrici cumpărate și ar trebui toate reanalizate. Asimionesei, prin acoliți, a deschis noi procese, după ce a fost notificat să elibereze spațiul, cu 6 luni înainte de data limită, conform contractului. La Iași avem haiducie la drumul mare, ca în vremurile lui Papură vodă.

Fabrica de zgomote a tripletei Asimionesei - Pleșcan – Tomașeschi a fost demantelată, în doi timpi și trei mișcări, de juriștii și avocații Prime Kapital.


Juriștii consideră atacarea privatizării Tomiris de către Teba, după 20 de ani, drept o glumă. Este arma cuplului Asimionesei-Pleșcan, sperând să obțină tergiversarea autorizației de construcție pentru un proiect de 200 milioane de euro. Legal, exista certificat de atestare a dreptului de proprietate, AVAS a dat certificat de încheiere a monitorizării post-privatizare, iar în toată țara au fost mii de fabrici cumpărate și ar trebui toate reanalizate. Asimionesei, prin acoliți, a deschis noi procese, după ce a fost notificat să elibereze spațiul, cu 6 luni înainte de data limită, conform contractului. La Iași avem haiducie la drumul mare, ca în vremurile lui Papură vodă.

Fabrica de zgomote a tripletei Asimionesei - Pleșcan – Tomașeschi a fost demantelată, în doi timpi și trei mișcări, de juriștii și avocații Prime Kapital.


De zeci de ori i-au spus judecătorii primarului Mihai Chirica să se constituie parte civilă în procesele de demolare a construcțiilor ilegale și nu a făcut-o. Între 2013 și 2019 au fost circa 100 de procese, cele mai multe pierdute prin „lipsă calitate procesuală”, fără să se ajungă pe fond. Chirica e primar din 2015. Practic, instanțele cereau ca plângerile pe spețe imobiliare să fie depuse de Primăria Iași, Unitatea Administrativ Teritorială, și nu de către Poliția Locală. Dar juriștii Primăriei, plătiți cu mii de euro lunar, s-au făcut că nu pricep și nu au schimbat această infimă procedură juridică. Au fost patru ani de dezmăț imobiliar, în care s-au pierdut zeci de procese și în care Mihai Chirica și subordonații săi au făcut-o pe naivii. Modificarea a fost făcută abia în aprilie 2019 și, brusc, acțiunile Primăriei au succes. Marii beneficiari ai blocurilor ilegale și ale altor construcții care trebuiau demolate sunt personaje din anturajul mafiei din Primărie: Niculiță, Asimionesei, Plugaru.

Ani la rând, angajații din Primărie și Poliția Locală, în frunte cu șefii lor, au sfidat ieșenii care respectă legile. Au depus la Judecătorie zeci de acțiuni întocmite greșit, iar cei care au construit clădiri fără acte câștigau procesele ridicând acestă excepție, fără a se mai ajunge să fie întrebați dacă au autorizații sau nu. 

De-abia de câteva săptămâni Primăria a schimbat placa și face ceea ce trebuia să facă de la început. Rămân, însă, în picioare, zeci de imobile construite ilegal.


De zeci de ori i-au spus judecătorii primarului Mihai Chirica să se constituie parte civilă în procesele de demolare a construcțiilor ilegale și nu a făcut-o. Între 2013 și 2019 au fost circa 100 de procese, cele mai multe pierdute prin „lipsă calitate procesuală”, fără să se ajungă pe fond. Chirica e primar din 2015. Practic, instanțele cereau ca plângerile pe spețe imobiliare să fie depuse de Primăria Iași, Unitatea Administrativ Teritorială, și nu de către Poliția Locală. Dar juriștii Primăriei, plătiți cu mii de euro lunar, s-au făcut că nu pricep și nu au schimbat această infimă procedură juridică. Au fost patru ani de dezmăț imobiliar, în care s-au pierdut zeci de procese și în care Mihai Chirica și subordonații săi au făcut-o pe naivii. Modificarea a fost făcută abia în aprilie 2019 și, brusc, acțiunile Primăriei au succes. Marii beneficiari ai blocurilor ilegale și ale altor construcții care trebuiau demolate sunt personaje din anturajul mafiei din Primărie: Niculiță, Asimionesei, Plugaru.

Ani la rând, angajații din Primărie și Poliția Locală, în frunte cu șefii lor, au sfidat ieșenii care respectă legile. Au depus la Judecătorie zeci de acțiuni întocmite greșit, iar cei care au construit clădiri fără acte câștigau procesele ridicând acestă excepție, fără a se mai ajunge să fie întrebați dacă au autorizații sau nu. 

De-abia de câteva săptămâni Primăria a schimbat placa și face ceea ce trebuia să facă de la început. Rămân, însă, în picioare, zeci de imobile construite ilegal.


Juriștii Consiliului Județean cer în instanță cei 10.000 de euro pe care i-au dat pentru premii. Suflă și-n iaurt, funcționarii din CJ nu vor să riște: Gala a avut loc pe 17 decembrie 2016, iar perioada de derulare a contractului expira pe 10 decembrie.

 

Consiliul Județean cere înapoi banii dați pentru desfășurarea Campaniei „Oamenii Timpului”. Motivul: gala a fost organizată cu 7 zile mai târziu decât se stabilise inițial.


Juriștii Consiliului Județean cer în instanță cei 10.000 de euro pe care i-au dat pentru premii. Suflă și-n iaurt, funcționarii din CJ nu vor să riște: Gala a avut loc pe 17 decembrie 2016, iar perioada de derulare a contractului expira pe 10 decembrie.

 

Consiliul Județean cere înapoi banii dați pentru desfășurarea Campaniei „Oamenii Timpului”. Motivul: gala a fost organizată cu 7 zile mai târziu decât se stabilise inițial.