Curtea de Apel Bacău a emis mandate de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele a şapte poliţişti din cadrul Biroului Rutier Piatra Neamţ, inclusiv pe cel al şefului structurii, comisarul-şef Viorel Andronic, sub acuzaţiile de luare de mită, dare de mită şi fals intelectual, pentru un număr total de 115 acte materiale.
Magistraţii băcăuani au admis cererea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care i-a reţinut pe agenţii de la Biroul Rutier şi pe şeful lor în cursul serii de miercuri, după mai multe ore de audieri.
În aceeaşi cauză, alţi şapte agenţi ai aceluiaşi birou, acuzaţi de luare de mită, cu o singură excepţie în formă continuată, vor fi cercetaţi sub control judiciar de către procurorii anticorupţie.
Toţi cei 14 poliţişti sunt acuzaţi de DNA că ar fi modificat procesele verbale de constatare a unor contravenţii în trafic, în special depăşirea vitezei legale, în schimbul primirii unor sume de bani de la şoferi, cuprinse între 50 şi 400 de lei. Toate faptele de care sunt acuzaţi agenţii de poliţie şi şeful lor au fost comise în perioada 25 - 29 aprilie 2016, pe timpul desfăşurării unei activităţi de prevenire a evenimentelor rutiere cauzate de excesul de viteză.
„În acest context, lucrătorii de poliţie, în legătură cu neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor la regimul circulaţiei, au primit sume de bani cuprinse între 50 lei şi 400 lei de la mai mulţi conducători auto opriţi în trafic pentru depăşirea limitei de viteză sau alte abateri de la regimul rutier. Inculpaţii Ciolpan Iulian, Greaca Marius-Laurenţiu, Covasan Dragomir - Loredan şi Berbec Ionuţ-Alexandru au falsificat procesele verbale de constatare a contravenţiei cu ocazia întocmirii acestora, prin atestarea în cuprinsul lor a unor fapte necorespunzătoare adevărului, respectiv consemnarea unei viteze de deplasare inferioare celei constatate, cu consecinţa reducerii amenzii. Pe 25 şi 29 aprilie 2016, inculpaţii Greaca Marius-Laurenţiu şi Neamţu Constantin au remis o parte din sumele de bani primite cu titlu de mită de la conducătorii auto verificaţi inculpatului către Andronic Viorel, în legătură cu atribuţiile acestuia de coordonare a activităţii Biroului Rutier şi controlul asupra agenţilor din cadrul biroului”, susţin procurorii DNA.
Decizia Curţii de Apel Bacău poate fi contestată la instanţa supremă.
(Sursa: digi24.ro)
Cei șapte polițiști reținuți vor fi prezentați astăzi instanței cu propunere de arestare preventivă.
Procurorii anchetează fapte ce ar fi fost comise de agenții rutieri în ultimele luni, perioadă în care s-a făcut monitorizarea. Polițiștii au fost duși cu mandat, pentru audieri, la sediul DNA Bacău.
14 polițiști, ofițeri și subofițeri, au fost aduși aseară la audieri, iar șapte au ajuns în arestul IPJ Bacău, cu ordonanță de reținere pentru 24 de ore.
Ieri au avut loc percheziții la sediul Poliției Rutiere din Piatra Neamț, dar și la locuințele polițiștilor vizați de fapte de corupție și de neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu.
Comunicatul DNA Bacău
Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Bacău au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând cu data de 09 noiembrie 2016, a inculpaților:
ANDRONIC VIOREL, comisar șef de poliție, la data faptei având atribuţii de conducere a activităţii Biroului Rutier din cadrul Poliţiei municipiului Piatra Neamţ, cu privire la săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată (11 acte materiale),
CIOLPAN IULIAN, agent de poliție la Biroul Rutier din cadrul Poliţiei municipiului Piatra Neamţ, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
- luare de mită în formă continuată (49 acte materiale),
- 4 infracţiuni de fals intelectual ,
GREACA MARIUS-LAURENŢIU, agent de poliție la Biroul Rutier din cadrul Poliţiei municipiului Piatra Neamţ, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
- luare de mită în formă continuată (50 acte materiale),
- dare de mită în formă continuată (2 acte materiale),
- 3 infracţiuni de fals intelectual ,
NEAMŢU CONSTANTIN, agent de poliție la Biroul Rutier din cadrul Poliţiei municipiului Piatra Neamţ, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
- luare de mită în formă continuată (30 acte materiale),
- dare de mită în formă continuată (2 acte materiale)
MIZILIGEANU BOGDAN –EUGEN, agent de poliție la Biroul Rutier din cadrul Poliţiei municipiului Piatra Neamţ, cu privire la săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată (30 acte materiale),
COVASAN DRAGOMIR-LOREDAN, agent de poliție la Biroul Rutier din cadrul Poliţiei municipiului Piatra Neamţ, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
- luare de mită în formă continuată (23 acte materiale),
- 2 infracţiuni de fals intelectual ,
BERBEC IONUŢ-ALEXANDRU, agent de poliție la Biroul Rutier din cadrul Poliţiei municipiului Piatra Neamţ, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
- luare de mită în formă continuată (18 acte materiale),
- 3 infracţiuni de fals intelectual
Inculpații Andronic Viorel, Ciolpan Iulian, Berbec Ionuţ-Alexandru, Neamţu Constantin, Miziligeanu Bogdan –Eugen, Covasan Dragomir-Loredan și Greaca Marius-Laurenţiu urmează să fie prezentați la data de 10 noiembrie 2016, Curții de Apel Bacău, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
De asemenea, procurorii anticorupție au mai dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, începând cu data de 9 noiembrie 2016, față de inculpații:
GĂLUŞCĂ IOAN ALEXANDRU, INIMOSU - BOTCĂ IOAN, MUNTEANU MARIUS – IOAN, POPESCU IONUȚ, CHIFU VASILE LUCIAN și ZAHARIA ADRIAN OVIDIU, toți agenți de poliţie în cadrul Poliţiei municipiului Piatra Neamţ - Birourile Rutier și Ordine Publică, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată, iar BUGA NICOLAE-CRISTIAN pentru luare de mită.
În ordonanţele procurorilor se arată că, în cauză, există date şi probe care conturează următoarea stare de fapt:
În perioada 22 aprilie – 18 mai 2016, lucrătorii de poliţie din cadrul Poliţiei municipiului Piatra Neamţ, nominalizaţi anterior, au fost desemnaţi să efectueze activităţi de prevenire a evenimentelor rutiere cauzate de excesul de viteză.
Din mijloacele de probă administrate rezultă că luarea de mită se desfăşura ca o activitate repetitivă (115 acte materiale).
În acest context, lucrătorii de poliție, în legătură cu neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor la regimul circulaţiei, au primit sume de bani cuprinse între 50 lei şi 400 lei de la mai mulți conducători auto opriţi în trafic pentru depăşirea limitei de viteză sau alte abateri de la regimul rutier.
Inculpaţii Ciolpan Iulian, Greaca Marius-Laurenţiu, Covasan Dragomir - Loredan și Berbec Ionuţ-Alexandru au falsificat procesele verbale de constatare a contravenţiei cu ocazia întocmirii acestora, prin atestarea în cuprinsul lor a unor fapte necorespunzătoare adevărului, respectiv consemnarea unei viteze de deplasare inferioare celei constatate, cu consecinţa reducerii amenzii.
La datele de 25.04.2016 şi 29.04.2016, inculpații Greaca Marius-Laurenţiu şi Neamțu Constantin au remis o parte din sumele de bani primite cu titlu de mită de la conducătorii auto verificați inculpatului Andronic Viorel, în legătură cu atribuţiile acestuia de coordonare a activităţii Biroului rutier şi controlul asupra agenţilor din cadrul biroului.
Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpații Găluşcă Ioan Alexandru, Inimosu - Botcă Ioan, Munteanu Marius – Ioan, Buga Nicolae-Cristian, Popescu Ionuț, Chifu Vasile Lucian și Zaharia Adrian Ovidiu, trebuie să respecte următoarele obligații:
- să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemați,
- să informeze de îndată Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Bacău și organul de poliție desemnat cu supravegherea cu privire la schimbarea locuinței,
- să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea lor conform programului de supraveghere întocmit sau ori de câte ori sunt chemați,
- să nu depășească limita teritorială a României, decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Bacău,
- să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanțele de dispunere a controlului judiciar,
- să nu exercite profesia în exercitarea căreia au săvârșit fapta,
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.
Inculpaților Găluşcă Ioan Alexandru, Inimosu - Botcă Ioan, Munteanu Marius – Ioan, Buga Nicolae-Cristian, Popescu Ionuț, Chifu Vasile Lucian și Zaharia Adrian Ovidiu li s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care le revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
Tuturor celor 14 inculpați li s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
În cauză, se efectuează acte de urmărire penală și față de alte persoane.
În cauză, procurorii au beneficiat de sprijinul Direcției Generale Anticorupție.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
(Sursa: digi24.ro)
Medicul ieşean a fost trimis în judecată pentru luare de mită, alături de asistenta medicală Magdalena Maria Rîndaşu.
Procurorii au adunat probe legate de doar şapte acte materiale de luare de mită, a căror valoare este sub 4.000 de lei. De altfel, în timpul cercetărilor, soţia medicului Eduard Moldovanu a depus, în două rânduri, această suma la casieria unităţii sanitare, astfel încât spitalul nu s-a mai constituit parte civilă în acest dosar. Imediat după flagrant, anchetatorii au descoperit sume impresionante de bani atât în biroul medicului Eduard Moldovanu, cât şi la domiciliul acestuia.
„Prin ordonanţa din data de 12.07.2016 s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra sumei de 366.240 de lei, 52.750 euro, 100 franci elveţieni, 80 lire sterline şi 30 de lire turceşti, sume de bani ridicate cu ocazia efectuării percheziţiilor domiciliare la domiciliul şi biroul aparţinând inculpatului Moldovanu Eduard“, se arată în rechizitoriu.
(Sursa: ziaruldeiasi.ro)
Aristotel Căncescu a fost trimis în judecată în luna decembrie 2014 de către DNA Brașov, fiind acuzat de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (cinci infracțiuni), luare de mită, spălare a banilor, trafic de influență și instigare la tentativă la abuz în serviciu. El a fost arestat preventiv în perioada decembrie 2014 - februarie 2015.
În septembrie 2016, DNA a deschis un nou dosar penal în care îl acuză pe Aristotel Căncescu de abuz în serviciu. Alături de fostul şef al CJ Braşov este cercetat, pentru aceeaşi infracţiune, şi primarul municipiului Braşov, George Scripcaru.
Comunicatul DNA:
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 26 octombrie 2016, a inculpatului
CĂNCESCU ARISTOTEL ADRIAN, la data faptelor președinte al Consiliului Județean Brașov și președinte al filialei județene a unui partid politic, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
- luare de mită (3 fapte),
- abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată.
Inculpatul Căncescu Aristotel Adrian urmează să fie prezentat la data de 27 octombrie 2016, Tribunalului Brașov, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
De asemenea, procurorii anticorupție au mai dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, începând cu data de 26 octombrie 2016, față de inculpatul
COMAN CLAUDIU, la data faptelor consilier județean, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
- complicitate la luare de mită,
- instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată.
Totodată, procurorii anticorupție au mai dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspecții:
CIRICĂ CRISTIAN EMIL, la data faptei director al Direcției investiții, urbanism și amenajarea teritoriului, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,
ISPAS RADU PETRU, la data faptei administrator public al județului Brașov, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,
POPESCU AURELIA, la data faptei director economic executiv în cadrul Consiliului Județean Brașov, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,
IOSIF RĂZVAN, la data faptei administrator al unei societăți comerciale, cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.
În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
1. În contextul campaniei electorale din anul 2012, inculpatul Căncescu Aristotel Adrian, în calitate de președinte al filialei județene a unui partid politic, a pretins de la trei persoane bani și alte foloase, constând în suma totală de 105.000 lei și angajarea unor anumite persoane în cadrul Agenției Județene de Dezvoltare Durabilă, pentru ca în schimb să îi pună pe cei trei pe poziții sigur eligibile pe lista de candidați pentru Consiliul Județean Brașov.
Una dintre cele trei persoane este și inculpatul Coman Claudiu care, la acea vreme, era șef de campanie electorală și consilier județean. În această calitate, inculpatul Coman Claudiu a primit de la una dintre viitoarele candidate la funcția de consilier județean, în biroul său din cadrul CJ Brașov, suma de 50.000 lei.
Banii respectivi au fost predați casieriei partidului, fără documente, fiind utilizați pentru materiale electorale, consecința fiind alegerea celor trei persoane în funcția de consilier județean.
2. În aceleași circumstanțe, în perioada 2012-2013, inculpatul Căncescu Aristotel Adrian, în calitate de președinte al Consiliului Județean Brașov, cu încălcarea prevederilor legale și la cererea inculpatului Coman Claudiu, a dat dispoziții pentru întocmirea formală a cinci referate pe care ulterior le-a aprobat. Referatele respective au fost semnate în prealabil și de suspecții Cirică Cristian Emil, Popescu Aurelia și Ispas Radu Petru.
Prin intermediul acestor documente, inculpatul a justificat trei dispoziții pe care le-a dat ulterior și inițierea și adoptarea unor hotărâri pentru alocarea unor sume de bani din fondul de rezervă al consiliului.
Prin aceste demersuri, sub pretextul achiziției de softuri educaționale/servicii, a fost aprobată suma de 675.000 lei.
În continuare, având acceptul și promisiunea președintelui Consiliului Județean Brașov că va aloca banii respectivi, dar și pentru a realiza o aparență de legalitate, inculpatul Coman Claudiu și-a folosit influența ce decurgea din calitățile menționate mai sus și a cerut unui număr de 15 primari din județ (de aceeași orientare politică) să formuleze cereri prin care să solicite alocarea de sume de bani din fondul de rezervă pentru achiziția de softuri educaționale, lucru pe care aceștia din urmă l-au și făcut.
După formularea acestor cereri, între societatea administrată în fapt de suspectul Iosif Razvan și primăriile respective sau direct cu școlile din aceste localități, au fost încheiate contracte pentru furnizarea de cursuri, în speță tutoriale Windows, Word, Excel, Power Point, navigare internet, sub forma unor pachete cu CD-uri, a căror valoare a totalizat suma de 675.000 de lei.
În unele cazuri au fost încheiate contracte fără ca unitățile de învățământ sau primările să dețină calculatoare și, în plus, softurile vândute nu erau licențiate sau avizate de Ministerul Educației ca fiind corespunzătoare programei de învățământ pentru ciclul gimnazial.
Ulterior, societatea furnizoare a softurilor, după scăderea cheltuielilor făcute (aproximativ 10.000 lei pentru fiecare contract, plus diverse comisioane), a retras restul de bani în numerar, în mai multe tranșe.
Banii au fost apoi remiși inculpatului Coman Claudiu din care acesta a folosit suma de 86.000 de lei pentru a-și asigura locul pe o poziție sigur eligibilă pe lista candidaților pentru Consiliul Județean Brașov.
Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul Coman Claudiu, trebuie să respecte următoarele obligații:
- să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat,
- să informeze de îndată Direcția Națională Anticorupție – Structura Centrală și organul de poliție desemnat cu supravegherea cu privire la schimbarea locuinței,
- să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea lor conform programului de supraveghere întocmit sau ori de câte ori este chemat,
- să nu depășească limita teritorială a României, decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov,
- să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanțele de dispunere a controlului judiciar,
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.
Inculpatului Coman Claudiu i s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
Inculpaților și suspecților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 și 307 Cod de procedură penală.
Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale, respectiv punerea în mișcare a acțiunii penale reprezintă etape ale procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activități care nu pot, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
(Sursa: digi24.ro)
Potrivit Deschide.md, operațiunea a început în mod neașteptat la o ședință de organizare la sediul Ministerului de Interne al Republicii Moldova, în timpul căreia polițiștii respectivi au fost citiți de pe o listă și reținuți apoi de către procurorii anticorupție, sub privirile colegilor.
Operațiunea are la bază mai multe acțiuni de flagrant, în care agenți sub acoperire i-au filmat pe polițiști cum luau mită ca să nu dea amenzi pentru diferite contravenții la legislația rutieră, inclusiv consum de băuturi alcoolice la volan.
Poliția a postat pe YouTube secvențe video, în care se poate vedea cum inspectorii auto cer și obțin mită de la șoferi.
Potrivit materialelor adunate în cursul urmăririi penale, inspectorii de patrulare ar fi extorcat și primit de la șoferi sume cuprinse între 100 de lei și 1000 dolari în schimbul neîntocmirii de procese verbale, se arată într-un comunicat al Procuraturii Generale.
Pentru această infracțiune este prevăzută o pedeapsă cu închisoarea de la 5 la 10 ani.
(Sursa: libertatea.ro)
Potrivit procurorilor, arhiepiscopul și alte cinci persoane au prezentat ani la rând documente false Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) pentru a primi fonduri europene. Faptele anchetate de procurori s-au petrecut în perioada 2010-2016
Au declarat că pe anumite suprafețe agricole se cultivă struguri pentru vin, deși acolo nu mai erau culturi de viță de vie.
De asemenea, au declarat, tot fals, că pentru activitatea agricolă au resectat toate condițiile privind mediul și sănătatea publică.
Fondurile europene obținute în urma acestor declarații false depășesc 1,3 milioane de lei. Pentru 2016, plățile nu au fost încă autorizate.
O altă acuzație adusă de procurori este cea de luare de mită. Teodosie Petrescu, în calitate de Arhiepiscop al Tomisului, a primit 500 de euro mită de la o persoană, pentru a dispune ca aceasta să primească remunerație legală pentru activitatea pe care o desfășura într-o parohie, potrivit DNA.
Nu este prima dată când Arhiepiscopul Tomisului ajunge la DNA. El a fost chemat să depună mărturie în dosarul lucrărilor științifice care i-au scurtat închisoarea lui Gigi Becali.
Înaltul prelat a mai fost acuzat de luare de mită, în urma unei investigații jurnalistice - în calitate de decan al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii Ovidius Constanţa şi arhiepiscop al Tomisului, ar fi primit de la o persoană 850 de euro, precum şi promisiunea unui împrumut în cuantum de 5.000 de euro, pentru ca, în schimb, să faciliteze înscrierea acesteia ca student în cadrul facultăţii şi hirotonisirea lui ca preot.
Arhiepiscopul Tomisului a declarat că a fost vorba de fapt de o donaţie pentru care a fost eliberată şi chitanţă, dar în anchetă nu s-a ţinut cont de document.
În decembrie 2014, acest dosar a fost clasat.
Comunicatul DNA:
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 17 octombrie 2016, față de inculpatul PETRESCU TEODOSIE, arhiepiscop al Tomisului, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de: - luare de mită, - folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.
De asemenea, procurorii anticorupție au mai dispus efectuarea urmăririi penale față de suspecții:
BECA STERE, MALAXA BOGDAN-PETRIȘOR, NADOLEANU GHEORGHE, COJOCARU CIPRIAN-IOAN, mandatari ai Arhiepiscopiei Tomisului la data faptelor, cu privire la săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,
ȘTEFAN AURELIAN, cu privire la săvârșirea infracțiunii de tentativă la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În perioada 2010 – 2016, inculpatul Petrescu Teodosie, în calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului împreună cu ceilalți inculpați au folosit și prezentat declarații false în relația cu Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (A.P.I.A.) în scopul de a primi fonduri europene.
În declarațiile prezentate la A.P.I.A., inculpații au declarat în mod nereal că utilizează anumite suprafețe agricole având categoriile de folosință „vii pe rod cu struguri pentru vin”/„vii pe rod cu struguri nobili pentru vin”, în condițiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafețe agricole nu mai existau astfel de culturi.
De asemenea, un alt aspect fals prezent în cuprinsul declarațiilor depuse în perioada respectivă a fost acela că s-au respectat normele privind bunele condiții agricole și de mediu (GAEC) și cerințele legale în materie de gestionare (SMR) privind mediul, sănătatea publică, sănătatea animalelor și sănătatea plantelor, reglementate prin legislația națională, pe toată suprafața agricolă a exploatației și pentru activitatea agricolă pe care o desfășoară.
Faptele au avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene în cadrul schemelor de plată pe suprafață unică (SAPS), totalizând 1.356.973 lei, după cum urmează: în anul 2010 – 142.988,37 lei, în 2011 – 148.610,21 lei, în 2012 – 239.732,26 lei, în 2013 – 262.267,07 lei, în 2014 – 281.733,52 lei, în 2015 – 281.633,28 lei, în anul 2016 plățile nefiind încă autorizate (această faptă a rămas în faza tentativei).
În primăvara anului 2016, inculpatul Teodosie Petrescu, în calitate de Arhiepiscop al Tomisului, a primit de la o persoană suma de 500 de euro.
Banii respectivi au fost primiți în legătură cu îndeplinirea, de către inculpatul Teodosie Petrescu, a îndatoririlor sale de serviciu ce decurg din calitatea de Arhiepiscop al Tomisului, în sensul de a dispune ca persoana în cauză să primească remunerație legală pentru activitatea pe care o desfășura într-o parohie.
Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul Petrescu Teodosie, trebuie să respecte următoarele obligații:
- să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat,
- să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței,
- să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat,
- să nu desfășoare nicio activitate cu caracter decizional în legătură cu accesarea de fonduri publice/europene în cadrul Bisericii Ortodoxe Române/Patriarhiei Române/ Arhiepiscopiei Tomisului, nici direct, nici prin interpuși,
- să nu se apropie de ceilalți suspecți/inculpați din dosar, de martori, experți și să nu comunice direct sau indirect cu aceștia.
Inculpatului Petrescu Teodosie i s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
Inculpatului și suspecților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 și 307 Cod de procedură penală.
Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale, respectiv punerea în mișcare a acțiunii penale reprezintă etape ale procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activități care nu pot, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
(Sursa: digi24.ro)
Perchezițiile au loc la sediile unor instituții care supraveghează activitatea din Portul Constanța, adică la Biroul vamal din Constanța, sediul Căpităniei din Constanța și Biroul Politicii de Frontieră.
Mai mulți funcționari sunt suspectați că au luat bani pentru a favoriza intrarea în țară a diferitelor mărfuri.
(Sursa: digi24.ro)
La termenul de miercuri al procesului, judecătoarea Iosefina Parvu a programat audierea a doi dintre inculpaţii din acest dosar, Claudiu Bengalici - administrator al unei societăţi comerciale şi Florin Supeală - fost director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti, relatează Agerpres.
După câteva ore de audieri, avocatul lui Sorin Oprescu a sesizat faptul că o tânără consemna tot ce se discută la proces. Luată la întrebări de judecătoarea Iosefina Pârvu, fata a recunoscut că transmitea în timp real mesaje către doi denunţători din dosar, Teodor şi Cristina Gogonea. Aceştia urmau să fie şi ei audiaţi şi aşteptau pe holul instanţei.
Tânăra a precizat că lucrează la o firmă de achiziţii deţinută de soţii Gogonea şi a fost pusă de aceştia să-i informeze în permanenţă despre ce se discută în sala de judecată. Acest lucru este interzis de lege.
Judecătoarea i-a spus procurorului de şedinţa că „este o mare problemă cu denunţătorii" şi a anunţat că va sesiza Parchetul în acest caz. De asemenea, Iosefina Pârvu a anunţat că va amâna audierea celor doi denunţători.
Potrivit DNA, în perioada 2013 - 2015, un grup bine organizat, la care a aderat şi Sorin Oprescu, a înfiinţat în administraţia locală din municipiul Bucureşti un sistem prin care operatorii economici care doreau să primească anumite contracte din partea instituţiilor publice aflate în subordinea primarului trebuiau să remită o parte din profitul brut realizat.
Pe 5 septembrie 2015, Sorin Oprescu a primit la locuinţa sa din Ciolpani suma de 25.000 de euro de la subalternul sau Bogdan Popa, director al Centrului Cultural Palatele Brâncoveneşti, bani care ar proveni, conform DNA, din acte de corupţie.
(Sursa: Știrile Pro TV)
Decizia a fost luată de magistraţii Curţii de Apel Craiova şi poate fi contestată, scrie News.ro.
Conform procurorilor DNA - Serviciul Teritorial Craiova, judecătoarea Carmen Eugenia Marinescu ar fi primit 200.000 de euro pentru a emite o hotărâre de cercetare în libertate a lui Anghel Sandu, zis Bercea Mondial. Din rechizitoriul anchetatorilor reieşea că banii au fost primiţi de către judecătoare prin intermediul avocatului Dumitru Cismaru, condamnat şi el de magistraţii Curţii de Apel Craiova la 3 ani şi şase luni închisoare.
Carmen Eugenia Marinescu a fost reţinută de către procurorii anticorupţie pe 23 martie 2015, în urma unui denunţ făcut de Bercea Mondial.
(Sursa: digi24.ro)
Trimis în judecată recent de Parchetul de pe lângă Tribunal, Dimov urmează a fi chemat în instanţă pentru a se stabili dacă se face sau nu vinovat de faptele de luare de mită şi trafic de influenţă ce îi sunt imputate.
Surse juridice au spus pentru „Ziarul de Iași” că procurorii ar avea probe „slabe” prin care să demonstreze că Victor Dimov ar fi condiţionat actul medical de primirea unei sume de bani, singura probă în acest sens fiind mărturia denunţătoarei. Abia după operaţie, aceasta a purtat aparatură şi l-a înregistrat pe medic, discuţiile nefiind explicite.
Neurochirurgul era plătit cu 36 de lei pe oră pentru activitatea sa de spital.
Citește și Renumit medic de la Neuro, trimis în judecată pentru luare de mită și trafic de influență
Medicul Victor Dimov de la Spitalului Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. N. Oblu” Iaşi a fost trimis în judecată pentru luare de mită și trafic de influență. El a fost denunțat de o pacientă că a pretins 1.000 de lei pentru intervenția chirurgicală pe care o urma să o efectueze și 200 de lei pentru anestezist. Medicul ieșean se află sub control judiciar.
„Faptele inculpatului DIMOV VICTOR care, în calitate de medic neurochirurg colaborator în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. N. Oblu” Iaşi, a pretins în data de 18.07.2016, pentru a efectua o intervenţie chirurgicală pacientului S. I., suma de 1000 de lei pentru sine şi 200 de lei pentru anestezistul R. A. de la aceiaşi instituţie, asupra căruia a lăsat de înţeles că are influenţă pentru a o determina să îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu, de la denunţătoarea S. M., astfel încât, în data de 20.07.2016, în condiţii de flagrant, a primit suma de 1.200 de lei, dând de înţeles că deja a dat 200 de lei anestezistului pentru faptul că participase la intervenţia chirurgicală, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de luare de mită”, arată procurorii ieșeni în rechizitoriu.